Șefa de la Ministerul Justiției (MJ), Alina Gorghiu (PNL), a confundat doi termeni din limba română. Totul, în timp ce răspundea unei întrebări primite în direct, într-o emisiune la un post de radio.
Invitată miercuri seară la Europa FM, moderatoarea emisiunii a întrebat-o din start pe Gorghiu cum consideră că este corect să i se adreseze: cu termenul de „ministra” sau de „ministru” al Justiţiei.
„Dicţionarul ORTOPEDIC” al limbii române
Doar că în încercarea de a veni cu explicații, șefa de la MJ a făcut trimitere la dicționarul „ortopedic”, când, cel mai probabil, a vrut să se refere la cel „ortoepic”.
„Mă bucur că puneţi întrebarea aceasta pentru că, de câte ori scriu pe Facebook ministra cutare, a Educaţiei, de exemplu, a fost în judeţul Argeş, primesc comentarii în care lumea mă admonestează că nu am scris corect. Sigur, avem varianta de feminin acum în dicţionarul ORTOPEDIC şi ortografic al limbii române.
E îmbucurător că măcar din perspectiva asta egalitatea de şanse funcţionează, că altfel suntem probabil pe ultimul loc în clasamente, la egalitatea de gen şi la egalitatea de şanse”, a răspuns Gorghiu, în timpul emisiunii în direct.
Nu au fost puțini cei care au remarcat gafa de termeni.
Conform dexonline.ro, termenul „ortopedic” înseamnă „care aparține ortopediei”, ortopedia fiind definită ca „ramură a chirurgiei care se ocupă cu studiul și tratamentul bolilor și deformațiilor congenitale sau dobândite ale sistemului osteoarticular”.
Pe de altă parte, potrivit aceleiași surse, „ortoepic” înseamnă „care aparține de ortoepie, privitor la ortoepie”, ortoepia fiind un „ansamblu de reguli proprii unei limbi care privesc pronunțarea corectă (literară) a cuvintelor; disciplină care se ocupă cu studiul acestor reguli”.
Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a făcut declarații de ultimă oră cu privire la sondajele privind cursa pentru Primăria Capitalei și cum se situează, la nivel de procente, Sebastian Burduja, candidatul liberalilor în lupta pentru fotoliul de edil general al Bucureștilor.
Cum arată situația în sondajele interne ale partidului? Răspunsul la această întrebare a venit chiar de la europarlamentarul PNL.
Din câte a dezvăluit Rareș Bogdan, unul dintre liderii PNL-ului, Sebastian Burduja se apropie de pragul de 20%, fiind estimat în jurul valorii de 18% în prezent.
„Astăzi, toate focus grupurile făcute de noi și sondajele, avem două sondaje pe săptămână plus focus grupuri pe diverse categorii profesionale, pentru că încercăm să mergem microtargetat pe tot publicul care este într-o mare măsură nehotărât și nemulțumit de ceea ce s-a întâmplat în Bucureștiul ultimilor 20 de ani, asta ne arată studiile, ne arată astăzi o situație în care Sebastian se îndreaptă spre 20%, recuperează din votanții lui Nicușor Dan cu precădere și din nehotărâți”, a declarat Rareș Bogdan, la un post TV.
Nicușor Dan „a coborât”, Gabriela Firea „a sărit”
Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a anunțat și procentele din dreptul celorlalți trei principali contracandidați ai lui Burduja în cursa pentru șefia PMB. E vorba despre actualul primar Nicușor Dan, despre fosta șefă de la Primăria Generală, social-democrata Gabriela Firea, și despre Cristian Popescu Piedone, candidatul PUSL.
„Nicușor Dan a coborât sub 30%, este la buza 29-30, Gabriela Firea a sărit puțin de 20, Cristian Popescu Piedone este undeva la 12-14 procente, pe unele sondaje ne arată 14, pe altele 12. (…) Asta vă spuneam că este (n.r. Burduja) spre 20%, undeva la 18% astăzi, dar este în creștere, în timp ce Nicușor Dan, gândiți-vă că la un moment dat avea 41-42, apoi 39-38, iar astăzi niciun sondaj de opinie, nici măcar propriile sondaje, nu-l mai arată mai mult de 31. La noi ne-a apărut cu 29 și 30 în ultimele două sondaje”, a afirmat Rareș Bogdan.
„Mă deranjează că Nicușor refuză dezbaterea”
Nu în ultimul rând, Rareș Bogdan a pus accent pe faptul că Nicușor Dan refuză o dezbatere cu candidatul PNL, pe tema problemelor pe care le are Capitala. „Cert este că este la buza lui 30, dar coboară pentru că pe măsură ce dezbaterea continuă și mă deranjează că
Nicușor refuză dezbaterea, noi l-am invitat împreună cu Sebastian să facem o dezbatere extrem de serioasă despre problemele Bucureștiului pentru a vedea bucureștenii exact ce e de făcut, care sunt proiectele fiecăruia dintre principalii candidați”, a mai afirmat Rareș Bogdan.
Ioana Stoica este profesoara de fizică de la Colegiul Național „Tudor Vianu” ce își îndeplinește misiunea nu doar de a preda formule și teorii, ci de a inspira vise cosmice.
Ioana Stoica, un nume care a devenit sinonim cu excelența în educație, deschide porți către necunoscut pentru elevii săi, iar destinul ales nu este altul decât NASA. Sub îndrumarea sa, elevii de la „Tudor Vianu” nu doar că învață principiile fizicii, dar sunt și încurajați să participe la proiecte internaționale de anvergură. Recent, elevii coordonați de Ioana Stoica au obținut Marele premiu la concursul NASA Space Settlement Design și vor reprezenta România luna aceasta la evenimentul din SUA.
„În fiecare an participăm, am obţinut premii neîntrerupt din 2011. Este pentru a doua oară când elevii școlii noastre câştigă Grand Prix-ul, l-am mai câștigat în 2012. Sunt două școli în toată lumea care au câștigat Grand Prix-ul de 2 ori”, mărturisește profesoara Ioana Stoica.
Recent, datorită eforturilor și dedicației sale remarcabile, profesoara Stoica a fost înscrisă în campania Liga Profesorilor Excepționali, inițiativă a Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Campania este dedicată dascălilor care dau valoare educației din România și contribuie la formarea unei noi generații de excelență.
În 2009, Ioana Stoica a fost premiată de Ministerul Educaţiei și Cercetării pentru coordonarea Proiectului NASA „The Great Moonbuggy Race”. De peste 30 de ani predă fizica și participă împreună cu elevii la diverse competiții naționale și internaționale. Se implică în proiecte coordonate de NASA, ESA sau CERN. Are un masterat în Astrofizică și Fizică atomică și a moleculei, la Facultatea de Fizică, din cadrul Universității Bucureşti și un doctorat în fizica educațională. A obținut Bursa NASA: Space Academy for Educators, Alabama, SUA, 2007, Bursa NASA, Advanced Space Academy for Educators, Alabama si Florida (Cape Canaveral), SUA, 2010.
Înscrierea în Liga Profesorilor Excepționali reprezintă o confirmare a impactului său, nu doar asupra elevilor săi, ci și a comunității educaționale în ansamblu. Campania, prin poveștile de succes ale profesorilor din România, își propune să aducă în prim-plan rolul esențial pe care dascălii îl joacă în modelarea viitorului societății.
„Liga Profesorilor Excepționali” oferă profesorilor o platformă pentru a-și împărtăși poveștile de succes ce merită să fie spuse și aplaudate, premiate de FDVDR și prezentate publicului larg, oferind recunoaștere și apreciere pentru devotamentul și eforturile constante ale dascălilor.
Mike Vigil, fost șef al Operațiunilor Internaționale al DEA, care a lucrat sub acoperire timp de 15 ani în Mexic şi Columbia, lansează un avertisment de luat în seamă de către autoritățile de la noi din țară.
Mai ales că vine din partea celui care l-a arestat pe traficantul Ramon Mata Ballesteros şi a lucrat în cadrul operaţiunilor de prindere a traficanților El Chapo şi Pablo Escobar.
Fostul șef al temutei DEA aduce în discuție situația din Portul Constanța. Și a tras atenția asupra faptului că, odată ce o ţară de tranzit de droguri devine una de consum, nu durează mult până când sistemele de poliţie, justiţie şi politic ajung să fie penetrate de traficanţi. Şi dacă se ajunge să se întâmple asta, până la un stat narco ar mai fi doar un pas.
Vigil: Am lucrat mult sub acoperire în Mexic
Mike Vigil se află în România la iniţiativa Kol Press, pentru a participa la o serie de conferinţe privind războiul împotriva drogurilor.
„Am lucrat în Mexic în anii 1970, când cartelul Guadalajara era cel mai puternic cartel din Mexic. Era condus de trei indivizi, Miguel Ángel Félix Gallardo (El Padrino), care fusese fost ofițer de poliție de stat pentru statul Sinaloa. Și apoi îl aveam pe Rafael Caro Quintero, care era responsabil pentru toate culturile de marijuana din statul Sinaloa. Și apoi Ernesto Fonseca Carrillo, care a condus întreprinderea de heroină a cartelului din Guadalajara.
Am lucrat mult sub acoperire în Mexic, pătrunzând în cartelul Guadalajara și în altele, jucând rolul unui mare lord al drogurilor. Și când lucrai sub acoperire, era foarte periculos.
Și cred că, în mare parte, am fost protejat, pentru că au fost momente în care, știți, aș fi putut să-mi pierd viața cu ușurință”, a povestit Mike Vigil, într-un interviu pentru Antena3.
Mike Vigil, dezvăluiri despre Pablo Escobar si cartelul Medellin
Fostul șef al DEA a dezvăluit că a strâns mai multe informații despre Pablo Escobar. E vorba despre cel mai cunoscut traficant de droguri din istorie.
„Și eu sunt cel care a strâns mai multe informații despre Pablo Escobar, pentru că, știți, înainte de asta, chiar nu aveam prea multe informații despre Pablo Escobar.
Nu știam cine erau membrii cartelului din Medellin, cine erau membrii familiei sale, nimic de genul ăsta. Și am început să compilăm o mulțime de informații. Și apoi am adus un avion militar numit Centra Spike, care era plin de echipamente electronice care avea capacitatea de a face asta. Avea capacitatea de a intercepta telefoane, de a intercepta radiouri. Iar el comunica cu familia sa prin radio. Și așa am reușit să-i localizăm locația atunci când a venit momentul să-l capturăm”, a spus Vigil.
„Au format un fel de conexiune acolo pentru a aduce droguri în România”
Nu în ultimul rând, fostul șef al DEA a adus în atenție situația drogurilor aduse în România. Și a atras atenția asupra faptului că activitățile de trafic de droguri merg mână în mână cu corupția.
„Aveți români care locuiesc în Mexic, locuiesc în Columbia, și apoi aveți mexicani aici. Așa că au format un fel de conexiune acolo pentru a aduce droguri în România, în portul Constanţa, și în aeroporturi și altele. Dar țineți cont că odată ce cartelurile încep să se deschidă un mic flux de droguri, acesta se va transforma rapid într-un râu de droguri, iar apoi veți avea probleme majore.
Din păcate, atunci când vorbim despre activitățile de trafic de droguri, acestea merg mână în mână cu corupția și apoi cu violența. Și am văzut o mulțime de țări care au început ca puncte de tranzit, cum ar fi Honduras şi dintr-o dată începeți să vedeți din ce în ce mai mulți oameni corupți,
oamenii din industria drogurilor care spală bani, forțele de securitate, știi, sistemul judiciar și politicienii. Și odată ce se întâmplă asta, vei evolua foarte repede într-un stat narco.”, a afirmat Vigil, la postul TV menționat.
Vin informații de ultimă oră cu privire la situația medicală a îndrăgitului actor Florin Piersic. Artistul în vârstă de 88 de ani urmează să fie transferat de la „Matei Balș” la un alt spital din Capitală. E vorba despre Spitalul de Ortopedie Foișor.
Se va întâmpla după ce actorul Florin Piersic va face o investigaţie imagistică, tip PET – CT.
Apoi va fi dus la Spitalul Clinic de Ortopedie Foişor pentru a i se scoate proteza de genunchi, a declarat joi pentru Agerpres managerul Institutului „Matei Balş”, Cătălin Apostolescu.
Urmează să i se scoată proteza de genunchi
„Va face PET – CT şi va merge la Spitalul Foişor, unde i se va scoate proteza de genunchi”, a precizat Apostolescu.
Pe de altă parte, recent s-a aflat și care ar fi scenariul luat în calcul pentru sursa infecţiei care s-a răspândit de la genunchi la stimulatorul cardiac pe care acesta îl avea instalat. Florin Piersic a ajuns în grija medicilor de la „Matei Balș”, după ce a fost transferat de la Cluj.
O branulă, posibila sursă a infecției
Potrivit surselor Antena3, infecţia s-ar fi produs după ce actorului i-a fost instalată la domiciliu o branulă, pe care a ţinut-o prea mult timp, aproape o săptămână. Totul, în contextul în care, recomandarea, în cazul unor astfel de dispozitive medicale, este să fie ținute cel mult trei zile.
Astfel că medicii de la Institutul de Boli Infecţioase încearcă să trateze infecţia cu stafilococ care s-a extins atât la proteza de la genunchi, cât şi la inimă, potrivit aceleiași surse.
„Este stabil, este cu o stare generală, n-aş spune bună pentru că vorbim de o vârstă şi de bolile cronice, dar comunicăm foarte bine. Este prezent, chiar am putut să ne bucurăm de şarmul lui care nu lipseşte”, a precizat Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de boli infecţioase „Matei Balş”.
Actorul a fost transferat recent de la Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca la Institutul „Matei Balş”, din București, fiind adus în Capitală, marți seară, cu un avion SMURD, care a aterizat pe Aeroportul Băneasa. De la aeroport, a fost preluat de o ambulanță și transportat la „Matei Balș”, unde a fost preluat de către medici.
Rusia va organiza, pentru al treilea an consecutiv, parada militară de Ziua Victoriei, în contextul în care are loc războiul din Ucraina.
Parada marchează înfrângerea Germaniei naziste de către forțele SUA, ale Marii Britanii și Uniunii Sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial.
Paradă de Ziua Victoriei
Evenimentul din Piața Roșie are loc la două zile după ce Vladimir Putin și-a început oficial cel de-al cincilea mandat de președinte al Federației Ruse, cu o durată de șase ani.
Din câte s-a aflat, parada de la Moscova angrenează mai mult de 9.000 de militari și zeci de sisteme de armament.
Defilarea trupelor este deschisă, în mod tradițional, de un tanc T-34. Prin Piața Roșie din Moscova sunt programate să treacă vehicule blindate moderne, sisteme de rachete Iskander, lansatoare sol-aer S-400, dar și sisteme mobile de rachete balistice intercontinentale Yars, cu capabilitate nucleară.
Un zbor acrobatic al aviației militare ruse urmează să încheie evenimentul.
Ce lideri sunt invitați la parada
Rusia invită adesea reprezentanți din țările pe care le consideră „prietenoase” la eveniment. În acest an, opt lideri vor participa la parada de joi. E vorba despre șefii a cinci țări ex-sovietice – Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Turkmenistan, precum și liderii Cubei, Laosului și Guineei-Bissau, potrivit english.alarabiya.net.
Așadar, invitați la parada din Piața Roșie sunt președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, aliat de lungă durată al lui Putin, precum și președintele Republicii Cuba, Miguel Diaz-Canel Bermudez, președintele Republicii Democratice Populare Laos, Thongloun Sisoulith și președintele Republicii Guineea-Bissau, Oumarou Sissokou Embalo.
Parada va începe la ora locală 10.
‼️🇷🇺 While everyone is waiting for the Parade to start in Moscow, Vladivostok and Novosibirsk already held theirs. #Russiapic.twitter.com/NUgWJ0XMQo
🚨🇷🇺Victory Day Military Parade in Moscow on May 9 at 7:00 GMT
The parade in honor of the 79th anniversary of Victory in the Great Patriotic War will take place on Red Square on May 9. More than nine thousand service members, over 75 pieces of weapons and military equipment,… pic.twitter.com/XN7t9RuV6d
Declarații incredibile vin din direcția latifundiarului din Pipera, Gigi Becali, în contextul alegerilor din acest an. Știut fiind faptul că urmează europarlamentarele și alegerile locale, iar în cursa electorală pentru Primăria Capitalei s-a înscris și fina sa, Gabriela Firea.
Finanțatorul echipei FCSB a dat de înțeles că i-a făcut o donație de 500.000 euro finei sale, candidat PSD, pentru a o ajuta în campania electorală.
Gabriela Firea, fosta șefă de la Primăria Capitalei, intră și în această vară în cursa pentru fotoliul de primar general. Senatoarea PSD are mai mulți contracandidați, printre care actualul primar general, Nicușor Dan, dar și Sebastian Burduja (PNL), Cristian Popescu Piedone (PUSL).
Gigi Becali: „A venit la mine să o ajut”
Gigi Becali a lăsat să se înțeleagă că fina sa, Firea, a venit la el cerându-i să o ajute. Omul de afaceri a declarat că a dat „la PSD” 500.000 euro, sumă ce ar urma să-i revină în buzunare, din câte a spus acesta.
„Fina mea candidează. Ea nu are bani. Candidații de la europarlamentare trebuie să dea niște bani împrumut, pe care-i iau înapoi. Și ea nu are de unde. Așa fac partidele. Și a venit la mine să o ajut, și eu i-am dat că este fină.
Eu n-am nevoie de DNA, o fac publică (n.r. donația), am dat la PSD 500.000 euro. Bani pe care mi-i dă înapoi, după ce primesc ei de la stat. Că statul le dă o sumă de bani în funcție de procentaj. Nu știu cât ia”, a spus Gigi Becali într-un videoclip postat pe canalul de Youtube zonenewstv, conform iamsport.ro.
Alegerile pentru Primăria Capitalei vor avea loc în iunie, la fel ca și europarlamentarele.
Vă amintim că în cursa pentru funcţia de primar general al Capitalei mai sunt înscriși, pe lângă Gabriela Firea, și actualul edil Nicuşor Dan, precum și Sebastian Burduja (PNL), Cristian Victor Popescu Piedone (PUSL), Diana Şoşoacă Iovanovici (S.O.S. România), Dorin Iacob (Partidul Alternativa Dreaptă), Mihai Adrian Enache (AUR), Alexandru Pânişoară (Partidul Ecologist Român), Filip Constantin Titian (independent).
Becali, în februarie: „Funcția de primar al Capitalei e grea, de bărbat”
Nu în ultimul rând, revin în atenție declarațiile pe care le făcuse Becali, în urmă cu doar câteva luni, mai precis în februarie, cu privire la fina Firea. Când spunea că funcția de primar al Capitalei „e grea, de bărbat”.
„Din punctul meu de vedere, i-aș spune să stea liniștită. I-am spus așa: «E mult mai onorant să fii senator ca femeie decât să te bați ca primar într-un oraș». Funcția de primar al Capitalei e grea, de bărbat. Bine, acum veți spune că sunt misogin, dar nu.
Bărbații sunt mult mai puternici decât femeile. Ca atare, în funcții din astea stresante trebuie să fie bărbat. Dar o știu foarte ambițioasă și este posibil să nu țină cont nici de mine, nici de Florin, și să candideze nu știu cum, poate independentă. E posibil, la cum o cunosc. Pe fina mea o susțin până la final în orice fel de funcție.
O susțin cu demnitate și am mare încredere în ea în orice funcție. Bine, la președinția partidului nu. Nici la președinția României nu o susțin. Eu nu susțin niciodată o femeie candidat la președinția unui stat. Femeia este făcută să fie stăpânită, nu să stăpânească. Bărbatul este după firea și asemănarea lui Dumnezeu, femeia doar după asemănare, nu după fire. Ca atare, femeia având stăpân, pe bărbat, ea nu poate avea funcție de stăpânire”, spunea Becali la România TV.
Preşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, a declarat miercuri, la Alba Iulia, despre candidatura sa pentru funcţia de preşedinte al României, că mai întâi trebuie văzut care vor fi rezultatele la alegerile din 9 iunie şi cum se va finaliza procesul în interiorul partidului cu privire la acest subiect.
„Întâi să vedem cum se termină alegerile locale şi după aceea vedem şi cum se finalizează procesul în interiorul partidului (…) Luăm în calcul să candidăm, sigur că da„, a răspuns liderul PNL la întrebarea unui jurnalist dacă va candida pentru funcţia de preşedinte al României.
Totodată, el a fost întrebat de presă dacă este pe prima poziţie în interiorul PNL cu privire la candidatura pentru prezidenţiale. „Acum aşteptăm, încă o dată, să finalizăm procesul în interiorul partidului”, a mai răspuns Nicolae Ciucă.
Preşedintele PNL a participat miercuri seara la „sărbătoarea administraţiei liberale din Alba”, un eveniment desfăşurat în Piaţa Cetăţii din Alba Iulia în prezenţa a aproximativ o mie de liberali din judeţ, pe durata căruia a plouat neîncetat, prilej cu care au fost prezentaţi candidaţii partidului la alegerile locale din 9 iunie.
„Suntem în pragul campaniei, campania va începe mâine, campania pentru locale, campania pentru europarlamentare. Au vorbit colegii mei mai devreme (liderii judeţeni din Alba ai PNL – n.r.) despre tot ceea ce a însemnat lista de priorităţi a PNL. Pentru noi a fost important să dezvoltăm comunităţile, să venim cu proiecte de investiţii pentru comunităţi.
Să facem în aşa fel încât să dăm încredere autorităţilor locale că pot să aibă un buget local prin efort propriu, prin investiţii la nivel local, că pot să beneficieze de proiecte prin investiţii de la nivel guvernamental şi, mai presus de toate, pentru că de aceea văd legătura aceasta de comasare între locale şi europarlamentare, relevanţa, importanţa pe care o au fondurile europene„, a declarat Nicolae Ciucă.
Liderul liberal a adăugat că trebuie dat exemplul peste tot în ţară a ceea ce s-a reuşit în judeţul Alba.
„Vă spun sincer că fie că mergem în Oltenia, fie că mergem în Moldova, fie că mergem oriunde în ţară unde, din păcate, este evidentă diferenţa de dezvoltare faţă de administraţiile liberale, folosim aceste exemple şi le spunem oamenilor: ‘fraţilor, acolo este altă lume’. Este altă lume pentru că administraţia liberală a înţeles nevoia de dezvoltare a comunităţii„, a spus Ciucă.
El a punctat că este „un mare păcat” ca resursele financiare aflate la dispoziţie să nu fie folosite în interesul dezvoltării comunităţilor.
„Astea sunt practic valorile noastre liberale, să asigurăm dezvoltarea familiilor, să asigurăm dezvoltarea comunităţilor, să facem în aşa fel încât România, prin toate aceste puncte de dezvoltare legate între ele, să devină mai puternică, pentru că merităm să fim puternici şi pentru că noi credem într-o Europă unită, pentru că odată ce am reuşit să devenim membri ai Uniunii Europene s-a văzut tot ceea ce a însemnat partea aceasta de progres şi dezvoltare„, a mai spus Nicolae Ciucă.
La evenimentul de la Alba Iulia au mai fost prezenţi secretarul general al PNL, Lucian Bode, şi europarlamentarul Siegfried Mureşan.
După o scădere în februarie, cazurile de rujeolă în Europa au început să crească din nou. România se află printre țările cu cel mai mare număr de infecții.
Țările cu cel mai mare număr de infecții au fost România (174), Austria (150), Italia (109), Franța (56) și Belgia (44), scrie ANSA.
Doar șase țări nu au raportat nicio infecție în ultima lună. Bulgaria și Luxemburg sunt singurele care nu au constatat niciun caz în ultimul an.
Situația rubeolei este mai bună. În ultima lună, au fost raportate 44 de cazuri, toate provenind din doar două țări: Polonia (35 de cazuri) și Germania (9). Aceste două țări au reprezentat aproape 99% din cele 305 infecții înregistrate în ultimul an. Celelalte state afectate au fost Letonia (2), Lituania (1) și România (1).
Clinica de Stomatologie de pe Șoseaua Olteniței nr. 9 își deschide porțile pentru vizitatori, a anunțat Daniel Băluță, primarul sectorului 4, pe pagina personală de facebook.
Începând de vineri, 10 mai și până duminică, 12 mai, în intervalul 10:00-16:00, toate persoanele care doresc să vadă noua construcție și modul în care aceasta este amenajată la interior sunt așteptate să participe la un tur ghidat al primului spital cu profil de medicină dentară construit în țară, în ultimii 50 de ani, dintr-o investiție publică. De precizat că toate amenajările exterioare au fost și vor fi îngrijite de către cei de la Totul Verde. S.A.
Vizitatorii vor descoperi aici cele 65 de cabinete medicale, cu dotări de ultimă generație, pregătite pentru consultații și tratamente specifice în cazul celor mai frecvente afecțiuni stomatologice.
”De luni, 13 mai, în Clinica de Stomatologie vor fi aduse echipamente și alte elemente de logistică. În paralel, personalul medical din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București și personalul didactic al UMF Carol Davila vor demara procedurile pentru operaționalizarea clinicii în cel mai scurt timp posibil”, a mai anunțat primarul.
Toyota prognozează o scădere cu 20% a profitului anual, producătorul concentrându-şi cheltuielile pe maşinile electrice şi inteligenţa artificială în încercarea de a aduce un „game changer” în industrie.
Pentru anul fiscal care se va încheia în martie 2025 Toyota se aşteaptă la un profit operaţional de 28 de miliarde de dolari, în comparaţie cu 34 de miliarde de dolari în acest an.
Yoichi Miyazaki, CFO-ul Toyota, a declarat că producătorul japonez este „în urmă” faţă de rivalii chinezi în anumite aspecte.
„Trebuie să ne gândim cum putem aduce un game changer”, a arătat acesta.
Astfel, compania plănuieşte să investească 11 miliarde de dolari în inteligenţă artificială, vehicule electrice şi tehnologii software. În aprilie Toyota a anunţat un parteneriat cu Tencent, deţinătorul WeChat, în încercarea de rămâne competitivă în piaţa chineză.
Autoritățile poloneze susțin că un grup de hackeri ruși care are legături cu GRU a pus la cale atacuri cibernetice care au vizat guvernul de la Varșovia.
Hackerii ruși au vizat rețele aparținând guvernului polonez în această săptămână, a arătat miercuri Institutul Național de Cercetare (NASK) de la Varșovia.
NASK a declarat că grupul de hackeri, cunoscut sub numele de APT28, are legături cu agenția de informații militare GRU a Rusiei.
„Indicatorii tehnici și similitudinile cu atacurile anterioare au permis identificarea grupului APT28. Acest grup este asociat cu Direcția principală de informații a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse (GRU)”, a arătat NASK, potrivit Reuters.
La rândul său, ministrul Afacerilor digitale din Polonia, Krzysztof Gawkowski, a declarat că Varșovia identifică în mod constant atacuri cibernetice din Rusia asupra unor obiective, inclusiv privind aprovizionarea cu apă și serviciul de sănătate.
Cum ajung la Parlament, dau nas în nas cu Cătălin Drulă, cu Rareș Bogdan, cu George Simion, cu Theodor Stolojan, cu Ludovic Orban, mă rog, cu multă lume. Dar ce zice Dacian Cioloș, întreb, a vorbit cu Emmanuel Macron? El ce zice? Despre ce?! Cătălin Drulă se uită în sus, se uită în jos, știi că eu nu am vorbe cu Dacian Cioloș.
Și cum stăm noi doi și vorbim de una, de alta, îl sună generalul Victor Predescu de la Serviciul de Informații Externe, auzi, întreabă-l despre Premiul Nobel pentru Literatură. Vezi bine, generalii de la SIE știu la orice oră din noapte sau din zi unde sunt extratereștrii, unde sunt eu, unde ești tu, nu te joci cu serviciile secrete.
Cătălin Drulă se uită la mine, păi eu nu știu nimic, îmi șoptește, de ce nu mi-ai spus. Dar uite că, dintr-un colț de Parlament, apare Traian Băsescu, Băse râde, hă, hă, hă, băi Drulă iar ești în ofsaid, cum să nu știi tu că el o să câștige Premiul Nobel pentru Literatură la… Sfântu’ Așteaptă! Ăsta e Băse, ce să-i faci?! Generalul Victor Predescu, de la SIE, strigă în telefon, Băse, e pe bune, m-au sunat de la MOSSAD, m-au sunat cei de la DST, pe cei de la MOSSAD i-au sunat cei de la SSV, pe cei de la SSV i-au sunat cei de la PENTAGON, pe cei de la PENTAGON i-au sunat cei de la NASA, e pe caz real, el o să ia Premiul Nobel pentru Literatură pentru Cartea Mileniului OMUL VĂLURIT.
Traian Băsescu se schimbă la față, mă ia pe după umeri, zice, duios, da’ știu că ești un mare barosan de scriitor SF, ascultă ce-ți spun eu, care sunt un mare barosan de om politic. Toată suflarea politică românească e surprinsă, neîncrezătoare, temătoare. Joe Biden a aflat toată tevatura extraterestră, a fost informat. Da, o mulțime de lume l-a informat. Că ce se petrece, întreabă Victor Ponta, venit și el la filoptera asta nebună. Că ce, întreabă Marcel Ciolacu.
Că ce, întreabă Ludovic Orban, secondat de Emil Constantinescu. Parlamentul fierbe, se strâng cu toții, vor să afle care-i treaba. Eu ce să le zic? Dacă știe MOSSAD, eu ce să mai zic? Știe NASA. Știe și CIA. Mare, mare nebuneală, malversațiune națională internaționalistă. Da, domnule, Joe Biden, a aflat că o delegație parlamentară, venită de pe Planeta Venus, s-a dus glonț, îndată ce a aterizat pe planeta noastră, la Stockholm, la Academia Suedeză să propună candidatura mea pentru Premiul Nobel Pentru Literatură pentru Cartea Mileniului OMUL VĂLURIT. Păi de ce tocmai eu?
Toată lumea se întreabă! Pentru văluririle mele din SUA, Australia, Italia, Olanda, India, Israel, Brazilia, de pe Marte, de pe Venus, de pe Saturn și așa mai departe. Traian Băsescu rămâne fără glas, zice după vreun minut, băi, Coldea nu mi-a zis nimic! Așa că Joe Biden mă caută la telefon și-mi zice, uite care e treaba, știi că ai nevoie de sprijin serios ca să câștigi Premiul Nobel Pentru Literatură. Dacă o să câștig alegerile, eu te sprijin! Nu mă îndoiesc, îi răspund eu aproape râzând dar luându-l în serios. Let’s do it!
Pe scurt, fix așa poate fi rezumată vizita lui Klaus Iohannis în Statele Unite: România dă tot și nu primește nimic! De la resursele energetice ale țării la infrastructura portuară și promisiuni de viitoare achiziții de arme din SUA, sasul care mai are pentru doar vreo șase luni viză de flotant la Cotroceni (Slavă Domnului!) și-a negociat poziția următoare aruncând pe masa de joc… toată România! În schimb, ce am obținut de la Unchiul Sam? Câteva declarații apreciative și nicio promisiune referitoare la includerea în Programul „Visa Waiver” (că de ridicarea definitivă a restricțiilor nici nu poate fi vorba!).
Iohannis și Biden, doi vorbăreți…
Vrea „partenerul strategic” să provoace Rusia? Iohannis e aici, pregătit să bage bățul prin gard. A făcut-o și la Washington, când a spus că „războiul este în Marea Neagră, în regiunea Mării Negre, nu în altă regiune. Trebuie să ne concentrăm mai mult, să fim mai concreţi, să elaborăm obiective punctuale, să elaborăm strategii (…)”. Nu a rostit un cuvânt despre cum vrea să facă asta, mai cu seamă că, ar fi trebuit pus în temă, dacă nu știa, în Marea Neagră nu pot staționa nave de luptă străine, potrivit Convenției de la Montreaux. Ca să nu mai spunem că Traian Băsescu a reamintit, recent, de ce Marea Neagră este în continuare sub controlul Rusiei – submarinele Moscovei, dotate cu rachete de croazieră, factorul decisiv care ar trebui să pună pe gânduri pe oricine.
Cu ochii pe rezervele țării
Însă, Iohannis nu dă doi bani pe strategie militară și geopolitică. Bine, nici nu pare a se pricepe la așa ceva, asta-i clar! La Casa Albă, el a pus pe tavă toată România și a așeptat ca Joe Biden să aleagă ce vrea.
Își dorește întărirea Flancului de Est al NATO? Păi, Iohannis știe cum poate fi făcută – are România tot ce-i trebuie, în principal resurse energetice și aici a punctat președintele despre carburantul necesar deplasării trupelor.
Într-adevăr, țara noastră este, dintre statele membre NATO aflate pe flancul estic, singurul jucător care contează pe piața energetică – și producător, și exportator. Dar, în același timp, resursele sunt ale țării, iar cele cinci depozite de gaze înmagazinate pot fi folosite (conform legislației) doar în cazul unor urgențe. Spunem toate acestea fiindcă avem experiența tristă a golirii Rezervelor Statului pentru a sprijini Ucraina, autoritățile române umblând nu o dată în „coș” pentru vecinul de la nord care, ne amintim, în anii trecuți a fost atât de obraznic și cu noi.
„Prezența trupelor americane pe teritoriul țării noastre, într-un număr sporit, reprezintă un factor de siguranță și stabilitate, nu doar pentru România, ci pentru întreaga regiune (…) Dacă vrem să avem un sistem funcţional pe Flancul Estic, el trebuie să aibă o acoperire logistică pe măsură. De exemplu, pentru carburant, este un lucru esenţial… orice armată se opreşte dacă nu mai are carburant şi noi trebuie să avem un sistem de alimentare pe întreg Flancul Estic. Aceste chestiuni sunt vitale”, s-a trezit vorbind Iohannis.
Declarația asta sună ca și cum președintele și-a negociat viitorul politic folosind resursele țării. Ce are România de dat? Știm prea bine: 1. Resurse energetice, la care face referire Iohannis, și 2. Bani (prin împrumuturi externe, evident!), adică promitem să luăm credite ca să cumpărăm arme de la americani, noi sau vechi, funcționale sau scoase din uz, nu contează, contractele și comisioanele să curgă!
Totul pentru Ucraina…
Și, fiindcă tot am pomenit de Ucraina și Rusia, Klaus Iohannis n-a ratat prilejul să anunțe că, dacă Polonia n-are curaj, România e gata să trimită pe frontul din Donbas un sistem de rachete Patriot; de parcă noi am avea prea multe, dar, nu-i bai, la o adică ne apărăm cu… articolul 5, tragem cu el în ruși.
„România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar şi am transmis acest lucru şi preşedintelui Biden. Prioritatea noastră comună, atât a Uniunii Europene, cât şi a Statelor Unite, este aceea de a nu permite Rusiei să câştige acest război în Ucraina (…) România dispune de astfel de sisteme Patriot și am spus că sunt deschis să discutăm, asta însemnând că va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim”, a spus Iohannis, recunoscând indirect că țara noastră ar putea trimite în Ucraina „un singur sistem Patriot”.
… nimic pentru România
După ce a lămurit chestiunea Ucraina și s-a asigurat că urechile lui Biden au fost bine gâdilate, Klaus Iohannis și-a făcut timp să aducă în discuție și chestiunea acceptării României în Programul „Visa Waiver”. Ungaria, care a pro-Rusia și nu ratează nicio ocazie să persifleze controlul american asupra lumii, a fost acceptată, deja, în acest program, România nici măcar nu a primit o dată pentru „aderare”.
Cu alte cuvinte, „Visa Waiver” nu e pentru cei care se ploconesc.
„Am abordat şi problema admiterii României în Programul «Visa Waiver», aspect foarte important pentru toţi cetăţenii români. Obiectivul nostru este să îndeplinim toate condiţiile pentru includerea în acest program şi suntem încrezători că acest lucru se va întâmpla în viitorul nu prea îndepărtat”. Aceleași vorbe fără acoperire, același dus cu zăhărelul!
Ce a lăsat în urma lui Iohannis la Casa Albă? O promisiune făcută Americii – România e gata să cheltuie oricât cere stăpânirea! „România stă extraordinar de bine cu decizia de 2,5% din PIB pentru apărare. În măsura în care tensiunile cresc, discuția se va relua și, dacă va fi nevoie, iar asta am spus-o și în discuția cu președintele Biden, trebuie să fim foarte lucizi și să vedem că industriile noastre de apărare trebuie să crească producția (…) Descurajare înseamnă să devenim noi mai puternici, iar pentru asta trebuie să alocăm sume mai mari pentru industria de apărare, pentru cei care se ocupă de achiziția de sisteme”.
Americanii nici nu știu unde-i România pe hartă!
Biden, cu toate problemele sale de sănătate, a citit bine de pe foaie informațiile pe care le-a primit de la consilierii Casei Albe. Iar din declarația sa deducem că americanii nici măcar nu știu unde-i România pe hartă.
După ce i-a mulțumit lui Iohannis pentru „leadership-ul” său, președintele SUA a spus: „Sunteţi incredibili! Ajutorul pe care l-aţi oferit Ucrainei este real. Este semnificativ. Sprijinul unificat pentru poporul ucrainean – aţi permis unui număr de refugiaţi să intre, să fie în ţara voastră, aproximativ 8.000, mi se spune! Foarte mult! Asta e cu adevărat ceva”. 8000 de refugiați a primit România? 8000 de ucraineni găsești dacă te duci și-i numeri pe la terasele de pe Calea Victoriei, iar dacă o iei mai la vale, spre Centrul Vechi, descoperi alți „8000”.
În realitate, numărul de refugiați ucraineni intrați în România este mult mai mare, iar țara noastră, da, chiar a făcut enorm de multe pentru Ucraina! Și-a sacrificat chiar propria agricultură pentru ca grânele recoltate din Ucraina să poată fi exportate de adevărații producători – firmele americane care controlează pământurile Ucrainei, prin decret semnat chiar de Volodimir Zelenski!
România s-a aflat în topul statelor care au refuzat anul trecut intrarea în țară a cetățenilor din țările terțe, la frontierele terestre. Culmea este că cei mai mulți refuzați sunt din Republica Moldova, 3.000 de cetățeni, din Ucraina fiind împiedicați să intre în țară doar 510. Cei mai mulți ucraineni au primit interdicție de a intra pe teritoriul unui stat UE din partea Poloniei și Ungariei. În total, în 2023, 18.325 de ucraineni au fost împiedicați să ajungă în UE, numărul rușilor care au primit un astfel de refuz fiind de doar 8.255.
Moldova europeană despre care tot vorbește Maia Sandu nu este chiar atât de europeană, cetățenii având parte de tratamentele dedicate statelor din afara UE. Cele mai multe refuzuri au primit însă la intrarea în România, unde 3.000 de moldoveni au fost întorși acasă. Pe locurile următoare la refuzuri de cetățeni moldoveni s-au situat Estonia, cu 2.370, Ungaria, cu 2.015, și Letonia, cu 820, potrivit datelor publicate de Eurostat. În 2023, aproape 118.935 de cetățeni din afara UE au fost refuzați la intrarea în UE la una dintre granițele sale externe.
Aproape un sfert din numărul total de refuzuri au fost înregistrate în Polonia (12,5%) și în Ungaria (10,6%). În total, cele opt state membre ale UE care au înregistrat cel mai mare număr de cetățeni din afara UE au refuzat intrarea în UE au fost Polonia (14.850), Ungaria (12.575), Croația (10.900), Irlanda (7.405), Grecia (7.270), Spania (7.250), Bulgaria (7.230) și România (7.155), aceștia reprezentând aproape două treimi (62,8%) din numărul total de refuzați intrarea în UE în 2023.
S-au săturat de ucraineni
Cel mai mare număr de refuzuri la intrarea în UE în 2023 a fost pentru ucraineni (18.325), urmați de albanezi (13.845), moldoveni (9.795), ruși (8.255) și turci (7.365). Cetățenii ucraineni cărora li s-a refuzat intrarea în UE au încercat în principal să treacă granițele terestre cu Polonia și Ungaria și, într-o măsură mai mică, cu România și Slovacia. Majoritatea cetățenilor albanezi li s-a refuzat intrarea la granițele terestre croate, maghiare sau grecești sau la granițele maritime și aeriene italiene. Majoritatea moldovenilor li s-a refuzat intrarea la frontierele terestre române, maghiare, letone sau poloneze.
Aproape 50% din refuzurile de intrare în țările UE au rezultat din absența unei vize sau a unui permis de ședere valabil sau fără un scop și condiții de ședere justificate. Principalele motive pentru refuzul de intrare în UE pentru ucraineni în 2023 au fost „persoanele au stat deja 3 luni într-o perioadă de 6 luni” (40,4 %) și „fără valabilitate viză sau permis de ședere” (23,7 %). Cetăţenilor moldoveni li s-a refuzat intrarea din motivele „scopul şi condiţiile de şedere nejustificate” (38,8%) şi „a fost emisă o alertă” (30,3%).
Returnări forțate
Anul trecut, în UE au fost emise 484.160 de ordine de plecare pentru cetățenii din afara UE, cu 3,8% mai mult decât în 2022. Franța a emis cel mai mare număr de ordine de plecare (137.730), urmată de Spania (64.260) și Germania (44.620). Comparativ, România a emis 7.245 de astfel de ordine. Cel mai mare număr de ordine de părăsire a unui teritoriu al unei țări UE în 2023 a fost emis cetățenilor din Maroc (49.260), Algeria (38.145) și Afganistan (23.475). 43,1% dintre returnări au vizat persoane care au părăsit teritoriul voluntar, în timp ce 56,9% au fost returnări forțate. În Germania, Ungaria și Italia, toate returnările raportate au fost returnări forțate, în timp ce în Danemarca, Letonia și Lituania returnările voluntare au reprezentat mai mult de 90% din toate returnările. În 2023, 1.265.350 de cetățeni din afara UE au fost prezenți ilegal în UE, o creștere de 12,9% față de 2022. Germania a raportat cel mai mare număr de cetățeni din afara UE prezenți ilegal (263.670), urmată de Italia (194.750) și Ungaria (159.780). Țările în care numărul cetățenilor din afara UE constatați a fi prezenți ilegal la o mie de locuitori a fost cel mai mare sunt Irlanda (28,9), Cehia (17,6), Suedia (16,6) și Polonia (11,0). Germania (0,9), Grecia (0,7), Estonia (0,4), România (0,4), Croația (0,3), Letonia (0,2), Austria (0,2) și Luxemburg (0,2).
E nevoie mare de antrenor la Rapid! Sezonul acesta nu se mai poate face nimic, e ca și încheiat, dar atât conducerea clubului, cât și suporterii au așteptări mari pentru anul viitor.
S-au vehiculat mai multe posibile nume care ar putea prelua banca tehnică din Giulești, însă, deocamdată, Dan Șucu nu a reușit să convingă pe nimeni. La un moment dat, Marius Șumudică era considerat mare favorit să se așeze în fotoliul de antrenor, fiind iubit de galerie și apreciat de jucători, dar, între timp, nu prinde nici măcar banca de rezerve a listei întocmite de Șucu.
Acolo unde regăsim 40 de nume, după zvonurile din ultima vreme. Ce vrea conducerea clubului, știm – un antrenor care să aducă în Giulești modelul Premier League, adică să fie manager general, cu puteri depline în club. De departe, preferatul acționariatului este Mircea Lucescu, dovadă că patronul a și recunoscut demararea negocierilor cu marele antrenor român. Părțile s-au și întâlnit, marți, 7 mai, la o masă „aranjată” de George Copos, însă „Il Luce” a preferat, după ce a ieșit de la restaurant, să joace la eschivă, în stilul caracteristic. A spus că nu a negociat o posibilă revenire la Rapid, dar nici nu a fost prea convingător în a respinge această idee. El le-a zis jurnaliștilor că până la 1 iunie nu ia nicio decizie legată de viitorul său, un termen cam îndepărtat pentru „alb-vișinii”, care nu își permit să aștepte. Totuși, umblă vorba prin târg că Lucescu și Șucu s-au văzut și miercuri, fără Copos, boss-ul Mobexpert plusând la oferta inițială făcută.
Între timp, a fost detonată o altă bombă, așa cum se spune în fotbal. Surse apropiate de clubul Rapid spun că s-au demarat discuțiile cu un tehnician străin care are peste 300 de meciuri în cel mai puternic campionat al lumii, Premier League. S-a aflat și cine este personajul: Martin O’Neill, om care nu mai are nevoie de vreo prezentare. Dar, totuși, succint, să spunem că a antrenat-o patru sezoane pe Aston Villa, a fost și selecționer al Irlandei vreo cinci ani, a trecut și pe la Nottingham Forest (ca jucător, a luat 2 CCE cu „pădurarii”!), iar pentru Celtic Glasgow este și azi o legendă vie.
Dan Șucu vrea la Rapid modelul englezesc – un manager pe mâinile căruia să lase tot clubul ani la rândul! Mulți pot fi de acord cu această mișcare, dar o investiție prea mare într-un străin, care nu cunoaște campionatul românesc, nu sună așa bine, spun fanii din Giulești. Martin O’Neill are 72 de ani și se află la pensie de vreo patru ani. Dacă pe el în alege Rapidul, va fi un antrenor blazat, fără prea mult chef de muncă. E drept și că Șucu plătește bine, astfel că irlandezul va veni să mai adune bani în cont, chiar dacă o face într-un campionat net inferior față de cele cu care este obișnuit.
Uneori e riscant să iei cu “copy-paste” rețete din occident, iar asta s-a dovedit în nenumărate rânduri, nu doar în sport. Societatea românească nu este pregătită să funcționeze după mecanisme vestice, deci Șucu riscă să dea din lac în puț cu echipa sezonul viitor. Este dificil să aduci un străin manager cu puteri depline și să-i explici că trebuie să își facă lotul și strategiile …după cum bate vântul dinspre FRF și CCA. Unde mai pui arbitrajul rușinos din Superligă! Să vedem ce mare antrenor străin mai stă când s-o întâlni, de exemplu, cu vreun Feșnic, care reinventează, pe loc, regulile fotbalului, după cum îi e interesul.
Aceste aspecte, ca și multe altele, stau în calea aplicării unei strategii occidentale în Liga 1. Corporatistul Șucu ori este orbit de optimism, ori chiar nu vrea să priceapă cum merge treaba în fotbalul din România!
Informațiile furnizate de sistemele WIM (echipamente de cântărire dinamică a maselor autovehiculelor rutiere) au arătat că, doar în perioada mai-iulie 2023, peste 85.000 de camioane au circulat supraîncărcate pe drumurile din România, din care 11.000 cu peste 48 de tone, ceea ce ar fi însemnat amenzi de peste 500 milioane de lei. În schimb, ISCTR a aplicat numai 4.777 de sancțiuni, în cuantum de 36,7 milioane de lei, din ianuarie 2022 până în octombrie 2023 (26 de luni).
. Analizele CNAIR arată că solicitările date de încărcătura vehiculelor generează deformații și tensiuni care influențează toate straturile sistemului rutier, începând cu straturile din mixture asfaltice (uzură, legătură, bază) și până la straturile de fundație. Valorile acestor deformații sunt direct proporționale cu încărcarea pe osie, astfel încât valori prea mari ale acestora determină degradări care conduc la incapacitatea sistemului rutier de a mai prelua încărcăturile din trafic și chiar distrugerea drumului.
Ca urmare, circulația vehiculelor cu depășirea masei maxime autorizate conduce la majorarea costurilor pentru menținerea infrastructurii rutiere în parametrii tehnici corespunzători, prin creșterea necesarului de reparații curente și capitale. Totodată, supraîncărcarea vehiculelor constituie o problemă majoră pentru siguranța traficului, având în vedere efectele negative date de posibilitatea cauzării unor accidente determinate de defecțiuni tehnice ale vehiculului încărcat peste limita proiectată, creșterea semnificativă a distanței de frânare, îngreunarea traficului prin reducerea puterii motorului și posibilitatea de derapare. Curtea de Conturi a depistat faptul că informațiile furnizate de sistemele WIM (echipamente de cântărire dinamică a maselor autovehiculelor rutiere) au arătat că, în perioada mai – iulie 2023 (3 luni), peste 85.000 de vehicule au fost detectate de sistemele WIM instalate de CNAIR pe autostrăzile din România cu depășiri ale maselor maxime admise, din care aproape 11.000 de vehicule aveau mai mult de 48 de tone. În schimb, din luna ianuarie 2022 și până în luna octombrie 2023 (26 de luni), ISCTR a aplicat numai 4.777 de sancțiuni contravenționale pentru depășirea masei admise, în cuantum de 36,7 milioane de lei.
Bani pentru reparația unui metru pătrat
Sancţiunile contravenţionale pentru depăşirea maselor sau dimensiunilor maxime admise se clasifică gradual, în funcţie de gravitatea faptei, în contravenţii minore, grave şi foarte grave. Depășirea greutății maxime cu peste 20% (peste 48 de tone) constituie contravenție foarte gravă, sancționată cu amendă cuprinsă între 12 mii și 20 de mii de lei. Dat fiind cele 85.000 de vehicule supraîncărcate descoperite, din care 11.000 cu peste 48 de tone, încasările ISCTR ar fi trebuit să fie de peste 500 de milioane de lei în doar 3 luni. În schimb, în 26 de luni, ISCTR a dat sancțiuni cât pentru repararea unui metru pătrat de stradă distrusă.
Aceasta este dovada zdrobitoare că autoritățile au evitat sancțiunile împotriva șoferilor ucraineni, în stilul slugarnic al celor care ne conduc în prezent. Pe baza informațiilor furnizate de CNAIR, echipa de audit a Curții de Conturi analizat un eșantion aferent vehiculelor detectate de sistemele WIM ale CNAIR cu depășirea maselor maxime admise în circulație. Analiza a arătat că, în perioada 16 – 17 noiembrie 2022, sistemele WIM de cântărire dinamică amplasate pe autostrada A2 la km 194, pe sensul de venire spre Constanța, au detectat un număr de 201 vehicule cu masa totală de peste 40 de tone. Dintre acestea, numai unul avea autorizație specială de transport. Peste 15% din numărul vehiculelor identificate cu depășiri au intrat în Portul Constanța, întrucât numerele acestora de înmatriculare se regăsesc în bazele de date ale CNAPM CT privind evidența tichetelor de acces în port. Niciunul dintre aceste vehicule nu a făcut însă obiectul controlului ISCTR înainte de intrarea în port.
Justificări halucinante
Curtea de Conturi a aflat, în urma verificărilor, că, în perioada 2018 – octombrie 2023, inspectorii ISCTR nu au putut accesa sistemul automat de cântărire, deoarece conexiunea la sistem nu a funcționat. Conexiunea la rețeaua WIM-urilor a fost restabilită abia în octombrie 2023, în urma unei sesiuni comune de lucru între inspectori ai ISCTR din regiunea Constanța și reprezentanți ai CNAIR. Pe de altă parte, sistemele WIM ar fi dat și rateuri, în sensul că numerele de înmatriculare înregistrate ar fi fost greșite sau inexistente, ceea ce, evident, indică utilizarea unor numere fictive pe camioane. Mai mult, în perioada auditată de către inspectorii Curții de Conturi, sistemele de cântărire dinamică deținute de CNAIR nu au fost certificate metrologic. Ca urmare, informațiile furnizate de acestea nu au putut fi utilizate pentru constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor, au susținut reprezentanții ISCTR.
Modul catastrofal în care au fost încheiate contractele de închiriere cu operatorii străini din Portul Constanța a făcut ca investițiile obligatorii ale acestora să fie opționale și ușor de fentat. Având în vedere că sunt principalii beneficiari ai infrastructurii și că taxele percepute de statul român sunt, ca în orice domeniu, aproape simbolice, greul investițional ar fi trebuit dus de acești operatori. În plus, nici statul român nu s-a înghesuit să aloce bani pentru investiții, astfel că Portul Constanța a ajuns într-o stare deplorabilă.
Clauzele privind obligativitatea efectuării de investiții pentru operatorii portuari, marea majoritate străini, au fost în așa fel concepute încât statul să fie unicul pierzător, conturându-se, astfel, un act de sabotaj inacceptabil. Contractele stipulau un volum de investiții, și alea probabil la mica înțelegere cu operatorii, însă, la capitolul sancțiuni, totul se scurtcircuita în stil românesc.
Un raport al Curții de Conturi a relevat că gradul de realizare a investițiilor nu a atins un nivel care să conducă la modernizarea și dezvoltarea infrastructurii învechite a Portului Constanța și, implicit, la creșterea atractivității și competitivității portului. În perioada 2016-2022, proiectele de investiții ale Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța (CNAPM CT) au fost realizate în proporție de 10,53%.
Totodată, programele de investiții ale operatorilor portuari nu au fost analizate și integrate într-un plan de dezvoltare a Portului Constanța, în vederea adaptării la cerințele pieței. Din cele 100 de obiective de investiții asumate de către operatorii economici, care au avut contracte de închiriere în derulare în perioada auditată și în continuare, numai 59 de obiective au fost finalizate. Nerealizarea programelor anuale de investiții planificate pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii portuare au redus atractivitatea portului, cu impact negativ asupra gradului de utilizare a capacității portuare existente, susține Curtea de Conturi.
Fără sancțiuni
În cadrul contractelor de închiriere teren portuar, obligația realizării de investiții a fost asumată de către operatorii economici, conform anexei Program investițional, parte componentă a contractului de închiriere, precum și a prevederilor contractuale. Din analiza unui eșantion din contractele de închiriere teren portuar, echipa de audit a Curții de Conturi a identificat situații în care nu au fost stabilite clauze clare privind execuția investițiilor asumate de operatorii portuari, cu consecința întârzierii sau nerealizării programelor investiționale.
În Programele investiționale ale operatorilor portuari, nu au fost definite, în mod clar, toate elementele prevăzute în contractul-cadru de închiriere aprobat la nivelul CNAPM CT, respectiv: obiectul programului investițional, termene de realizare (în cazul investițiilor mari, un grafic de execuție) și valoarea investiției. În unele cazuri, chiar dacă aceste elemente au fost definite, nu au fost respectate termenele de realizare a investițiilor, cele mai multe întârzieri fiind motivate de procesul greoi de obținere a autorizațiilor de construire. În plus, clauzele privind nerealizarea investițiilor, prevăzute în contractele de închiriere analizate, nu definesc în mod clar în ce constau daunele sau despăgubirile pe care trebuie să le achite operatorii economici.
Mână în mână cu autoritățile
Rezilierea de plin drept a contractului de închiriere pentru nerealizarea programului investițional rezidă doar din obligația operatorului economic de a constitui, în favoarea și la dispoziția CNAPM CT, în termen de câteva zile lucrătoare de la obținerea autorizației de construire, o garanție de bună execuție a investiției pentru o sumă reprezentând 5% din valoarea declarată în autorizația emisă. În contractele încheiate cu operatorii portuari nu a fost stabilit însă un termen limită pentru obținerea autorizațiilor de construire, fapt care a condus la prelungirea prin acte adiționale succesive a termenelor de realizare a investițiilor, acestea fiind realizate cu întârzieri foarte mari față de termenul stabilit inițial în contract.
În unele cazuri, investițiile nu au fost demarate, iar în alte cazuri, investițiile nu au fost realizate/finalizate și contractele au încetat, prin ajungere la termen, sau au fost reziliate. ”Constituirea garanției de execuție a investiției la dispoziția CNAPM CT este condiționată de obținerea autorizației de construire de către operatorul portuar. În cazul în care operatorul portuar nu obține autorizația, acesta nu este obligat să constituie garanția de bună execuție la dispoziția CNAPM CT și, în consecință, clauza de reținere a garanției pentru daune sau despăgubiri nu se poate aplica”, arată Curtea de Conturi.
Fiecare cu interesul lui
Cele mai multe investiții au constat în reabilitarea, amenajarea sau dezvoltarea platformelor și terminalelor închiriate și în achiziția de echipamente și utilaje cu specific portuar, necesare în activitatea specifică desfășurată. Programele investiționale ale operatorilor portuari nu au fost analizate și integrate în programul de dezvoltare a Portului Constanța, în vederea acoperirii nevoii de dezvoltare și modernizare a portului, iar la momentul încheierii contractului de închiriere și asumare a programului investițional, nu a existat o analiză și o planificare a investițiilor de realizat de către operatorul portuar, precum și o coroborare cu programul de dezvoltare a Portului Constanța. În urma auditului, Curtea de Conturi a cerut administrației Portului Constanța analiza clauzelor contractuale din contractele de închiriere teren portuar referitoare la realizarea programului investițional de către operatorii economici și stabilirea unor condiții clare privind investiția de realizat, termenul de realizare, graficul de execuție, valoarea investiției, precum și cuantumul daunelor sau despăgubirilor pentru nerealizarea investițiilor în termenul contractual.
Deși sunt femei care ar vrea să-și facă unele corecții de ordin estetic, la față, dar se gândesc de multe ori până se încumetă să treacă o dată pragul unui cabinet de specialitate, pentru simplul fapt că au mari emoții legate de astfel de proceduri și teamă până și de banalele ace, o tânără pare să dovedească exact contrariul.
Tânăra cunoscută pe Internet drept femeia cu cele mai mari buze din lume revine în atenția presei. Cum așa? Mai nou, s-a aflat că a trebuit să-și injecteze și zona nasului. Totul, pentru a-și echilibra trăsăturile feței.
Influencerița a ales să-și facă injecții în zona nasului, pentru că a reduce asimetria cauzată de buzele foarte mari.
Celebră pentru buzele sale imense
1 de 5
sursa foto: Facebook/Andrea Ivanova
sursa foto: Facebook/Andrea Ivanova
sursa foto: Facebook/Andrea Ivanova
sursa foto: Facebook/Andrea Ivanova
sursa foto: Facebook/Andrea Ivanova
Tânăra care a ajuns celebră în lumea întreagă pentru buzele sale impresionante se numește Andrea Ivanova, are 26 de ani și e din Bulgaria. Spune că are cele mai mari buze din lume.
Și a mărturisit recent că a suferit șase intervenții într-o singură zi ca, „experiment”, deşi medicii au avertizat-o că și-ar putea pune viaţa în pericol. Ea a declarat că și-a injectat o substanță de o parte și de alta a nasului pentru a evita să pară „îmbătrânită”. Și pentru „a păstra o faţă tânără”, potrivit Daily Mail.
I have the world’s biggest lips but I’ve had filler injected on both sides of my nose to even things out – it could be life threatening, but I want to look young https://t.co/IGVz8bGm9xpic.twitter.com/gI1l37A1t1
Influencer pe rețelele de socializare, Andrea a povestit că actualul ei doctor i-a spus că, pentru a evita viitoarele riduri faciale, date fiind dimensiunile buzelor, va trebui să umple şi zonele delicate din apropiere.
Cât a cheltuit pe intervențiile estetice
„Medicul meu a spus că este foarte important să fac o operație de umplere în aceste zone, deoarece, dacă nu există, atunci, de-a lungul anilor, fața mea va părea îmbătrânită.
Deoarece am o cantitate mare de filler în buze, precum și în pomeți, există o acumulare de filler pe ambele părți ale feței mele, ceea ce provoacă riduri. Astfel de zone delicate trebuie hidratate și injectate pentru a menține lucrurile proaspete și tinere”, a declarat ea.
Tânăra – ajunsă vedetă pe Internet ca urmare a dimensiunilor impresionante ale buzelor sale – este o fostă studentă la Psihologie. Și a cheltuit peste 20.000 de lire sterline numai pe fillerul de buze. În ciuda costurilor, se declară mulțumită de rezultatele „minunate”.
Magazinele din Coreea de Sud au un nou produs popular în ofertă – lingouri de aur.
Cel mai mare lanț de magazine de proximitate din țară, CU, a colaborat cu Korea Minting and Security Printing Corporation (KOMSCO) pentru a oferi clienților mini lingouri de aur – și se vând ca pâinea caldă, potrivit CNBC.
Cu o greutate cuprinsă între 0,1 și 1,87 grame, au fost puse în vânzare în punctele de vânzare CU începând cu luna aprilie. Un lingou de 1,87 grame se vinde cu 225.000 woni (165,76 dolari), iar unul de 0,5 grame cu 77.000 woni. La un preț de 113.000 de woni bucata, cele de un gram s-au epuizat în două zile. Sunt însoțite de mesaje de felicitare, urări de ziua de naștere și chiar de modele pentru tipuri de personalizare.
Persoanele în vârstă de 30 de ani au fost cele mai active în achiziționarea acestor lingouri de aur, reprezentând peste 41% din totalul vânzărilor de la lansarea lor, conform aplicației de comerț pe telefon Pocket CU. Cei de 40 de ani reprezintă 35,2% din vânzări, urmați de cumpărătorii de 50 de ani, cu 15,6%.
Datele Consiliului Mondial al Aurului(WGC) arată că cererea de lingouri și monede în Coreea de Sud a crescut cu 27% față de 2023, până la 5 tone, în primul trimestru al acestui an, pe fondul creșterii prețurilor metalului prețios.
Și alte magazine de proximitate se află pe valul lingourilor. În lanțul GS25, clienții pot cumpăra mici plachete de aur de la automatele de vânzare.
„Oamenii caută active de refugiu”
„De obicei, în perioadele de incertitudine economică, când moneda locală se depreciază, cererea de aur va crește, deoarece oamenii caută active de refugiu”, a declarat Heng Koon How, șeful departamentului de strategie a piețelor la United Overseas Bank.
Potrivit Korea Gold Exchange, prețul aurului a urcat la un nivel record de 456.000 de woni (335,3 dolari) pentru 3,75 grame, adică 0,13 uncii. În schimb, won-ul a slăbit cu peste 5% față de dolarul american.
Shaokai Fan, șeful departamentului WGC Global Head of Central Banks, a remarcat o tendință recentă de creștere a interesului pentru investiții în rândul unei cohorte mai tinere din Asia, chiar și în condițiile în care prețul aurului a depășit recorduri.
„Multe economii asiatice se confruntă cu inflația și incertitudinea financiară pentru prima dată într-o generație. Este logic că mulți investitori mai tineri explorează aurul ca modalitate de diversificare și de protejare a activelor lor”.
Pe de altă parte, în SUA, anul trecut, gigantul Costco, un depozit de vânzare cu amănuntul, a devenit un magazin unic popular pentru lingouri de aur de o uncie la un preț de aproape 1.900 de dolari.
Vulcanii adăpostesc mai mult decât rocă topită. Alături de magmă se află o substanță misterioasă numită saramură magmatică, o supă bogată în minerale care se adună atât sub vulcanii activi, cât și sub cei inactivi. Geologii explorează acum dacă aceste bazine subterane pot fi exploatate pentru a obține litiul, cuprul și cobaltul.
Extracția de minerale în vulcani este justificată, deoarece multe țări caută resurse vitale pentru economiile lor, pe o piață globală dominată de China.
Magma, adăpostită într-o cameră de sub un vulcan, eliberează gaze bogate în metale care se ridică spre suprafața Pământului, relatează Financial Times. Pe măsură ce urcă, presiunea scade; gazele se separă apoi în abur și saramură. Aburul iese din vulcan; saramura, care păstrează majoritatea mineralelor, se adună în roci. Aceste „lentile” de saramură, așa numite datorită formei lor distinctive, tind să se așeze la aproximativ doi până la patru kilometri sub suprafață.
Minereu lichid
Jon Blundy, cercetător la Universitatea Oxford, numește lentilele de saramură magmatică „minereu lichid”. El și colegii săi au estimat că o singură lentilă formată pe parcursul a 10.000 de ani ar putea conține 1,4 megatone de cupru. Echilibrul exact al metalelor prețioase, al metalelor de bază, al litiului și al mineralelor de pământuri rare dizolvate în interior depinde de locația și de tipul de vulcan.
Probele de vapori vulcanici colectate cu ajutorul unei drone, precum și scurgerile sau depozitele vulcanice de la suprafață pot indica metalele care ar putea să se afle în subteran.
Având în vedere că mineralele sunt deja în soluție, saramura necesită mai puțină procesare și creează mai puține deșeuri decât materialul extras din minele terestre.
De exemplu, în cazul exploatării tradiționale a cuprului, aproximativ 99 % din roca concasată reprezintă deșeuri. Litiul este, de asemenea, derivat din depozitele de saramură găsite sub saline în țări precum Chile și Bolivia.
În SUA, gigantul Exxon Mobil forează după litiu în statul Arkansas. Diferite companii explorează conceptul de recuperare a saramurii magmatice în Japonia, Noua Zeelandă și Islanda.
Provocarea inginerească pare imensă: găsirea unor modalități de forare la adâncimi de 4 km în roci fierbinți de până la 400 de grade Celsius; protejarea puțurilor împotriva prăbușirii și a coroziunii cauzate de fluidul foarte acid.
Este un plan îndrăzneț și riscant, dar, având în vedere că 1.500 de vulcani sunt răspândiți pe întreaga planetă și că mineralele esențiale sunt pe cale să se epuizeze, răsplata ar putea fi pe măsura eforturilor.
Mercedes-Benz Group renunță la obiectivele ambițioase privind vehiculele electrice, în condițiile în care vânzările în scădere împing gigantul german să se orienteze spre motoarele cu combustie, mult mai eficiente.
Directorul general Ola Källenius a precizat că Mercedes va continua să producă aceste motoare „până în anii 2030”.
Schimbarea vine în urma comenzilor dezamăgitoare pentru modelele electrice scumpe, cum ar fi sedanurile EQS și EQE, o parte esențială a strategiei de a crește profiturile prin vânzări premium. Marja companiei s-a scufundat la 9% în primul trimestru, cea mai mică din ultimii peste doi ani și sub intervalul său pe termen lung. Livrările de vehicule electrice au scăzut cu 8%.
Electrificarea descurajează cumpărătorii
Mercedes nu este singurul producător auto care resimte durerea provocată de cererea mai slabă pentru vehiculele electrice, deoarece guvernele au pus capăt subvențiilor profitabile, iar lacunele din infrastructura de încărcare au continuat să descurajeze mulți cumpărători.
În prezent, obiectivul companiei din Stutgart este de a crește vânzările modelelor de performanță AMG, linia de lux Maybach și SUV-ul G-Wagon cu până la 60% până în 2026 și de a ridica marja operațională la aproximativ 14%.
Motoarele cu combustie aduc profituri mari, în special pentru modele sportive Ferrari, Porsche sau BMW. În cazul Mercedes, peste 90% din modelele Clasei S au sub capotă propulsoare pe benzină. Între timp, nici măcar reducerile puternice de prețuri în China nu au reușit să alimenteze cererea pentru „fratele electric” EQS.
În cei doi ani de când Källenius a anunțat planul de a se concentra pe EV-uri de lux, cu speranța de a vedea creșterea evaluării Mercedes, capitalizarea abia dacă s-a mișcat și se situează acum la 76,3 miliarde de euro, de la 67,7 miliarde de euro.
Clienții Mercedes au posibilități financiare, dar caută dinamica mașinilor. Prin urmare, nu sunt dispuși să cumpere modele electrice care nu le satisfac pretențiile de performanță, siguranță și autonomie.
Analiștii din industrie spun că vânzările de mașini electrice vot continua să încetinească în acest an. Piața acestor vehicule se luptă cu un deficit de componente și cu creșterea prețurilor de producție. Producătorii au supraestimat nivelurile cererii, au rămas cu modele nevândute, mai ales în segmentul de lux, și pierd bani din investițiile lor.
Cu doar o lună rămasă până la alegerile locale și europarlamentare, partidele își fac calcule peste calcule și estimări cu privire la tot mai apropiatul scrutin.
Miercuri a avut loc Conferința regională TNL „Europa în fiecare localitate”, organizată de TNL București.
Prezent la evenimentul tineretului liberal, prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a făcut referire atât la alegerile pentru Primăria Capitalei, cât și la europarlamentare.
Rareş Bogdan a declarat miercuri că, dacă fac ce trebuie, Sebastian Burduja va fi între 24% şi 28%. Și astfel PNL are o „şansă istorică” la Capitală.
Pe de altă parte, el a mai afirmat că partidul extremist AUR a fost adus la un scor care nu le va da mai mult de 5 europarlamentari, iar PNL se bate pentru primul loc la alegerile europarlamentare, potrivit news.ro.
„Ştiu că părea că intră cu a doua şansă”
„Ştiu că părea că intră cu a doua şansă. Eu vă spun că dacă facem ce trebuie şi dacă campania o ducem la nivelul la care a început-o, cu turarea motoarelor, Sebastian Burduja, avem o şansă istorică pentru Capitală. Şi nu o spun doar din respect şi din drag pentru Sebastian (..) ci pentru că în acest an, alegerile la Bucureşti se vor câştiga cu sub 30%.
Pentru că cei trei candidaţi importanţi au bazine electorale aproape similare, care pot să îi ducă la o diferenţă care ţine strict de mobilizare şi de ultimele zile din campania electorală”, a spus prim-vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan, la Conferinţa regională TNL „Europa în fiecare localitate”, organizată de TNL Bucureşti.
Rareș Bogdan: „E nevoie de o restartare”
„Dacă facem ce trebuie, Sebastian va fi între 24% şi 28%, exact cum va fi şi Gabriela Firea şi Nicuşor Dan. Este cel mai bine pregătit dintre ei, pentru că ceilalţi doi au dovedit. E nevoie de o restartare”, a continuat acesta, conform sursei citate.
Totodată, Rareş Bogdan ales să menționeze că „Nicuşor Dan a fost un excelent om din societatea civilă”, dar că „a fost şi este o calamitate, un dezastru de manager al unei Capitale care este departe de o capitală europeană, aşa cum arată ea astăzi”.
Nu în ultimul rând, prim-vicepreşedintele PNL s-a referit şi la Cristian Popescu Piedone. „Nu am vorbit de al patrulea candidat pentru că îl consider fără şanse şi în general pentru că nu vorbesc despre persoane marginale, dacă nu contează”, a spus oficialul PNL.
Prim-vicepreşedintele PNL a mai adus o dată în plus în discuție numele actualului primar general al Capitalei, Nicușor Dan, la evenimentul organizat de TNL. „Vreau să îi conving pe toţi liberalii de ce este foarte important să le explicăm votanţilor lui Nicuşor Dan de acum 4 ani că în momentul acesta PNL are candidat, candidat viabil, valabil, şi care trebuie să primească voturile lor pentru că ştie ce are de făcut în parteneriat cu viitorul guvern, în parteneriat cu Consiliul General pe care îl vom domina”, a mai declarat eurodeputatul.
Referiri la AUR
Și nu au fost singurele declarații pe care le-a făcut miercuri prim-vicepreşedintele PNL
Despre alegerile europarlamentare, Rareş Bogdan a subliniat că „la noi, din fericire, pe o strategie inteligentă şi pe trezirea sentimentului european, am reuşit să ducem partidul extremist AUR la un scor care nu le va da mai mult de cinci europarlamentari”.
Bogdan a mai ales să menționeze că PNL se bate pentru primul loc, la alegerile din 9 iunie.
„Să sperăm că partidul pro-rus nu va intra deloc în Parlament. România are o şansă. PNL are o şansă. În urmă cu cinci ani am spus: PNL va câştiga alegerile europarlamentare.
Foarte mulţi erau sceptici. Acum spun că PNL se bate pentru primul loc, la sfârşitul zilei de 9 iunie. Şi dacă nu luăm locul unu, vom lua 100% locul doi, dar ne batem pentru locul 1”, a completat el, conform sursei citate.
Momentul vizitei de marți a președintelui Xi Jinping la Belgrad nu a fost deloc întâmplător: cu exact 25 de ani înainte, forțele NATO au bombardat ambasada chineză din oraș în timpul Operațiunii Allied Force, campania de două luni și jumătate împotriva a ceea ce pe atunci era Republica Federală Iugoslavia.
Campania a fost justificată de necesitatea de a opri „genocidul” sârbesc împotriva etnicilor albanezi din Kosovo, dar circumstanțele în care a avut loc bombardamentul, în urma căruia au murit trei jurnaliști chinezi, rămân neclare.
În timp ce NATO insistă că atacul a fost accidental, afirmația Beijingului că a fost deliberat a fost susținută de o investigație ulterioară a publicației The Observer, care a sugerat că clădirea a fost ținta SUA pentru a zădărnici eforturile de colectare de informații chinezești privind tacticile și armamentul american.
Dacă circumstanțele bombardamentului rămân contestate, consecințele internaționale ale campaniei NATO împotriva Serbiei sunt mai clare, la fel ca și diferența dintre China din 1999 și China de astăzi, subliniază un site britanic de analiză politică. Campania NATO a reprezentat, de asemenea, o încălcare explicită a Cartei ONU, ale cărei articole protejau drepturile suverane ale statelor membre de a nu fi supuse interferențelor externe.
Serbia se bucură în continuare de sprijinul Chinei în eforturile sale de a împiedica recunoașterea internațională a independenței Kosovo. Nu există nicio îndoială cu privire la simbolismul vizitei lui Xi în curtea din Balcani a Uniunii Europene.
Umanitarismul a devenit pretextul fiecărui efort de război occidental
Operațiunea Allied Force a arătat Occidentul la apogeul puterii sale, capabil să intervină militar oriunde dorea din așa zise motive umanitare, fără a fi constrâns de legislația sau convențiile internaționale și fără sprijinul ONU.
Dar a însemnat, de asemenea, sabotarea acelorași ordini bazate pe reguli consacrate de ONU, ale căror maxime liberale – inclusiv neintervenția în probleme interne – au fost extinse drept garanție pentru ca statele non-occidentale să accepte conducerea occidentală.
După Kosovo, umanitarismul a devenit pretextul fiecărui efort de război occidental – fie că a fost vorba de necesitatea de a apăra femeile afgane de talibani, irakienii de tirania lui Saddam Hussein sau libienii de răzbunarea colonelului Gaddafi.
Astăzi, acest umanitarism este considerat în continuare ca fiind baza dreptului global al Occidentului. America este campioana intervențiilor militare în numele apărării democrației.
La urma urmei, ordinea internațională bazată pe reguli a fost îngropată sub dărâmăturile ambasadei chineze din Belgrad în 1999.
În timp ce China lui Xi poate oferi țărilor din întreaga lume mai mult spațiu pentru a-și exercita independența politică față de Occident, viziunea sa tranzacțională asupra relațiilor internaționale nu poate înlocui conducerea occidentală.
Deși mulți își investesc speranțele de eliberare de hegemonia americană, până când nu va exista un stat dispus să urmărească o politică suveranistă robustă de independență națională, ordinea internațională va continua să fie afectată de un globalism grandilocvent – cu toate depășirile strategice și rivalitățile geopolitice care vin odată cu el.