Acasă Blog Pagina 406

De ce importă România forţă de muncă? Şcoala formează specialişti în domenii fără căutare, iar pe alţii îi alungă statul. Cum e fentat bugetul public

Economiştii au identificat cauzele pentru care România traversează o criză a forţei de muncă. Statul nu formează specialişti în domenii actuale şi relevante, iar oamenii, din cauza fiscalităţii ridicate pe salariu, caută soluţii prin care să contribuie mai puţin la bugetul public.

Aproape o treime dintre românii apţi de muncă nu lucrează, conform Institutului European de Statistică.

Impozitarea ridicată, o problemă

România este pe locul trei în Europa ca pondere a populaţiei care are vârsta legală pentru a munci, dar nu figurează ca angajată. Impozitarea ridicată este o mare problemă – anul trecut, statul impunea cea mai mare taxare în comparaţie cu 16 ţări, printre care Bulgaria, Olanda şi Germania.

Autorităţile au descoperit anul trecut 9.000 de români care lucrau fără contract. Economiştii estimează însă că cifra reală se îndreaptă spre două milioane. Altă problemă este şomajul – aproape un sfert dintre tinerii sub 25 de ani nu au loc de muncă.

„Impozitarea extrem de puternică a muncii salariatiului pe contract de muncă care face pe mulți români să folosească altă metodă de a încasa banii pe muncă cum ar fi SRL-uri, PFA-uri sau să muncească la negru. Este o economie gri, aș spune, pe piață muncii„, a afirmat Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA, pentru Antena 1.

Importăm muncitori asiatici

Chiar şi jurnaliştii străini au remarcat că România are o deschidere mai mare faţă de imigranţii care vin să lucreze în ţara noastră. Practic, aşa rezolvă economia criza forţei de muncă. Presiunea angajatorilor care se plâng de lipsa forței de muncă a determinat această situaţie.

Cu cele 1.100 de paturi repartizate în trei clădiri, căminul muncitoresc din cartierul Komitat București Sud este un adevărat mix de culturi.

Nepalezi, indieni, bengalezi, srilankezi… Imigranți din Asia intră și ies continuu din căminele dotate cu camere video și pază, instalate într-o suburbie rezidențială a capitalei României.

Multă vreme complet închisă oricărei forme de imigrație, România, ca și majoritatea țărilor din centrul și estul Europei, s-a deschis de fapt către străini de câțiva ani, sub presiunea angajatorilor care se plâng de dificultăți în recrutarea de personal, accentuată de redresarea economică post-Covid.

Polițiștii locali ies în stradă, miercuri, să protesteze în fața Guvernului. Lista revendicărilor sindicaliștilor

2

Polițiștii locali vor ieși, miercuri, 8 mai, în stradă, dar pentru a protesta în fața sediului Guvernului, din Piața Victoriei.

Poliţiştii locali vor protesta, miercuri, în faţa Guvernului, având mai multe solicitări. Între acestea, „acordarea unei compensații financiare personalului poliției locale, pentru munca desfășurată în zilele de week-end și sărbători legale”, precum și cea privind modificarea prevederilor O.U.G. nr. 63/2010, în sensul înlocuirii sintagmei 1 post/ 1000 locuitori/ cu 1 poliţist local/1000 locuitori.

Protestul din această a treia zi din săptămână ar urma să aibă loc între orele 10 și 13.

Federația Națională a Sindicatelor Unite din Poliția Locală România, afiliată la Blocul Național Sindical, a informat că va organiza, miercuri, 8 mai, „între orele 10 și 13, un miting de protest în fața Guvernului României”. „Mitingul este aprobat de Primăria Municipiului Bucureşti”, a anunțat încă de marți BNS.

Lista revendicărilor

În ajunul protestului s-a aflat și lista revendicărilor. Concret, s-a anunțat că Federația Națională a Sindicatelor Unite din Poliția Locală România solicită:

– Aplicarea condițiilor de muncă, prevăzute de Legea Poliției Locale nr. 155/2010, pentru polițiștii locali;

– Acordarea valorilor normelor de hrană obligatorii, pentru personalul poliției locale conform Ordinului MDPLA nr. 893/2023, O.G. Nr.26/1994 și H.G. nr. 1474/2009;

– Acordarea unei compensații financiare personalului poliției locale, pentru munca desfășurată în zilele de week-end și sărbători legale;

– Modificarea prevederilor O.U.G. nr. 63/2010, în sensul înlocuirii sintagmei 1 post/1000 locuitori/ cu 1 polițist local/1000 locuitori.

Blocul Național Sindical reamintește că, la începutul lunii decembrie 2023, Federația Națională a Sindicatelor Unite din Poliția Locală a demarat o campanie publică pentru a atrage atenția importanței existenței polițiștilor locali în societate. „Campania se intitulează #șinoiexistăm!”, precizează aceeași sursă.

Ce vor polițiștii locali să știe guvernanții

„Stimați guvernanți, vă atragem atenția să aveți în vedere, introducerea personalului din poliția locală ca beneficiar al sporului de 75% pentru munca desfășurată în week-end și sărbători legale, alături de celelalte categorii de personal din domeniul apărare națională, ordine publică și securitate națională, la art. III alin (2) în proiectului de O.U.G. privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

“2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) în anul 2024, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţişti, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională precum și de personalul poliției locale, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază cuvenit(ă).”

Menționăm că suntem singura structură bugetară din România, care își desfășoară activitatea în zilele de week-end și sărbători legale, care nu primește acest spor”, transmiteau, la acel moment, poliţiştii locali.

Care este presiunea corectă din cauciucurile de la maşină. E scrisă pe caroserie, chiar în faţa ta. Tu o vezi?

Anvelopele maşinii nu trebuie verificate doar iarna şi vara, atunci când le schimbăm cu cele potrivite anotimpului. Ele sunt componente foarte importante, pentră că sunt singurele din angrenajul autoturismului care iau contact cu solul.

Cauciucurile suportă greutatea autoturismului, absorb șocurile și contribuie la transformarea forței motorului în mișcare.

Cum se măsoară presiunea

Stabilirea gradului de uzură al anvelopelor este importantă, dar și măsurarea presiunii contează. Cauciucurile umflate insuficient sau prea mult pot provoca diferite probleme mașinii, dar îți pot afecta și experiența de șofat și siguranța.

Presiunea din anvelope este extrem de importantă, atât pentru deplasările scurte, de zi cu zi, dar mai ales în cazul unor călătorii lungi. Presiunea excesivă poate duce la o uzură neuniformă a cauciucului, o aderență redusă pe șosea și chiar la riscul de explozie în cazuri extreme.

Aşa măsori presiunea:

  • Deșurubează capacul valvei și plasează manometrul deasupra ei. Nu-ți face griji dacă auzi un fâsâit, este firesc;
  • citește presiunea din manometru și compar-o cu presiunea recomandată în manualul autoturismului sau pe lateralele anvelopei cauciucului;
  • dacă presiunea este prea mică, pompează aer în anvelopă, utilizând un compresor; dacă este prea mare, elimină cât aer este nevoie;
  • verifică presiunea din nou, cu manometrul;
  • dacă totul este în regulă, montează capacul valvei;
  • repetă pașii la fiecare anvelopă; dacă presiunea scade rapid, mergi la o firmă specializată, pentru că pot exista defecțiuni la valve sau jante.

Care e presiunea corectă

Mulți ar crede că presiunea corectă e 2,2 atmosfere însă acest lucru nu este adevărat. Toate mașinile au consemnată presiunea corectă fie pe stâlpul de la portieră, fie pe capacul de la rezervor.

„Avem unul, două, trei modele de anvelope pentru o maşină, recomandate de producător.

Când mergem la vulcanizare şi ni se spune că ni se dau nişte anvelope mai bune, nu e în regulă. Toţi spun că ne dau mai bun şi mai ieftin, dar asta nu există! Şi când asta ţine de siguranţa mea”, a spus expertul auto Titi Aur.

Este recomandat să verifici presiunea la roțile mașinii o dată pe lună, pentru a evita incidente neplăcute.

Încă un cutremur în România. În ce zonă s-a produs seismul de miercuri dimineață

1

S-a cutremurat din nou pământul în România. Un seism slab a avut loc, miercuri dimineață, 8 mai.

Cutremurul s-a produs în Maramureș, o zonă a țării în care nu au loc seisme prea des.

Cutremurul din dimineața zilei de 8 mai a fost înregistrat la ora 06:02, în județul Maramureș. Și a avut 2,6 grade.

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului a anunțat că acest cutremur s-a produs la adâncimea de 6.8 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 54km E de Baia Mare, 55km N de Bistrița.

Nu e singurul seism ce a avut loc în România în ultimele ore.

„În ziua de 07 Mai 2024 la ora 23:27:06 (ora locală a României) s-a produs în MARAMUREȘ, MARAMUREȘ un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.6, la adâncimea de 2.3km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 54km N de Bistrița, 54km E de Baia Mare”, conform infp.ro.

Cutremur de peste 4 grade, marți seară

Marți seară, 7 mai, un cutremur mediu, de 4,1 grade, s-a produs în zona seismică Vrancea, județul Buzău. „În ziua de 07 Mai 2024 la ora 18:32:23 (ora locală a României) s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.1, la adâncimea de 119.8km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 42km V de Focșani, 49km N de Buzău, 75km SE de Sfântu-Gheorghe, 83km E de Brașov, 86km NE de Ploiești”, conform sursei citate.

De ce a mers Klaus Iohannis, „în vizită”, la Joe Biden: ca să-l convingă pe liderul american să-l susţină pentru şefia NATO. Ce risc s-a născut

Klaus Iohannis a recunoscut: a discutat cu Joe Biden despre dorința de a deveni secretarul general adjunct al NATO, deși SUA anunțaseră deja că-l susțin pe contracandidatul președintelui României, Mark Rutte.

Preşedintele României a fost întrebat dacă există riscul să nu existe unitate în cadrul Alianţei în ceea ce priveşte succesorul lui Jens Stoltenberg.

Biden i-a tăiat rapid „macaroana”

Șeful statului susține că e „foarte bine să existe doi candidați”, precizând că el sau premierul olandez Mark Rutte va fi ales viitorul secretar general al Alianței.

Da, există riscul şi tocmai de aceea cred că este foarte bine să existe două candidaturi, să existe doi candidaţi care, în general, sunt consideraţi acceptabili amândoi, pentru că o organizaţie puternică are nevoie şi de competiţii puternice şi până la urmă unul dintre cei doi candidaţi probabil va fi ales următorul secretar general.

Important este să nu amestecăm lucrurile. Au fost unii care au spus că dacă sunt doi candidaţi se rupe unitatea Alianţei.

Nici vorbă de aşa ceva! Alianţa este puternică, merge mai departe, dar este bine să fie doi candidaţi pentru că atunci există posibilitatea de a deschide noi teme de dezbateri şi există, evident, şansa să facem lucrurile să meargă mai bine”, a răspuns Iohannis.

Ce vrea România să obţină de la summitul de la Washington

Șeful statului spune că la summitul de la Washington din luna iulie trebuie „să se reconfirme unitatea și coordonarea transatlantică”.

Întrebat în ce constau interesele României la summitul de la Washington, Iohannis a răspuns:

Obiectivele României…este o listă întreagă, sunt foarte tehnice, dar aș menționa câteva fiindcă sunt importante: întărirea flancului estic, avem acele battle groups, avem trupe, dar după părerea mea nu este suficient.

Este nevoie de un angajament mult mai ferm pentru flancul estic și pentru apărare, dar și pentru descurajare. Dar descurajare nu înseamnă să aducem și mai mulți soldați pe flancul estic, ci să fim echipați ca lumea și să avem o industrie de apărare care să fie suficientă.

Să devenim noi mai puternici, iar pentru asta trebuie să alocăm mai mulți bani pentru industria de apărare”.

Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Franța au anunțat pe 22 februarie în cadrul a ceea ce a părut o acțiune diplomatică concertată că îl vor susține pe Rutte pentru funcția de secretar general al NATO însă în seara aceleiași zile a apărut informația că și președintele Klaus Iohannis a transmis SUA că își dorește postul.

Ce i-a spus Biden lui Iohannis

Biden i-a mulțumit lui Iohannis pentru activitatea României în cadrul NATO, după 20 de ani de la aderarea țării noastre.

Domnule președinte, bine ați venit. Ați depășit toate așteptările de acum 20 de ani când v-ați alăturat NATO. Vă mulțumim pentru toate lucrurile pe care le faceți ca parte a Alianței”, a spus Biden.

Noi vești despre starea actorului Florin Piersic, după ce a fost adus în Capitală, la „Matei Balș”

1

Apar noi informații despre starea de sănătate a îndrăgitului actor Florin Piersic, după ce artistul a fost transferat de la Cluj la un spital din Capitală.

Marți seară, 7 mai, Florin Piersic a fost transferat de la Institutul Inimii, din Cluj Napoca, la Institutul „Matei Balș” din București. A fost adus în Capitală cu un avion SMURD.

Potrivit medicilor, starea marelui actor este stabilă în acest moment, informează miercuri dimineață Antena3.

S-a aflat că hotărârea ca Florin Piersic să fie transferat de la Cluj Napoca la București a fost luată de actor, împreună cu familia sa. Totul, potrivit aceleiași surse, pentru a continua tratamentul cu antibiotice, și pentru ca infecția de la genunchi să fie tratată de același medic care s-a ocupat în trecut de această problemă.

„Nu este pe secția de Terapie Intensivă”

Actorul a ajuns la „Matei Balș”, în Capitală, după ora 22. Și a fost internat, din câte s-a aflat de la medici, într-o secție normală, nu la ATI, urmând să fie evaluat de către specialiști.

„D-nul Florin Piersic a ajuns la ora 22:30 la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș”. Nu este pe secția de Terapie Intensivă, este internat pe o secție normală, este stabil și urmează să fie evaluat în cel mai scurt timp”, transmiteau medicii bucureșteni marți seară.

Aeronava SMURD care l-a adus în Capitală pe actorul în vârstă de 88 de ani a aterizat pe Aeroportul Băneasa, seara trecută, ulterior acesta fiind transportat cu o ambulanță la spital.

Cum putem evita risipa alimentară, după Paşte. Fiecare român irosește cel puţin 129 kg de mâncare pe an

Românii sunt campioni la risipa alimentară, mai ales după Sărbători. Statistic, fiecare român irosește cel puţin 129 kg de mâncare pe an.

Înaintea zilelor de sărbătoare, românii iau „cu asalt” magazinele în căutarea promoțiilor de tip cumperi 2 produse și primești încă una gratis, fără să țină seama că astfel de produse au adesea un termen de valabilitate foarte scăzut.

Congelează mâncarea, ca să n-o arunci!

Mâncarea rămasă nu trebuie să sfârşească neapărat la gunoi, spun specialiştii. Conform statisticilor, peste 2,5 milioane de tone de alimente sunt aruncate la gunoi în țara noastră în fiecare an, iar aproximativ 20% din acestea reprezintă mâncare gătită, urmată de fructe, legume și pâine.

Nutriţioniştii afirmă că preparatele de Sărbători sunt printre cele mai aruncate alimente, chiar dacă ele pot fi reinventate cu succes sau ținute în congelator încă o săptămână.

”Dacă avem din friptura de ieri care ne-a rămas, o putem folosi a doua zi să facem o omletă, în care punem și carnea, putem să facem o salată de primăvară cu toate verdețurile, în care adăugăm un plus de proteină, acea carne rămasă sau de ce nu, o plăcintă din legumele ramase sau plăcinta ciobanului, care cuprinde și carne”, explică Elena Coșbuc, medic nutriționist.

Studiile arată că o familie cumpără de Sărbători de trei ori mai multă mâncare decât este necesar.

Cât rezistă produsele perisabile

Obiceiul de a face cumpărături impulsiv și excesiv în timpul Sărbătorilor contribuie semnificativ la această risipă.

Putem păstra friptura, putem păstra drobul, chiar și în condiții de congelare o perioadă mai lungă de timp, până la chiar 30 de zile, dar le congelăm proaspete.

Nu așteptăm să treacă acea săptămână și după aceea le congelam, pentru că pot avea un început de alterare.

Ouăle fierte nu le putem păstra doar o săptămână, ci putem merge până la două săptămâni în condiții de refrigerare, fără a avea o problemă de siguranță alimentară”, a afirmat Alexandru Cîrîc, director ICA, potrivit Antena 3.

Poza Zilei

Repărița Doja Cat, către Met Gala

Un militant ecologist din Germania se află de 2 luni în greva foamei

Un militant ecologist german a intrat marţi în cea de-a 62-a zi de grevă a foamei pentru a denunţa politica climatică a Germaniei, campând în districtul ministerial din Berlin alături de alţi trei militanţi care i s-au alăturat de-a lungul săptămânilor.

Cu sloganul „Înfometaţi-vă până când spuneţi adevărul„, aceşti militanţi cu vârste cuprinse între 34 şi 61 de ani îi cer cancelarului Olaf Scholz să recunoască faptul că „perenitatea civilizaţiei umane este ameninţată de catastrofa climatică„.

Instalaţi într-o piaţă din apropierea Cancelariei, ei doresc o „schimbare radicală de direcţie” pentru prima economie europeană şi angajamente pentru o reducere masivă a emisiilor de gaze cu efect de seră, relatează AFP.

Am avertizat de ani de zile despre conţinutul mult prea mare de CO2 din atmosfera noastră„, explică Wolfgang Metzeler-Kick, inginer în protecţia mediului, în vârstă de 49 de ani.

Bărbatul cu chipul slăbit „a ales să-şi pună viaţa în pericol” şi a afirmat că îşi asumă „un mijloc de expresie cu adevărat dramatic”.

El a încetat să mănânce în urmă cu 62 de zile şi afirmă că vrea să continue: „O să-mi intensific greva foamei. Începând de mâine voi înceta temporar să mă mai hidratez„.

El este însoţit de câteva săptămâni de Richard Cluse, şi el inginer, 57 de ani, în greva foamei de 44 de zile, şi de Michael Winter, biolog în vârstă de 61 de ani, care li s-a alăturat în urmă cu 22 de zile.

Un al patrulea militant, Adrien Lack, în vârstă de 34 de ani, a început marţi greva foamei: „Voi vorbi doar cu cancelarul”, a precizat el pe o pancartă.

În cadrul unei conferinţe de presă, medicul Susanne Koch care îi însoţeşte s-a declarat îngrijorată de starea de sănătate „foarte critică” a lui Michael Winter, al cărui indice de masă corporală a atins stadiul de malnutriăţie.

Colectivele de apărători ai climei, în special grupul Letzte Generation (Ultima generaţie), au multiplicat acţiunile spectaculoase în toată Germania de mai bine de un an. Printre metodele lor cele mai frecvente şi controversate: blocarea drumurilor stând pe drum cu mâinile pe asfalt.

Mai multe cutremure de gradul 4, produse în România

1

Un cutremur cu magnitudinea 4,1 s-a produs la 7 mai 2024, ora 18:32, în judeţul Buzău, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 140 kilometri (km) în apropierea următoarelor oraşe: 44 km vest de Focşani, 51 km nord de Buzău, 72 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 80 km est de Braşov şi 86 km nord-est de Ploieşti, potrivit sursei citate.

Mai multe seisme cu magnitudinea peste 4 s-au produs în România în perioada 2023-2024:

  • 2024

   29 februarie – Un cutremur cu magnitudinea 4,2 grade pe Richter s-a produs, la ora         locală 11:25, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, potrivit informaţiilor publicate de     Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

   15 ianuarie – Un cutremur cu magnitudinea 4,3 grade s-a produs la ora 11:01, în zona      seismică Vrancea, judeţul Vrancea, la adâncimea de 80 de kilometri.

  • 2023
    4 decembrie – Un cutremur cu magnitudinea 4,8 s-a produs la ora 0:05, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la adâncimea de 132,5 kilometri (km).

    10 noiembrie – Un cutremur cu magnitudinea 4,3 s-a produs la ora 19:48 în judeţul          Gorj. Seismul a avut loc la o adâncime de 15 km la 14 km Nord-Vest de Târgu Jiu, 68          km Nord-Est de Drobeta-Turnu Severin, 70 km Sud de Hunedoara, 85 km Sud de Deva        şi 96 km Vest de Râmnicu Vâlcea.

    25 octombrie – Un seism cu magnitudinea 4,2 s-a produs la ora locală 9:25, în zona          seismică Vrancea, judeţul Buzău. Seismul a avut loc la adâncimea de 140 kilometri.

    16 septembrie – Un cutremur cu magnitudinea 4,2 s-a produs la ora locală 9:16, în          zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la adâncimea de 130,7 km.

   21 august – Un cutremur cu magnitudinea 4,5 s-a produs la ora 0:39, în Oltenia,               judeţul     Gorj, la adâncimea de 14 km. Acesta a fost urmat, la ora 1:00, de o replică de     magnitudine 2,6 pe Richter, la adâncimea de 14,4 km.

30 iulie – Un cutremur cu magnitudinea 4,1 s-a produs la ora 7:20, în zona seismică         Vrancea, judeţul Vrancea, la adâncimea de 123,1 km.

   7 iulie – Un cutremur cu magnitudinea 4,1 pe Richer s-a produs, la ora 15:23, în zona       seismică Vrancea, judeţul Buzău, la o adâncime de 140 de kilometri.

  20 iunie – Un cutremur cu magnitudinea 4,2 grade pe scara Richter s-a produs în zona      seismică Vrancea, judeţul Buzău, la ora 01:45, la adâncimea de 131,5 kilometri.

  19 iunie – Un cutremur cu magnitudinea 4,1 grade pe scara Richter s-a produs, în              Oltenia, în judeţul Gorj, la ora 8:26. Cutremurul a avut loc la adâncimea de 15 km.

  17 iunie – Un cutremur cu magnitudinea 4,3 grade pe scara Richter, revizuit de la 4,1,        s-a produs în judeţul Buzău, la ora 13:13, la adâncimea de 111,2 km.

   6 iunie – Un seism de magnitudinea 5,2 pe Richter s-a produs la ora 20:26 în Banat,         judeţul Arad, la o adâncime de 15 kilometri. Sute de case au fost avariate în comuna           arădeană Ghioroc, între care şi clădiri publice, precum spitalul local. Seismul a fost             urmat de 13 replici.

   22 mai – Două seisme cu magnitudinea peste 4 grade pe Richer au avut loc în Banat,         judeţul Arad. Primul, cu magnitudinea 4,9 pe Richer, revizuită de la 4,6, s-a produs la         ora 20:46, la o adâncime de 15 kilometri.

   11 martie – Un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe Richter s-a produs la ora           14:09, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la o adâncime de 140 de kilometri.

   17 februarie – Un cutremur cu magnitudinea 4,3, s-a produs la ora 11:11, în Oltenia,         judeţul Gorj, la adâncimea de 8,7, conform datelor Institutului Naţional de Cercetare –         Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Iniţial, conform datelor automate ale           calculatorului, magnitudinea era de 4,4 şi adâncimea de 15 kilometri. Cutremurul a             reprezentat cea mai puternică replică, până la acest moment, a seismului de 5,7 pe           scara Richter din data de 14 februarie.

    14 februarie – Un cutremur cu magnitudinea 5,7 a fost înregistrat la ora 15:16, în            judeţul Gorj, la o adâncime de 40 de kilometri şi a fost localizat la 102 km nord de              Craiova, 120 km sud-vest de Sibiu şi 146 km vest de Piteşti. Cutremurul a fost urmat,        într-un interval de aproape 15 minute, de două seisme, cu magnitudini de 3,5 şi 3,4            pe Richter, şi de 200 de replici, cu magnitudini între 2 şi 3, până la 15 februarie. Câteva      zeci de blocuri şi case din mai multe localităţi ale judeţului, mai multe instituţii publice        şi lăcaşuri de cult au suferit fisuri în urma cutremurului.

    13 februarie – Un cutremur cu magnitudinea 5,2 pe Richter s-a produs, la ora 16:58,        în judeţul Gorj, la o adâncime de 16,5 kilometri. Cea mai importantă replică, de 3,4 pe        Richter, s-a produs la ora locală 17:50, la o adâncime de 8,2 kilometri.

Iohannis se întâlnește astă seară cu Joe Biden

4

Președintele României, Klaus Iohannis, este primit, marți seara, la Casa Albă de președintele SUA, Joe Biden.

Întâlnirea dintre cei doi președinți are loc marți seara.

Vor fi discutate teme prioritare ale agendei internaționale și bilaterale. Un loc aparte în schimbul de opinii al celor doi șefi de stat îl va ocupa situația din Ucraina și din bazinul Mării Negre, precum și întărirea securității în spațiul euroatlantic”, a transmis anterior Administrația Prezidențială.

Klaus Iohannis se află marți și miercuri, într-o vizită la Washington.

Miercuri, președintelui Klaus Iohannis îi va fi decernat premiul Distinguished International Leadership Award pentru anul 2024, în cadrul galei Atlantic Council Distinguished Leadership Awards.

Consiliul Atlantic din SUA a decis ca pentru anul 2024 să acorde acest premiu președintelui României, ca o recunoaștere a carierei sale și a rolului său de lider transatlantic și European”, arată Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis este primul șef de stat european onorat cu această distincție în cei 24 de ani de la înființarea premiului.

 

Florin Piersic, transferat de la Cluj în Capitală

0

Actorul Florin Piersic, care era internat la Institutului Inimii din Cluj-Napoca, este transferat marți seara la Institutul Matei Balș din Capitală.

Da, e transferul în curs spre București în vederea continuării tratamentului medicamentos și reevaluarea ortopedică. Decizia a fost a dânsului și a familiei. Din punct de vedere cardiac, lucrurile sunt în regulă, partea care ținea de noi a fost rezolvată pentru moment, trebuie să-și continue tratamentul și să fie reevaluat din punct de vedere ortopedic”, a declarat  Florin Ciraș, managerul Institutului Inimii din Cluj-Napoca.

Conform acestuia, actorul a plecat de la institutul clujean în stare bună.

El este transferat la Institutul Matei Balș din București.

Anterior, Inspectoratul General de Aviație al MAI anunța că un avion SMURD care participă la un exercițiu NATO execută marți seara o misiune secundară pentru transportul unui pacient cu afecțiuni cardiace de la Cluj-Napoca la București.

Află mai multe despre starea de sănătate a actorului, AICI

Europa, all-in pe război! România, piață de desfacere pentru vechiturile Vestului

Dacă la început erau doar niște pași mărunți, dar apăsați, acum se aleargă în ritm susținut spre război. De fapt, Europa face, deja, pregătiri pentru un conflict de proporții, singura temă adusă în orice discuție „azi” fiind înarmarea. Dar, cum piața este dominată de doi mari jucători – SUA și Rusia -, UE vrea să-și facă loc la masă și pune la cale un plan gigant, care ar da o lovitură decisivă concurenței de peste Ocean: Germania, Franța și Italia negociază înființarea unui consorțiu care să domine sectorul producției de arme.

Economia de război presupune alocarea unor sume uriașe pentru înzestrare militară, iar Emmanuel Macron și Olaf Scholz înțeleg că, dacă nu fac ceva, toți banii puși în joc vor lua drumul Americii, din nou. Iar pericolul este cu atât mai mare cu cât la Washington se așteaptă ca tăvălugul „Donald Trump” să măture Administrația Biden. Numai că, ultima dată când a fost la Casa Albă, miliardarul american le-a impus europenilor să crească procentul din PIB alocat NATO. Înarmare până-n dinți, da, dar cu arme vândute de SUA, a dat ordin Trump!

La Paris și Berlin se vorbește despre un consorțiu care să pună monopol pe piața europeană. Roma ar urma să fie invitată în această afacere.

Cum funcționează „combinația”? Nemții, francezii și italienii vor produce, iar românii, bulgarii și alți fraieri vor cumpăra.

Ideea a fost dezvăluită publicului chiar de CEO-ul Rheinmetall, colosul german din industria de armament pe lângă care s-a gudurat și Angel Tîlvăr, oferindu-le pe tavă nemților fabrica Automecanica Mediaș. Armin Papperger spune că viitorul consorțiu european ar putea fi compus din compania sa, KNDS, din Franța, și italienii de la Leonardo. „Vrem să devenim un jucător la nivel mondial. Cred că ar avea sens să înfiinţăm o casă de sistem europeană care să aibă o cifră de afaceri de aproximativ 30-35 de miliarde de euro, astfel încât să putem concura cu americanii”, spune șeful Rheinmetall, companie care în 2023 a înregistrat venituri nete de peste 10.

România, care până în 1990 era un jucător important pe segmentul producătorilor de armament, nu a fost invitată în această afacere. Grație unor conducători obedienți și lipsiți de orice urmă de patriotism, țara noastră și-a câștigat dreptul de a nu comenta în niciun fel când i se vând toate vechiturile Occidentului. Cel mai probabil, la fel vor sta lucrurile și acum. Tunuri de milioane de euro sunt așteptate, Bucureștiul fiind o bună piață de desfacere pentru hârburile din Vest.

În aceeași categorie vor fi băgate și noile membre NATO, Suedia și Finlanda, după cum remarcă Reuters, care prezintă lista potențialilor viitori clienți ai mega-consorțiului franco-german.

Munca – în România. Profitul – în Germania

Germania face pregătiri intense de război, cancelarul Olaf Scholz lansând încă de acum un an Fondul special pentru apărare, denumit „ Zeitenwende”. Valoarea de 100 de miliarde de euro îl face extrem de tentant pentru „rechinii” din sector. Rheinmetall chiar plusează și spune că ar mai fi nevoie de încă 30 de miliarde pentru a suplini nevoile.

Nu este exclus ca diferența de bani să fie „stoarsă” din altă parte, adică de la țări precum România. Din păcate, noi avem astfel de antecedente – de-a lungul timpul, am acceptat să ne autosabotăm industria de apărare; amintiți-vă doar prăpădul din timpul guvernării Ciucă: America ordona, iar România executa fără crâcnire.

Ne-au vândut blindate vechi de 10 ani, plus alte „piese de schimb”, totul împachetat frumos și cu propagandă pe măsură. Astfel, în loc să cumpere produse militare din România (cum prevede obligația de compensare trecută în Legea offsetului), Bucureștiul a preferat să plătească scump niște …piese de schimb donate de americani.

Și exemplele pot continua, vezi afacerea Romtehnica – Eurospike GmbH (firmă înregistrată în Germania), de peste 85 de milioane de euro.

Nemții asta și urmăresc – să producă/vândă în România (au primit cadou Automecanica Mediaș) și să exporte profitul în Germania.

În ceea ce ne privește pe noi, rămâne la fel: Iohannis mai primește o șapcă, dar e la promoție, costă doar câteva milioane de dolari.

Febra materiilor prime critice. UE obligă statele să răscolească pământurile

Criza de materii prime critice, necesare atât tranziției către energia verde, cât și pentru industria militară, a determinat conducerea UE să ceară statelor o mobilizare generală. Astfel, toate țările Uniunii Europene vor fi obligate să demareze programe de explorare la nivel național a resurselor de astfel de materii prime critice și strategice și să pună la dispoziția Comisiei Europene datele privind zăcămintele descoperite.

Noul Regulament UE de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice obligă statele membre să demareze programe ample de explorare a resurselor pe propriile lor teritorii.

Cunoștințele existente și punerea în corespondență a ocurențelor de materii prime din Uniune au fost dezvoltate într-un moment în care asigurarea aprovizionării cu materii prime critice pentru dezvoltarea tehnologiilor strategice nu a reprezentat o prioritate, se arată în Regulament. Lipsa informațiilor geologice actualizate privind materiile prime critice în Uniune ar putea submina dezvoltarea proiectelor de extracție, slăbind astfel eforturile de a reduce riscurile în materie de aprovizionare și de a proteja funcționarea pieței interne. În acest sens, pentru a obține și a actualiza informațiile privind ocurențele de materii prime critice, statele membre, în funcție de condițiile geologice, trebuie să elaboreze programe naționale de cartografiere pentru explorarea generală a materiilor prime critice și a principalelor minerale împreună cu care sunt extrase.

”Aceasta ar trebui să includă măsuri precum cartografierea geologică, campaniile geochimice, studiile geoștiințifice și reprelucrarea seturilor de date geoștiințifice existente. Acest lucru sporește probabilitatea de a descoperi noi zăcăminte care, la rândul lor, ar trebui să stimuleze investițiile în explorare. Programele de explorare ar trebui să ia în considerare și utilizarea unor tehnici de explorare noi care permit identificarea zăcămintelor la o adâncime mai mare decât tehnicile convenționale”, se precizează în Regulamentul UE.

Explorări din satelit

Potrivit documentului, datele și serviciile spațiale derivate din sistemul de observare a Pământului pot sprijini eforturile în direcția unor lanțuri valorice durabile ale materiilor prime critice prin asigurarea unui flux continuu de informații, care ar putea fi utile pentru activități precum monitorizarea și gestionarea zonelor miniere, evaluarea impactului socioeconomic și asupra mediului sau explorarea resurselor minerale.

”Întrucât sistemul de observare a Pământului este, de asemenea, în măsură să furnizeze date cu privire la zonele îndepărtate și inaccesibile, statele membre ar trebui să ia în considerare acest aspect atunci când elaborează și pun în aplicare, în măsura posibilului, programele lor naționale de explorare”, se specifică în Regulamentul UE. Măsurile ar fi necesare dat fiind prețurile volatile ale mai multor materii prime strategice, exacerbate de mijloace limitate de acoperire a acestora pe piețele la termen, care creează un obstacol atât pentru promotorii de proiecte în ceea ce privește asigurarea finanțării pentru proiectele privind materiile prime strategice, cât și pentru consumatorii din aval, care doresc să asigure prețuri stabile și previzibile pentru factorii de producție esențiali.

Proceduri rapide

Riscul de întreruperi ale aprovizionării este în creștere, pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice și a concurenței în materie de resurse. În plus, dacă nu este gestionată în mod corespunzător, creșterea cererii de materii prime critice ar putea genera efecte sociale și de mediu negative, se mai arată în Regulament. Tocmai de aceea, luându-se în considerare și imprevizibilitatea, complexitatea și, uneori, durata excesivă a procedurilor naționale de autorizare, care subminează securitatea investițiilor necesare dezvoltării eficace a proiectelor privind materiile prime strategice, statele membre sunt somate să aplice proceduri de autorizare simplificate și previzibile în cazul proiectelor strategice. În acest scop, conform Regulamentului UE, proiectele strategice vor beneficia de un statut prioritar la nivel național pentru a se asigura o procedură administrativă rapidă și un tratament în regim de urgență în toate procedurile judiciare și litigioase aferente.

S-a schimbat Covidul. Autoritățile europene cer un nou vaccin

Deși virusul Covid nu mai provoacă absolut nicio problemă de sănătate și aproape că nici nu mai există, autoritățile europene nu renunță la vaccinarea populației. Dimpotrivă, invocând faptul că virusul SARS-CoV-2 s-ar fi modificat, acestea au cerut producătorilor să scoată pe piață un vaccin nou. Pentru acesta, susține Agenția Europeană a Medicamentului, nu ar mai fi nevoie de studii clinice.

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a emis o recomandare pentru producători de a actualiza compoziția antigenică la vaccinurile Covid-19, pregătite pentru campania 2024-2025.  Compoziția vaccinurilor împotriva Covid-19 s-a schimbat de trei ori de la prima aprobare în 2020, iar SARS-CoV-2, ca orice virus ARN care infectează oamenii, este predispus la o evoluție rapidă datorită acumulării mutații în genomul său în timpul replicării la gazda umană, susține EMA.

În plus, variante noi ale SARS-CoV-2 pot apărea prin recombinare între tulpini de virus co-circulator. Autoritățile arată că, deși vaccinurile autorizate împotriva Covid-19 ar rămâne eficiente în prevenirea bolilor severe și a decesului cauzat de variantele care au devenit dominante în comunitate, protecția scade peste timp şi pe măsură ce virusul circulant evoluează în variante mai îndepărtate antigenic în raport cu compozitia vaccinului.

”În plus, studiile au arătat că potrivirea conținutului vaccinurilor la virusurile circulante îmbunătățesc protecția împotriva bolii. O nouă variantă SARS-CoV-2, JN.1, a depășit la nivel global familia de variante XBB care circula anterior între decembrie 2023 și ianuarie 2024. JN.1 aparține familiei BA.2.86 a subvariantei Omicron, care este îndepărtată antigenic de familia XBB și de variantele care circulau anterior. În prezent, JN.1 se diferențiază și evoluează într-o nouă familie de variante de drifting”, se precizează într-un raport emis de Agenția Europeană a Medicamentului.

Consultare cu OMS

Grupul operativ de urgență (ETF) al EMA s-a consultat cu grupul de experți TAG-CO-VAC al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cu autoritățile internaționale de reglementare și deținătorii de autorizații de introducere pe piață pentru vaccinurile Covid-19 vaccinuri, concluzionând că ar exista dovezi reale cu privire la eficacitatea vaccinurilor care vizează XBB.1.5.

Totodată, la aceste consultări, s-au prezentat date privind epidemiologia și evoluția variantelor de virus, studii la animale și la oameni privind neutralizarea încrucișată determinată de vaccinurile XBB și studii pe animale ale vaccinurilor candidate adaptate JN.1 Grupul operativ de urgență al EMA este de părere că adaptarea vaccinurilor pentru a viza familia de subvariante Omicron JN.1 este adecvată pentru a asigura reactivitate împotriva tulpinilor dominante și emergente curente și că JN.1 însuși este de asemenea considerat a alegere rezonabilă pentru a crește amploarea imunității împotriva descendenților.

”Aprobările acestor vaccinuri noi se pot baza pe date de fabricație/calitate și date non-clinice, cu condiția ca datele vaccinurilor anterioare cu compoziție diferită să susțină predictibilitatea imunogenității clinice și reactogenității”, transmite EMA.

Negocierile rezolvă totul

Pentru vaccinurile experimentale cu compoziții care nu îndeplinesc cele mai recente recomandări privind conținutul de antigen, solicitanții ar trebui să discute cu EMA strategia pentru obținerea autorizației de introducere pe piață și modificarea compoziției vaccinului înainte de comercializarea în UE, se mai arată în raport. ”Va fi necesară colectarea după autorizare a datelor privind eficacitatea și imunogenitatea clinică. Deținătorii de autorizații de introducere pe piață a vaccinurilor autorizate împotriva Covid-19 ar trebui să discute despre revizuirea informațiilor despre produs cu EMA. Comitetul pentru produse medicamentoase de uz uman (CHMP) va ajunge la o decizie finală cu privire la modificări ale informațiilor despre produs la încheierea evaluării datelor depuse”, se precizează în raportul EMA.

Cele mai recente informații despre starea de sănătate a actorului Florin Piersic, internat la Cluj

0

Vestea că actorul Florin Piersic a ajuns, în urmă cu mai multe zile, în grija medicilor a generat o reală îngrijorare în rândul cunoscuților marelui artist, dar și al publicului.

Admiratorii apreciatului actor, cunoscut îndeosebi pentru rolul din seria „Mărgelatu”, vor să afle vești despre starea artistului în vârstă de 88 de ani. Mai ales că s-a aflat că Florin Piersic încă se află internat, la Cluj. Cu toții speră că marele actor se va recupera cât mai curând și se va putea întoarce pe scenă.

Iar cele mai recente vești venite marți din direcția Institutului Inimii „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca indică faptul că duminică, adică în prima zi de Paște, actorul a fost supus unei intervenții medicale, despre care s-a aflat că a decurs fără probleme.

Noi vești despre starea lui Florin Piersic: „E într-o stare bună”

Actorul Florin Piersic este într-o stare bună, internat la Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca, după ce duminică a suferit o intervenţie de extragere a sondelor unui stimulator cardiac pe care îl avea, informează Agerpres.

Artistul urmează în continuare un tratament medicamentos. „Pot să vă spun că în cursul zilei de duminică a suferit o intervenţie de extragere de sonde şi îndepărtarea de stimulator.

E într-o stare bună, sub tratament medicamentos în continuare, intervenţia a decurs fără probleme”, a declarat, marţi, pentru sursa citată, managerul Institutului Inimii, Florin Crişan.

Actorul a fost operat săptămâna trecută la genunchi Spitalul Militar Cluj-Napoca, ulterior fiind transferat la Institutul Inimii din Cluj-Napoca.

Anul dezastrului în energie. Dispar și sute de MW din hidro

Haosul total din sistemul energetic, patronat catastrofic de către Ministerul Energiei, a provocat și provoacă probleme extrem de grave. Dispecerul Energetic Național dă rateuri după rateuri, incapabil să comande cantitățile necesare, iar puținele capacități de producție pe care le mai avem stau mai mult oprite. Mai mult, în prognoza capacităților de producție, Transelectrica anunță că în acest an mai dispar peste 400 MW din hidroenergie.

Minivacanța cu 1 Mai și Sărbătorile Pascale a arătat incapacitatea Dispecerului Energetic Național (DEN) de a gestiona intrările și ieșirile din sistem. În afară de aberația priorității la intrare a producției de energie din eolian și fotovoltaic, pe care nu o poate estima, dat fiind că aceste regenerabile sunt imprevizibile, DEN dă comanda unităților de producție în bandă de a livra anumite cantități în sistem.

Începând din 29 aprilie, consumul de energie s-a prăbușit efectiv în toată țara, astfel că Nuclearelectrica, de exemplu, cât și Hidroelectrica au vândut energie pe piață la prețuri negative, pe fondul intensificării producției din eoliene. Astfel, s-au exportat cantități în exces care au ajuns și la 1.975 MWh. Pe acest fond, DEN a micșorat comenzile către Nuclearelectrica, iar compania de stat a oprit controlat un reactor. La două zile după oprirea reactorului, România a intrat în deficit de producție și a trecut pe importuri, care au crescut pe măsură ce vântul s-a domolit și, implicit, producția din eoliene s-a micșorat.

Din data de 1 mai până pe 4 mai, s-a importat energie fără întrerupere, ajungându-se la un vârf de 1.863 MWh, atins în 2 mai. În data de 4 mai, de la 7 dimineața până la orele 20, consumul a scăzut de mult, până la o medie anemică de 4.700 MWh, iar producția din eoliene a explodat, astfel că s-a trecut, din nou, pe exporturi de energie, bineînțeles, la prețuri infime sau chiar negative. După orele 20, în seara de 4 mai, consumul a crescut brusc și țara noastră a început să importe, masiv, energie. Pe la orele 23, la comanda DEN, a fost redusă și producția de hidroenergie, cu peste 1.000 MWh, ajungându-se la un import constant de energie. Hidro a atins chiar un minim de producție de 630 MWh, adică 10% din capacitatea instalată.

România s-a oprit

Din data de 6 mai, România a înregistrat cel mai redus consum de energie din istorie, de circa 3.700 MWh, în condițiile în care eolienele produceau în jur de 1.000 MWh, iar fotovoltaicele, tot cam 1.000 MWh, cu exportul de rigoare. Când vântul s-a oprit și fotovoltaicele au trecut pe zero producție sau chiar pe consum, în 7 mai, pe fondul revenirii consumului, țara noastră a devenit importator net. Reactorul de la Cernavodă, oprit controlat în 30 mai, a fost repornit abia marți, 7 mai, însă acesta își crește producția până ajunge la capacitatea maximă abia în două-trei zile, astfel că, în loc de 1.400 MWh, Nuclearelectrica poducea doar 900 MWh.

În toată această perioadă, centralele pe gaze nu au depășit o producție de circa 370 MWh, iar termocentralele pe cărbune au produs constant aproximativ 450 MWh. În ce privește cărbunele, este explicabil că nu a produs, având în vedere că autoritățile l-au dezafectat pe șest. La producția de energie pe gaze, însă, nimeni din Dispecerul Energetic Național nu a îndrăznit să comande cantități în plus, ca să nu le provoace austriecilor vreo pierdere în cazul prețurilor negative din piață.

Nu vin, ci pleacă

În prognoza capacităților de producție pe acest an, Transelectrica anunță că dispar din sistem peste 400 MW din hidroenergie. La acestea se adaugă oprirea programată a reactorului 2 de la Cernavodă, din această lună până în iulie. Oprirea este necesară pentru efectuarea unor reparații, în vederea pregătirii acestuia pentru decembrie 2025, când reactorul 1 intră în modernizare pentru o perioadă de cel puțin 2 ani. Per total, din capacitățile de producție în bandă, dispar circa 1.100 MW, fapt care pune în pericol funcționarea întregului sistem energetic al țării.

Paria sau pionier? Turcia, mișcare îndrăzneață împotriva războiului Israelului din Gaza

După luni de zile în care l-a denunțat pe premierul Benjamin Netanyahu și agresiunile israeliene din Gaza, menținând în același timp legăturile în liniște, Ankara a început să schimbe direcția.

La începutul lunii aprilie, Turcia a oprit comerțul a peste 50 de produse către Israel. Două săptămâni mai târziu, președintele Recep Tayyip Erdogan l-a primit pe liderul Hamas Ismail Haniyeh la Istanbul.

Săptămâna trecută, ministrul de externe Hakan Fidan a declarat că Turcia va încerca să devină co-reclamant în procesul de genocid intentat de Africa de Sud împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție.

Pedeapsa lui Erdogan

Potrivit The National, Ankara a promis să oprească toate schimburile comerciale cu Israelul până când guvernul Netanyahu va permite livrarea neîntreruptă de ajutoare în Gaza, devenind astfel prima țară care impune un embargo comercial total asupra statului ebraic.

„Așa se comportă un dictator”, a postat pe X ministrul israelian de externe Israel Katz, referindu-se la  Erdogan, „ignorând interesele poporului turc și ale oamenilor de afaceri și ignorând acordurile comerciale internaționale”.

Oficialii israelieni presează OCDE să sancționeze Turcia. Israelul ar putea să blocheze implicarea Turciei în sectorul energetic din Mediterana de Est și să împiedice antreprenorii turci să participe la reconstrucția Gaza, care se așteaptă să fie în valoare de 40 de miliarde de dolari.

Embargoul ar putea, de asemenea, să îl irite pe cel mai apropiat aliat al Israelului și partenerul Turciei în cadrul NATO, SUA. Unii analiști occidentali au îndemnat deja Washingtonul să impună sancțiuni Turciei și să anuleze vânzarea recent aprobată de avioane F-16.

Decizia Ankarei a fost în concordanță cu condamnarea și izolarea tot mai mare a Israelului la nivel mondial. Ar putea poziționa mai bine Turcia pentru a găzdui Hamas. Indiferent de motivații, este o critică clară și o pedeapsă dură, susceptibilă să submineze efortul de război al Israelului.

Erdogan a declarat că, pe lângă faptul că va forța Israelul să accepte o încetare a focului, speră ca embargoul Turciei să servească drept exemplu.

Criticilor lui Erdogan le place să prezinte Turcia ca fiind falimentară din punct de vedere moral, în timp ce palestinienii și susținătorii lor spun același lucru despre Israel.

Cine dobândește statutul de paria? Vor urma și alte țări exemplul Turciei sau SUA și UE  își vor arăta sprijinul față de Israel prin găsirea unor modalități de a exercita presiuni asupra lui Erdogan pentru a schimba cursul?

Presupunând că forțele israeliene intră și ocupă Rafah, răspunsul ar putea fi da, în ambele cazuri.

Marea revenire: creșterea comerțului mondial va fi mai mult decât dublă în acest an

Potrivit organismelor internaționale, creșterea comerțului mondial va fi mai mult decât dublă în 2024, pe măsură ce inflația se va atenua, iar o economie americană în plină expansiune va contribui la stimularea activității.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Fondul Monetar Internațional și Organizația Mondială a Comerțului prognozează o revenire puternică a fluxului de produse,  după o încetinire în 2023 determinată de inflație, de creșterea bruscă a ratelor dobânzilor și de cererea slabă.

Comerțul crește în paralel cu redresarea  economică generală

Conform OCDE, se așteaptă ca schimburile comerciale mondiale de bunuri și servicii să crească cu 2,3% în acest an și cu 3,3% în 2025. Această cifră se compară cu o creștere de doar 1% anul trecut. Clare Lombardelli, economist-șef al OCDE, a precizat că o mare parte din această creștere se datorează unei „redresări ciclice”, deoarece comerțul crește în paralel cu redresarea  economică generală.

Schimburile comerciale a contribuit deja la stimularea celor mai mari economii ale UE în primul trimestru din 2024. Zona euro crescut cu 0,3% față de perioada precedentă de trei luni, cel mai puternic nivel din trimestrul al treilea din 2022.

În cea mai recentă ediție a World Economic Outlook, FMI a prezis, de asemenea, că creșterea volumului comerțului mondial va atinge 3% în 2024. OMC, care nu oferă previziuni pentru comerțul cu servicii, se așteaptă ca schimburile de bunuri să crească cu 2,6%, după ce anul trecut au scăzut cu 1,2%.

Expansiunea din China și SUA a ajutat creșterea anuală a comerțului cu bunuri să urce la 1,2% în februarie față de o de 0,9% în luna precedentă și marcând o revenire bruscă de la o contracție de 3,5% în septembrie 2023.

Riscuri geopolitice

Totuși, creșterea comerțului mondial nu va atinge nivelurile anterioare pandemiei. Volumul schimburilor de bunuri și servicii a crescut cu o rată medie anuală de 4,2% între 2006 și 2015, arată cifrele FMI.

OCDE, FMI și OMC au avertizat cu privire la riscurile pentru comerț cauzate de tensiunile geopolitice și conflictele regionale, în timp ce guvernele se concentrează pe securitatea națională, pe autosuficiență și pe susținerea companiilor naționale.

Fluxurile comerciale între blocurile de țări aliniate geopolitic au crescut cu 4% mai lent decât comerțul în interiorul acestor blocuri de la invazia Rusiei în Ucraina.

Alegerile din SUA se adaugă la lista de incertitudini privind comerțul mondial în anul următor.  Fostul președinte Donald Trump s-a angajat să impună o majorare cu 10 puncte procentuale a tarifelor vamale pentru toți partenerii comerciali ai SUA dacă va fi reales, lăsând să se înțeleagă că va aplica sancțiuni și mai severe importurilor chinezești.

Guvernele, în foame de bani: taxele pe mașinile electrice adaugă costuri pentru cumpărători

Factorii de decizie politică la nivel mondial impun noi taxe pentru vehiculele electrice, în condițiile în care renunțarea la motoarele cu combustie amenință să lase o gaură de 110 miliarde de dolari în veniturile guvernamentale din cauza scăderii încasărilor din taxele pe carburanți.

Regatul Unit, Noua Zeelandă, Israel și majoritatea statelor americane se numără printre jurisdicțiile care introduc modificări fiscale și taxe pentru vehiculele electrice și hibride, menite să strângă fonduri și să compenseze scăderea accizelor la benzină și motorină.

„Este mai degrabă o penalizare”

Potrivit Financial Times, măsurile sunt variate, de la taxe de înmatriculare până la taxe de utilizare a drumurilor bazate pe kilometraj și taxe pentru punctele de încărcare publice.

„Este mai degrabă o penalizare”, a declarat Jeff Shoffner, care conduce un Chevy Bolt electric în Tennessee, unde taxele anuale s-au dublat în acest an, ajungând la 200 de dolari. „Nu mă opun plății taxei suplimentare, dar cred că este prea mare”.

Noile taxe vin într-un moment delicat pentru adoptarea vehiculelor electrice. Deși se așteaptă ca vânzările globale să atingă un nivel record în acest an, marjele de profit în scădere și creșterea mai lentă îi determină pe producătorii auto să frâneze planurile de electrificare.

Săptămâna trecută, directorul general al Tesla, Elon Musk, a închis întreaga divizie de supercarburanți a grupului, concediind sute de angajați ca răspuns la scăderea veniturilor producătorului de vehicule electrice.

„Colectarea taxei pe carburanți este în scădere de ceva timp din cauza creșterii eficienței combustibilului pentru vehiculele cu motoare cu ardere internă”, a declarat  Rachel Aland, director de transport la American Council for an Energy-Efficient Economy, un think-tank cu sediul la Washington DC.

Prezența din ce în ce mai mare a mașinilor electrice pe șosele pune o presiune suplimentară asupra unei surse importante de venituri guvernamentale.

Agenția Internațională pentru Energie estimează că, până în 2030, vehiculele electrice vor înlocui 6 milioane de barili pe zi din consumul mondial de petrol. În 2023, cererea a fost de 102 milioane de barili pe zi.

Datele AIE arată că trecerea la vehiculele electrice a deplasat anul trecut, la nivel global, venituri de 10 miliarde de dolari din taxele pe benzină și motorină, fără a se lua în considerare câștigurile modeste din noile venituri din taxele pe electricitate.

Se preconizează că pierderea netă va crește la 110 miliarde de dolari până în 2035, dacă țările își vor atinge obiectivele de electrificare, ceea ce ar însemna că guvernele vor fi deposedate de fonduri vitale, care sunt adesea alocate pentru a plăti întreținerea drumurilor și îmbunătățirea transporturilor.

Europa, unde țările au tendința de a percepe taxe mai mari pe benzină și motorină în comparație cu SUA și China, a reprezentat  60% din pierderile de venituri la nivel mondial. În timp ce țările vor recupera o parte din fonduri din taxele pe electricitate, veniturile sunt marginale în comparație cu pierderile din taxele pe carburanți.

Pe măsură ce un număr din ce în ce mai mare de guverne stabilesc termene limită pentru eliminarea treptată a mașinilor cu motoare cu combustie, factorii de decizie politică sunt nevoiți să ia în considerare reforme fiscale nepopulare.

Ion Iliescu, un mesaj care a cutremurat Facebook: „Le mulţumesc angajaţilor SPP, foşti şi actuali…”/Ultimele vești despre starea fostului președinte

4

După o perioadă destul de lungă de absență în mediul virtual, în speță de pe blogul personal, fostul șef al statului a ales să transmită, marți, 7 mai, un mesaj prin intermediul Internetului.

Fostul președinte Ion Iliescu le-a mulțumit marți, printr-un mesaj publicat pe blogul său, foștilor și actualilor angajați Serviciului de Protecție și Pază, la împlinirea a 34 de ani de la înființarea SPP.

Așadar, la ceas aniversar pentru SPP, fostul președinte a ales să transmită un mesaj special, adresat angajaților acestei instituții.

„Prin Decretul-Lege nr.204 din 7 mai 1990 se înființa Unitatea Specială de Pază și Protocol, structură în componența Brigăzii 30 Gardă, în subordinea Ministerului Apărării Naționale.

Apărea o nouă bornă în construcția instituțională a României, după Revoluția din Decembrie 1989, precursorul Serviciului de Protecție și Pază, care va beneficia ulterior, în 1991, de o lege proprie. Așadar, de 34 de ani, unul dintre pilonii democrației românești asigură normalitatea societății civile”, se menționează în mesajul postat pe blogul fostului președinte Ion Iliescu.

Iliescu: SPP, „un rol fundamental în a garanta siguranța națională a democrației”

Conform fostului șef al statului, „Serviciul de Protecție și Pază are un rol fundamental în a garanta siguranța națională a democrației și îndeplinește această sarcină printr-o morfologie instituțională occidentală și europeană”.

„Aniversarea SPP presupune celebrarea unei tradiții în educația și performanța militară, dar și a unui spirit modern al României, care nu e cu nimic mai prejos decât al altor state din U.E. în privința standardelor sistemelor de apărare.

Reamintesc, cu această ocazie, că ordinea civilă și pacea sunt rezultatul unui efort corelat al misiunilor interne și externe ale SPP, alături de alte instituții de o demnitate egală, în spatele cărora stau profesioniști dedicați, oameni care dincolo de sacrificii personale, impuse de excelența carierei în acest domeniu, lucrează pentru echilibrul nostru social și civil”, a mai transmis Iliescu, în mesajul scris pe blogul personal.

A urat „La mulți ani” SPP-ului

În încheierea mesajului, Iliescu a ținut să le mulțumească celor de la SPP – atât foștilor angajați, cât și actualilor, „pentru contribuția la construcția democrației românești”.

„Le mulțumesc angajaților SPP, foști și actuali, pentru contribuția la construcția democrației românești. Sper ca această relație instituțională de încredere dintre SPP și România să adauge mulți ani de aici înainte celor 34 pe care îi sărbătorim azi. La mulți ani, SPP!”, a mai transmis Ion Iliescu în mesajul postat în 7 mai 2024.

Washingtonul alege momentul nepotrivit pentru a provoca China

Aceeași decizie poate fi inteligentă la momentul potrivit sau dezastruoasă la momentul nepotrivit. Recenta adoptare a unui proiect de lege care obligă compania chineză ByteDance să vândă afacerea TikTok în decurs de șase luni sau să se confrunte cu o interdicție a aplicației de partajare video în Statele Unite este un astfel de caz.

Potrivit Foreign Policy, unul dintre principalele argumente pentru acest proiect de lege, care a fost adoptat de Congres și promulgat de președintele Joe Biden la sfârșitul lunii aprilie, s-a bazat pe îngrijorarea de lungă durată că ByteDance ar putea folosi TikTok – în special sub influența sau sub conducerea Partidului Comunist Chinez –  pentru a răspândi propagandă și a-și influența utilizatorii americani. Zvonurile recente par să indice că ByteDance ar prefera chiar să închidă TikTok în Statele Unite decât să o vândă.

Avantaj Trump?

Donald Trump, care se află umăr la umăr cu Biden în sondaje, s-a declarat public împotriva unei interdicții – deși a susținut-o în 2020. Cu operațiunile TikTok în siguranță înainte de alegeri, dar care se confruntă cu sfârșitul drumului în cazul unei a doua administrații Biden, legea creează un stimulent logic pentru ByteDance – sau pentru guvernul chinez însuși – să facă tot ce poate pentru a-l ajuta pe candidatul care se opune interdicției să fie ales, în speranța că ar putea obține o înțelegere mai bună decât o dispariție sigură.

În mod ironic, acest stimulent vine înainte de alegerile prezidențiale care au fost descrise de Biden ca fiind decisive pentru democrația americană și pe care Beijingul a încercat deja să le influențeze, potrivit secretarului de stat american Antony Blinken.

Interdicția Tik Tok, o decizie luată în grabă

În ultimii ani, Washingtonul a luat măsuri ferme împotriva multor companii chineze, cum ar fi sancțiunile împotriva Huawei și restricțiile privind exporturile de cipuri avansate către China. Dar a evitat o decizie finală în ceea ce privește cea mai importantă companie chineză care operează în Statele Unite; a fost nevoie de ani de jocuri în culise pentru a trata încet și fără succes cu TikTok, doar pentru a accelera întregul proces într-un an electoral crucial, interdicția fiind programată imediat după alegeri, creând între timp noi riscuri.

Nimeni nu știe dacă ByteDance sau China se vor implica în vreo interferență electorală, dar legea creează un stimulent natural pentru companie de a favoriza un candidat în detrimentul celuilalt.

ByteDance, prin intermediul TikTok, nici măcar nu trebuie să facă prea multe – ar putea pur și simplu să promoveze mesaje către utilizatorii săi din SUA care să îi informeze cu privire la pozițiile opuse ale celor doi candidați, la fel cum a cerut utilizatorilor să se adreseze reprezentanților lor aleși pentru a-și exprima opoziția față de proiectul de lege.

Sau ar putea înceta să controleze anumite tipuri de dezinformare. Având în vedere că alegerile prezidențiale vor fi probabil decise de câteva zeci de mii de voturi într-o mână de state, ar putea fi tentant – și fezabil – să încerce să influențeze rezultatul final.

Odată ce administrația Biden a intrat în funcție, amenințarea la adresa TikTok s-a disipat. Timp de trei ani, s-a lucrat în spatele scenei, dar fără nicio urgență și fără a o aduce în  dezbaterea publică. Odată ce alte alegeri americane s-au ivit la orizont,  TikTok a devenit din nou o controversă politică. De fiecare dată, Washingtonul alege momentul nepotrivit pentru a se ocupa de un subiect serios. Interdicția TikTok arată cum deciziile ajung să fie luate în grabă – după ce au fost ignorate.

Dacă lucrurile se vor termina cu bine în cazul TikTok, va fi o consecință a norocului, nu a strategiei. Iar o strategie – una care să fie coerentă, cuprinzătoare și pe termen lung – este ceea ce Statele Unite au nevoie în rivalitatea cu China, deoarece eforturile grăbite nu pot compensa ani de zile de evitare a deciziilor dificile.

Fermecătorul Macron nu va avea succes cu Xi Jinping

Xi Jinping este comparat cu un împărat chinez de modă veche în timpul vizitei sale de stat în Franța. După modelul lui Mao Zedong, el conduce China cu o mână de fier  arătând puțin entuziasm pentru compromisuri cu oricine, cu atât mai puțin cu omologii străini.

Prin urmare, Emmanuel Macron, gazda lui Xi la Paris, are mult de lucru în încercarea de a negocia concesii într-o serie de probleme controversate.

Cea mai presantă este războiul din Ucraina, în care se spune că rușii ar folosi arme și tehnologie de luptă furnizate de China. Macron nu numai că vrea să oprească aceste livrări, dar îi cere lui Xi să se folosească de legăturile sale strânse cu Vladimir Putin pentru a pune capăt cu totul conflictului.

În 2019, Xi i-a decernat lui Putin diploma de doctor honoris causa al Universității Tsinghua din Beijing și l-a numit “cel mai bun prieten al meu”. Premierul chinez a declarat la acea vreme: „Indiferent de fluctuațiile care există în situația internațională, China și Rusia au ca prioritate dezvoltarea relațiilor”.

De atunci, Beijingul nu a criticat în mod semnificativ comportamentul Rusiei în Ucraina, NATO și UE fiind în schimb învinuite pentru vărsarea de sânge. Merită să comparăm această loialitate de neclintit cu modul ineficient în care Macron a încercat să-l influențeze pe Putin în perioada premergătoare invaziei Ucrainei din 2022.

Imagini comice cu președintele francez stând la capătul unei mese uriașe la Kremlin și privirea ironică a lui Putin au evidențiat prăpastia imensă dintre cei doi politicieni.

Macron, de la arogant la bonom

Acum, un Macron care se vrea  bun de gură încearcă se se împrietenească cu Xi în Franța,  folosind un soi de diplomație foarte personală, dincolo de un banchet pe covorul roșu la Palatul Elysee. Dar o astfel de ofensivă de farmec nu garantează în niciun caz că va realiza ceva.

O altă problemă majoră în relațiile dintre Beijing și Bruxelles în acest moment este o dispută comercială în creștere, centrată pe faptul că China inundă piața europeană cu bunuri ieftine și subvenționate, inclusiv mașini electrice, amenințând în același timp cu tarife vamale uriașe pentru importurile franceze, cum ar fi coniacul. Macron le reproșează frecvent chinezilor că nu au respect pentru legile comerciale internaționale și pentru drepturile omului.

Totuși, ceea ce președintele francez ar fi trebuit să fi învățat până acum de la Xi este că încercarea de a amesteca astfel de critici cu diplomația – și chiar cu aroganța – nu este o strategie prea bună. Macron devine doar un bun punct de intrare pentru prima vizită a liderului chinez în Europa în ultimii cinci ani.

După ce va marca șase decenii de relații diplomatice între Franța și China, Xi se va îndrepta apoi spre Serbia și Ungaria – două țări care au o simpatie hotărâtă față de Rusia. Este genul de respingere a  Occidentului pentru care Xi este renumit, iar bonomia disperată a lui Macron nu are șanse să compenseze acest lucru.

O bătălie sângeroasă ar distrage atenția Rusiei de la Ucraina. Va supraviețui Putin?

Potrivit rapoartelor, liderul cecen Ramzan Kadîrov suferă de o afecțiune fatală a pancreasului. Deși zvonurile privind starea sa de sănătate au apărut în mod repetat în ultimii ani, de data aceasta lucrurile nu arată bine. Cecenia ar putea fi pe punctul de a se confrunta cu un moment de cotitură – unul care ar putea oferi o oportunitate pentru adversarii lui Vladimir Putin de a obține mai mult decât Rusia în Ucraina.

Kadîrov, numit de Putin,  conduce Cecenia din 2007. Cei 17 ani la putere au fost caracterizați de o combinație ciudată de autocrație în stil moscovit și islamism militant. Putin și aliatul său păreau să fi găsit o soluție la vechea problemă a insurgenței cecene: un naționalism flexibil, o violență nemiloasă și o politică internă de tip mafiot.

Un alt război regional?

Imaginându-și o Cecenie post-Kadîrov, analiștii lansează ipoteze îndrăznețe: ar putea moartea lui să provoace o criză de succesiune care ar declanșa un alt război regional? Dacă ar trebui să se desfășoare trupe rusești, ar fi ruinată reputația lui Putin ca fiind omul care a înăbușit pentru totdeauna rebelii ceceni?

În cazul în care Moscova va impune un lider greșit, ar putea izbucni și poate se vor extinde demonstrații precum cele din Bașkortostan – o altă provincie majoritar musulmană unde, în ianuarie, câteva mii de localnici furioși au intrat în conflict cu serviciile de securitate după ce un activist local a fost încarcerat? Atât Kadîrov, cât și Putin au planuri pentru a se asigura că astfel de dezastre nu se vor produce, dar situația este inflamabilă.

Kadîrov însuși pare să aibă intenția de a avea o succesiune dinastică, notează UnHerd. Doi dintre fiii săi, Adam și Akhmat, adolescenți, sunt pregătiți pentru putere. Adam, în vârstă de 16 ani, a fost numit supervizor al Școlii Forțelor Speciale din Cecenia, în timp ce fratele său, în vârstă de 18 ani, este ministrul Tineretului din teritoriu și chiar a participat la o întâlnire cu Putin în 2023.

Dar există o mulțime de potențiali contestatari, cum ar fi Magomed Daudov, mâna dreaptă a lui Kadîrov, și Apti Alaudinov, care comandă o unitate care luptă în Ucraina. În cazul în care unul sau altul ar face o încercare de a ajunge în fruntea țării, este greu de crezut că dinastia Kadîrov va supraviețui.

Adevăratul pericol pentru Putin

Totuși, niciunul dintre contestatari nu reprezintă o mișcare separatistă. Fiecare dintre ei are un interes personal în menținerea sprijinului lui Putin – și, prin urmare, a afluxului de bani și, în cazul în care apar probleme, a serviciilor de securitate suplimentare. Fiecare dintre ei ar fi capabil să guverneze cam în același mod ca și Kadîrov.

Adevăratul pericol pentru Putin  este ca diferitele blocuri de putere din Cecenia să se angajeze într-o luptă internă atât de violentă încât să amenințe stabilitatea regională. Spre deosebire de anii 1990 și 2000, acestea nu ar lupta pentru secesiune, ci pentru putere.

Singura modalitate prin care Putin ar putea restabili ordinea ar fi desfășurarea în masă a trupelor rusești – și chiar și atunci, judecând după războaiele din trecut, conflictul nu ar fi rezolvat rapid.

În momentul în care armata rusă se pregătește pentru o mare campanie de vară pentru a străpunge poziția stagnantă din estul Ucrainei,  ar putea fi atrasă într-un război lung și sângeros în Cecenia.

Tot ce trebuie să facă adversarii lui Putin este să alimenteze ambițiile potențialilor succesori ai lui Kadîrov și să îi încurajeze să comploteze și să comită violențe unii împotriva altora.

Chiar și furnizarea de arme pentru separatiștii care operează în Cecenia sau poate pentru cei care luptă în Ucraina, dacă aceștia ar fi dispuși să se întoarcă acasă pentru a lupta împotriva lui Putin, ar putea fi o opțiune viabilă dacă  ar perturba serios războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Un astfel de curs de acțiune ar putea să-l facă pe Putin să se gândească în timp ce își cântărește opțiunile față de Kiev. Moartea lui Kadîrov pare a  fi cadoul pe care îl caută o lume occidentală obosită de război.