Se cer 100 de miliarde de euro pentru achiziția de arme destinate Ucrainei! Nici în timpul pandemiei de Covid-19 nu am îndrăznit să visăm la atâta bănet, deși în joc era o miză și mai mare – supraviețuirea Europei în fața unei crize sanitare fără precedent în istorie. Iată că nici bine n-am ieșit din lockdown și Bruxellesul ne vrea iar în genunchi, dar de data asta și cu buzunarele golite. Totul, cică, în numele solidarității cu un popor oprimat, dar pe care nu avem voie să-l întrebăm nimic despre drepturile minorităților și cum au fost ele (ne)respectate.

Problema este, însă, alta și ea ne arată că, încă o dată, avem conducători defazați (pe unii i-am putea numi chiar dezaxați). La ce fac șefii Uniunii Europene, niciun termen nu trebuie complet ignorat.

Macron, dovada obrăzniciei nepedepsite la timp

Până și America s-a săturat de minirăzboiul din Ucraina. Gata, și-a umplut desaga, a golit cât a putut de mult vistieria Rusiei, dar și pe cea a Uniunii Europene! Din noiembrie, dacă nu chiar mai dinainte, SUA nu mai sunt interesate de ce se întamplă la Kiev – au blocat orice dialog pe tema ajutorului militar oferit lui Zelenski, iar subiectul a devenit unul tabu pentru presa acreditată la Washington, mai ales că între timp americanii și-au găsit un nou loc de joacă, prin Orientul Mijlociu, thank you Hamas!

Când am crezut și noi că, în sfârșit, scăpăm și din această încercare și vom primi ceea ce sute de milioane de oameni așteptăm – anunțul cu privire la începerea unor multașteptate negocieri pentru pace -, iată că unei părți a Europei i s-a făcut chef de război. Și din acela serios, cu rachete și bombe ghidate, cu drone, tancuri pe șenile, avioane de vânătoare și bombardiere strategice, să fim fum și pucioasă, miros de sânge peste tot!

De ce toate astea? De ce se vrea, la Bruxelles, să avem în continuare război pe „Bătrânul continent”? De ce insistă „aleșii” noștri pentru ajutor militar trimis numaidecât lui Zelenski când până și America s-a lepădat de acest actoraș ratat?!

Emmanuel Macron este cea mai bună dovadă pentru unde se poate ajunge când obrăznicia nu este pedepsită la timp. Liderul Franței ne dă de înțeles că vrea cu orice preț un război cu Federația Rusă și pare că nu știe cum să-l mai provoace pe Vladimir Putin. Dacă e așa, de ce nu se duce singur la luptă, de ce nu declară război Moscovei în nume propriu și pe deplin asumat, fără să se mai ascundă după fustița mamei, că oricum America nu este interesată să-și consume arsenalul pentru salvarea Kievului?!

Pentru cine sunt miliardele?

SUA au renunțat de aproape șase luni să mai trimită armament în Ucraina, o decizie strategică, luată pentru a-l împinge/aduce pe Zelenski la masa tratativelor. O văd toți, o înțeleg puțini, însă, cu toate acestea, încă mai sunt câțiva lătrăi pe la Bruxelles care continuă să bage bățul prin gard. Seamănă cu agitatorii de la Antena 3, generalii de tolcșoaie tv conduși de mareșalul Radu Tudor, care toată viața lor au condus doar mașini, nu și unități militare.

Aceștia sunt lobiștii marilor concerne din industria de apărare. Ei nu strâng bani pentru Zelenski, puțin le pasă de ce se întâmplă, cu adevărat, prin Ucraina. Au o singură misiune – să adune bani, miliarde de euro, pentru marile companii producătoare de armament. Sunt câteva, nu multe, iar Franța, dar mai ales SUA controlează piața. Suta de miliarde de euro nu va ajunge niciodată la Zelenski, este, de fapt, pentru aceste firme. După ce ne-a sărăcit golind visteria Uniunii Europene în buzunarele Big Pharma, acum Ursula mai vrea încă 100 de miliarde și pentru uriașul complex militar industrial american. Evident că american, doar știm că doamna joacă în tabăra greșită – este șefă peste Europa și vasală supusă a Americii. În pandemie, cu cine a semnat marile contracte, azi parte a unei înțelegeri obscure anchetate de Parchetul European?!; sms-urile dintre Ursula și CEO-ul Pfizer au fost, în cele din urmă, scăpate în presă, că așa se joacă la nivelul ăsta – te folosești de toți, apoi speli putina.

Spre ce ne îndreptăm?

Spre o dictatură militară, la cum se derulează scenariul. Cel mai bun exemplu ne vine chiar din România. Autoritățile de la București au ieșit pe interval cu un proiect de lege cel puțin controversat și care lasă să se întrevadă care sunt obiectivele urmărite – declararea stării de criză, care poate fi dictată atât de NATO, cât și de UE, o situație în care Guvernul va putea lua orice măsuri, chiar împotriva populației, dacă se perturbă ordinea publică sau se amenință stabilitatea politică.

Unii spun că ar fi fabricat în laboratoarele de la Bruxelles, nu știm nimic sigur, dar cert este că proiectul privind Sistemul Național Managementul Integrat al Situațiilor de Criză, pus în dezbatere publică de Ministerul Apărării, pregătește terenul pentru instituirea unei dictaturi fără precedent. Național a scris în 3 aprilie despre ce acest subiect, trecut la „și altele” de autorități, care doresc să nu se facă mai multă vâlvă decât este cazul.

Suntem luați de fraieri, e clar, nici nu știi în cine să te mai încrezi! În timp ce Franța vrea să înceapă un război cu Rusia, Germania a început și ea ceva, dar pe parte economică – reconstrucția orașelor din Ucraina ocupate de Putin.

Cât timp televiziunile din România molfăie scenarii fanteziste despre recuperarea regiunilor ucrainene din ghearele rușilor, nemții s-au și pus pe treabă – o anchetă a televiziunii ARD a dezvăluit că mai multe companii din Germania participă activ la reconstrucția orașului Mariupol, cel cu uzina Azovstal și celebra bătălie care ne-a ținut cu sufletul la gură în vara lui 2022.

Fotografii și înregistrări video făcute în Mariupol arată că rușii au refăcut orașul folosind materiale de construcții furnizate de gigantul german Knauf, companie din Bavaria cu peste 150 de fabrici în întreaga lume.

Așa stând lucrurile, alegerile europarlamentare din 9 iunie se dovedesc cruciale pentru viitorul tuturor națiunilor. Asta, dacă vor mai avea loc și zvonul privind anularea scrutinului nu va deveni realitate.