Moartea Mirelei Bîtfoi a îngrozit opinia publică, după ce trupul tranșat al femeii, în vârstă de 38 de ani, a fost descoperit pe un câmp lângă DN1. Însă, de la anunțarea dispariției femeii, timp de aproape o lună, polițiștii Sectorului 6, conduși de împuternicitul (comisar-șef de nota 1) Ovidiu Țican, au dormit pe ei.

Femeia a avut un destin tragic, după o viață în care s-a confruntat cu o mulțime e greutăți. Aceasta a fost abandonată de părinți, iar singurul ei sprijin era sora ei. Ea este și cea care a povestit ce s-a întâmplat în ultimele clipe din viața Mirelei și persoana care a ajutat la prinderea principalului suspect, cetățeanul turc Cam Abdulkadîr.

Mirela a fost abandonată inclusiv de polițiștii cărora li s-a semnalat dispariția ei, în data de 6 martie. Poliția Sectorului 6, în frunte cu comisarul șef  Ovidiu Țican, celebru pentru nota de 1,38 obținută la examenul pentru  ocuparea definitivă a postului pentru care și azi este împuternicit, a tratat mai mult decât superficial dispariția femeii. Aceasta a fost dată disparută la începutul lunii martie, polițiștii anunțând atunci că este dependentă de jocurile de noroc.

„La data de 06.03.2024 , în jurul orelor 15:00 , a plecat voluntar de la adresa din București, Sector 6 unde locuiește fără forme legale și nu a mai revenit până în prezent. Persoana frecventează sălile de jocuri”, se anunta pe site-ul Politiei. Deci, s-a anunțat public dispariția și cam atât. Timp de aproape o lună, polițiștii din subordinea lui Țîncu au așteptat să rezolve cazul populația, eventual.

Imaginați-vă pe mâinile cui ajung astfel de cazuri complexe, dacă șeful Poliției sector 6 a reușit performanța de a lua nota 1,38 la examenul de ocupare a funcției. Și ancheta în cazul dispariției Mirelei a fost tot de nota 1.

Un incident grav a avut loc, în urmă cu mai multe ore, în județul Timiș. Doi polițiști de frontieră au ajuns la spital, după ce au fost atacați și răniți. Au fost trase 13 focuri de armă în plan vertical.

Doi poliţişti de frontieră au fost atacaţi cu cuţitul de traficanţii de migranţi, într-o parcare de TIR-uri pe autostrada A1 Timişoara-Arad, în apropiere de localitatea Orţişoara, judeţul Timiş, potrivit news.ro. Pentru a-i prinde pe atacatori, poliţiştii de frontieră au tras 13 focuri de armă, însă agresorii au reuşit să fugă, fiind acum sunt căutaţi.

Agenții au observat mai mulți migranţi şi călăuze care încercau să urce într-un camion

Din primele informații, scenele desprinse parcă dintr-un film de acțiune – cu atacul asupra celor doi agenți de poliție – s-au derulat „la adăpostul” întunericului. Polițiștii de frontieră se aflau în misiune.

Mai exact, în noaptea de marţi spre miercuri, doi poliţişti de frontieră care se aflau în misiune au fost răniţi de traficanţii de migranţi, potrivit aceleiași surse. Cei doi agenţi se aflau în apropierea unei parcări de TIR-uri de pe autostrada A1 Timişoara-Arad, în apropiere de localitatea Orţişoara din judeţul Timiş, când au observat 8 migranţi şi 3 călăuze care încercau să urce într-un autocamion.

Unul dintre poliţişti, rănit în umăr

Poliţiştii de frontieră i-au somat pe migranţi şi pe călăuze să se oprească. Și au încercat să îi reţină. Însă unul dintre traficanţi a început să îi atace pe agenţi cu cuţitul. Unul dintre poliţişti a fost rănit în umăr, iar cel de-al doilea are patru lovituri de cuţit în gambă, în pulpă, în zona fesieră şi la nivelul unui genunchi, potrivit sursei menționate.

În încercarea de a-l opri pe agresor, poliţiştii de frontieră au tras 13 focuri de armă în plan vertical. Ei au reuşit să îi captureze pe cei 8 migranţi şi pe una dintre cele trei călăuze. Cei doi atacatori au reuşit să fugă şi acum sunt căutaţi.

E important de menționat faptul că poliţiştii de frontieră răniţi au fost duşi la spital pentru îngrijiri medicale. Potrivit medicilor, aceștia sunt în afara oricărui pericol.

Conform prevederilor Legii nr. 102 din 13 aprilie 2023, completata de Legea nr. 50/1991, cei implicati in procesul de autorizare a constructiilor sunt obligati la publicarea anuntului de autorizatie de construire intr-un ziar de circulatie nationala sau locala. Aceasta masura are drept scop sa ofere transparenta si sa asigure informarea corespunzatoare a comunitatii locale cu privire la proiectele de constructie ce urmeaza sa fie implementate in zona respectiva.

Scopul principal al acestei obligatii este de a asigura accesul publicului la informatii relevante despre proiectele de constructie ce vor avea impact asupra mediului inconjurator si asupra comunitatii locale. Publicarea anuntului de autorizatie de construire intr-un ziar de circulatie nationala sau locala va permite locuitorilor sa fie informati cu privire la natura proiectului, amplasamentul acestuia, precum si la eventualele efecte pe care le-ar putea avea asupra mediului si vietii lor cotidiene.

Acest aspect este deosebit de important intr-o societate democratica, unde transparenta si implicarea cetatenilor in procesele decizionale sunt fundamentale. Prin publicarea anuntului de autorizatie de construire intr-un ziar, se ofera oportunitatea ca orice persoana interesata sa isi exprime punctul de vedere in legatura cu proiectul respectiv si sa participe la dezbaterile publice referitoare la acesta.

Mai mult decat atat, publicarea in ziar asigura o forma de comunicare accesibila si pentru persoanele care nu au acces la internet sau care nu sunt familiarizate cu utilizarea acestui mijloc de informare. Astfel, se asigura ca informatia ajunge la un public cat mai larg si ca procesul de consultare publica este deschis si inclusiv.

In ceea ce priveste procedura de publicare de anunt ziar autorizatie de construire in ziar, aceasta trebuie sa respecte anumite conditii stabilite de lege. Astfel, anuntul trebuie redactat in mod clar si concis, astfel incat sa ofere informatii relevante despre proiectul de

constructie, iar ziarul in care este publicat trebuie sa aiba o circulatie corespunzatoare in zona in care se va desfasura proiectul.

De asemenea, este important ca anunt ziar incepere lucrari sa fie publicat cu suficient timp inainte de inceperea lucrarilor de constructie, pentru a permite cetatenilor sa isi exprime eventualele obiectii sau sa solicite clarificari suplimentare in legatura cu proiectul.

In concluzie, obligativitatea publicarii anuntului de autorizatie de construire intr-un ziar reprezinta un pas important catre o mai mare transparenta si implicare a cetatenilor in procesele decizionale legate de constructii. Aceasta masura contribuie la asigurarea unei dezvoltari durabile si la protejarea intereselor comunitatilor locale in fata potentialelor impacturi negative ale proiectelor de constructie.

Legea prin care este interzisă funcționarea sălilor de jocuri de noroc în localităţile mici cu mai puțin de 15.000 de locuitori, a intrat în vigoare la 29 aprilie și a început să fie aplicată, a anunțat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Adoptarea „legii păcănelelor” face parte dintre angajamentele PSD de a proteja românii de efectele dăunătoare ale jocurilor de noroc, prin reglementarea strictă a acestei industrii. Atât prin modificarea legislației, cât și prin creșterea amenzilor, social-democrații promit că legea va fi aplicată fără întârziere, iar cei care nu o respectă își vor pierde licențele.

28.000 de firme de păcănele își vor închide ușile până la finalul acestui an

Potrivit Oficiului Național al Jocurilor de Noroc (ONJN), au fost deja constituite echipe mixte care vor merge în control pentru a vedea dacă se respectă legea. Firmele care s-au autorizat treptat nu vor mai putea opera în unitățile administrativ teritoriale sub 15.000 de locuitori, acestea fiind obligate să închidă activitatea sau să se relocheze, conform prevederilor legale.

Confirm ONJN, vor fi închise în următoarele două luni cel puțin 4.000 – 5.000 de firme, iar până la finalul anului numărul acestora va ajunge la 28.000 de operatori de jocuri de noroc în orașele și comunele care au mai puțin de 15.000 de locuitori. Acest lucru înseamnă că este posibil să dispară de pe piață în jur de o treime dintre firmele care asigură jocuri de noroc.

PSD scoate jocurile de noroc din peste 90% din localitățile din România

Supranumită „Legea păcănelelor”, reglementarea interzice prestarea, în mod direct sau indirect, a activităților de jocuri de noroc (inclusiv cele de tip slot-machine) în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori. Practic, în peste 90% din localitățile din România, aceste aparate vor dispărea.

Conform noilor reglementări, este obligatorie crearea şi menţinerea la zi a unui registru public de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) cu toți operatorii licenţiaţi/autorizaţi pentru a desfăşura activităţi în domeniul jocurilor de noroc. Acesta va fi accesibil online şi actualizat cel puţin o dată la fiecare 24 de ore.

Social-democrații au declarat, prin Premierul Marcel Ciolacu, că vor face reguli stricte și pentru restul de 10% din localități, într-un efect de a preveni efectele nocive ale dependenței de jocurile de noroc.

„Guvernul a început aplicarea noii legi privind interzicerea păcănelelor în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori. Toți cei care nu-și mută urgent apăratele rămân fără licență conform unui anunț transmis deja de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Nu va exista nicio întârziere. Vrem să curățăm rapid de păcănele 90% din localitățile țării. Urmând să facem regulile pentru cele 10% rămase în acest moment”, a reiterat Marcel Ciolacu.

Nerespectarea legii se pedepsește cu amenzi de la 100.000 la 200.000 lei, confiscarea sumelor provenite din activitatea contravențională și chiar anularea licenței de activitate, chiar și în alte locații unde activează firma.

Legea reduce, de asemenea, dimensiunile permise pentru reclamele stradale la jocuri de noroc.