Acasă Blog Pagina 4

Un român de 26 de ani, pus sub acuzare în cazul incendierii locuinței premierului britanic Keir Starmer

1

Informații de ultimă oră, venite din presa din UK, indică faptul că un cetățean român a fost arestat de autoritățile britanice în legătură cu o serie de atacuri incendiare asupra unor proprietăți ale premierului Keir Starmer.

Un al doilea bărbat a fost pus sub acuzare în legătură cu o serie de atacuri incendiare asupra proprietăților aparținând premierului britanic Keir Starmer. Potrivit The Times, preluat de digi24.ro, este vorba despre Stanislav Carpiuc, în vârstă de 26 de ani, cetățean român.

Tânărul a fost acuzat de conspirație în vederea comiterii unui incendiu intenționat cu intenția de a pune în pericol viața.

Un alt suspect fusese deja arestat

Despre Carpiuc s-a mai aflat că a fost arestat sâmbătă, 17 mai, pe aeroportul Luton din Londra de către ofițerii de contraterorism din cadrul Unității de operațiuni speciale din regiunea de est. Și că urmează să apară marți, 20 mai, în fața tribunalului Westminster.

Deja în acest caz fusese arestat un ucrainean, pe 13 mai, acesta fiind acuzat că a provocat incendiul din 12 mai, din noaptea de duminică spre luni, de la locuința din nordul Londrei a premierului britanic Keir Starmer. În urma incendiului, intrarea în clădire a fost avariată, însă nimeni nu a fost rănit. Din câte a anunțat Poliția Metropolitană, Roman Lavrinovici, un cetățean ucrainean în vârstă de 21 de ani, este vizat de trei capete de acuzare pentru incendiere cu intenția de a pune viața în pericol.

Poliției i-a fost raportat un incendiu la primele ore ale dimineții zilei de 12 mai la o proprietate din Kentish Town, circumscripție pe care Keir Starmer o reprezintă în parlament. Nicio persoană nu a fost rănită, dar intrarea în locuință a fost afectată. Starmer a locuit în această casă împreună cu membrii familiei sale, până la instalarea sa în Downing Street 10, în iulie anul trecut. El este în continuare proprietarul acestui imobil, potrivit presei britanice.

În anchetă mai sunt investigate alte două incendii, din zile diferite, care au vizat un apartament din apropiere și un automobil, ambele având legătură cu Keir Starmer.

Citiți și: Macron, Starmer, Merz: vitejii de carton ai Europei

Starmer the Charmer: Marea Britanie, din nou pe scena mondială

Analiză bombă din America: „Lovitura de stat dată de UE în România” prin instalarea lui Nicușor Dan!

Un consilier al lui Donald Trump, un „nume greu” care conduce un consiliu consultativ al Casei Albe privind știința și tehnologia, a scris o analiză, pe pagina sa de X, despre ceea ce numește „Lovitura de stat silențioasă dată de UE în România” prin instalarea lui Nicușor Dan.

E vorba despre milionarul american David Sacks. Cel care face, pe X (fostul Twitter), o amplă analiză a rezultatului alegerilor prezidențiale din România. Analiza postată luni, 19 mai, e intitulată scurt: „Lovitura tăcută dată de UE în România”.

Este vorba, așadar, despre un mesaj transmis după ce au fost aflate, atât la nivel european, cât și dincolo de Ocean, în Statele Unite, rezultatele recentelor alegeri pentru cea mai înaltă funcție în statul român. Alegeri în urma cărora Nicușor Dan se pregătește să se instaleze la Palatul Cotroceni.

„O țară nu poate apăra democrația distrugând-o. Nici nu poate combate interferențele devenind principalul sabotor. Acestea nu sunt paradoxuri.

Sunt realitatea politică a României post-electorale din 2025, unde voința poporului a fost călcată în picioare de o uniune de tehnocrați, presiuni ale serviciilor de informații străine și decrete judiciare. Aceasta nu este democrație. Este o imitație a democrației, concepută pentru aparențe și rezultate controlate.

Să analizăm faptele cu atenție.

Pe 24 noiembrie 2024, alegătorii români l-au ales pe Călin Georgescu, un conservator și naționalist independent, drept candidatul principal pentru președinție. Acesta a câștigat primul tur de scrutin cu o pluralitate de 23% într-o cursă cu mai mulți candidați. În orice republică normală, acest rezultat ar fi constituit un mandat pentru a avansa în turul doi.

În schimb, Curtea Constituțională, sub o presiune intensă din partea Uniunii Europene, a anulat rezultatul două săptămâni mai târziu, invocând presupuse „interferențe rusești” pentru care nu au fost prezentate dovezi convingătoare.

Această anulare nu a fost doar o chestiune tehnică legală. A fost o decapitare politică. Georgescu, alegerea populară, a fost apoi interzis să candideze în alegerile reluate, programate pentru martie 2025, pe baza unor anchete penale introduse convenabil între timp. Acuzațiile, inclusiv „instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale”, par o parodie a pretextelor autoritare.

A vorbi împotriva UE, a pune sub semnul întrebării înțelepciunea controlului supranațional, a vorbi în numele suveranității naționale este acum, în unele colțuri ale Europei, o infracțiune. Ne întrebăm ce mai rămâne protejat din libertatea de exprimare”, scrie David Sacks, pe X.

Se aduce apoi în discuție intrarea în cursa electorală a liderului AUR, George Simion, în chip de „înlocuitor” al lui Georgescu, fostul candidat la prezidențiale. Dar și scorul obținut de Simion în primul tur al scrutinului pentru Cotroceni, respectiv în marea finală a cursei pentru fotoliul de la Cotroceni.

„George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), a intervenit ca înlocuitor al lui Georgescu. Candidatura sa a fost legală, validată atât de Biroul Electoral Central, cât și de Curtea Constituțională.

A făcut campanie deschis, iar în primul tur al alegerilor reprogramate din 4 mai 2025, a obținut aproape 41% din voturi. Cel mai apropiat adversar al său, Nicușor Dan, favoritul UE, un apostol al centralismului birocratic, al granițelor deschise și al conformității transnaționale, a primit doar 21%. Simion conducea cu aproape două cifre în sondajele premergătoare turului doi. Pe teren, energia era a lui. Mulțimile, ale lui. Elanul, de necontestat.

Apoi a venit rezultatul. Potrivit autorităților electorale române, Dan a câștigat miraculos turul doi cu 54% din voturi față de 46% pentru Simion. De la un deficit de 20 de puncte la o victorie cu 8 puncte, cu procente aproape identice raportate în fiecare circumscripție.

Uniformitatea statistică a rezultatului ridică întrebări pe care nicio democrație serioasă nu și le poate permite să le ignore. Este plauzibil ca fiecare secție de votare, într-o națiune atât de diversă și divizată precum România modernă, să returneze marje aproape identice?

Mai rău, ecosistemul informațional din jurul alegerilor a fost manipulat deliberat. În săptămânile dinaintea votului, autoritățile europene au făcut presiuni asupra platformelor private pentru a cenzura discursurile nefavorabile lui Dan și agendei UE”, se menționează în aceeași analiză.

„Cea mai gravă dezvăluire nu a venit de la un actor partizan, ci de la Pavel Durov, CEO al Telegram, care a mărturisit public că serviciile de informații franceze l-au abordat pentru a suprima conservatorii români înainte de alegeri. El a refuzat. Alții, putem presupune, nu au făcut-o.

Așadar, apare întrebarea, clară și urgentă: mai poate fi considerată o țară ca având o democrație funcțională dacă votul poporului este anulat, candidatul principal este incriminat, discursul este suprimat, iar alegerile sunt supravegheate și cenzurate de puteri străine? Ne ferim de astfel de întrebări doar atunci când ne temem de răspuns.

UE se prezintă ca un gardian al democrației liberale. Cu toate acestea, acțiunile sale de aici imită exact regimurile pe care pretinde că le combate. A incrimina disidența, a anula alegeri, a controla discursul prin presiune birocratică în loc de argumente deschise – aceasta nu este domnia legii, este domnia managerilor. Nu este libertate, ci administrare.

Nu este suveranitate democratică, ci supraveghere străină impusă de judecători și tehnocrați.

„Alegerile nu ar trebui răsturnate de oameni în robe la îndemnul celor în costume”

Să nu pretindem că aceasta este o problemă unic românească. Este un studiu de caz al unei maladii mai largi: golirea formelor democratice de către elitele globaliste care consideră incomodă dezordinea autoguvernării naționale. Când rezultatele nu se aliniază cu preferințele Bruxelles-ului, Berlinului sau Parisului, instituțiile se pun în mișcare pentru a „corecta” eroarea. Aceasta este guvernarea prin corecție, nu prin consimțământ.

Unii vor spune că anularea și cenzura au fost necesare pentru a apăra împotriva spectrului interferenței străine. Dar ce este mai invaziv, o campanie de boți sau o instanță de stat care anulează alegerile? Ce este mai antidemocratic, dezinformarea online sau interzicerea unui candidat de a vorbi în propria țară? Paradoxul este acesta: în încercarea de a preveni interferența, UE a devenit forța care interferează. În încercarea de a salva democrația, a distrus-o.

Nu este nevoie să fii de acord cu fiecare punct al platformei lui Georgescu sau Simion pentru a recunoaște problema mai profundă. Democrația nu înseamnă obținerea rezultatului „corect”. Înseamnă să permiți poporului să aleagă liber, să delibereze deschis, să facă campanie, să critice, să voteze și să vorbească fără teama de cenzură sau sancțiuni penale. Când elimini aceste libertăți, ceea ce rămâne este doar teatrul democrației, cu urnele sale și dezbaterile televizate care ascund faptul că deciziile au fost deja luate în altă parte.

Alegerile nu ar trebui răsturnate de oameni în robe la îndemnul celor în costume. Vocea poporului român a fost clară în noiembrie. A fost clară din nou în mai. Doar prin interferențe extraordinare, atât judiciare, cât și informaționale, a fost această voce înăbușită. Acesta nu este modul în care se câștigă puterea legitimă. Este modul în care se pierde încrederea.

Lecția este clară: democrația, pentru a supraviețui, trebuie apărată împotriva celor care se proclamă apărătorii ei. Instanțele nu pot anula alegeri pe pretexte. Serviciile de informații nu pot instrui platformele media să reducă la tăcere opoziția. Oficialii străini nu pot anula rezultatele naționale. Dacă aceste acțiuni sunt tolerate, termenul „democrație” devine un slogan, nu o structură.” – conform sursei citate.

„Poporul român merită mai mult. Merită adevărul.”

În aceeași analiză, David Sacks notează scurt – faptul că românii „merită mai mult”, și anume să existe alegeri ale căror rezultate să reflecte voturile lor.
„Poporul român merită mai mult. Merită adevărul. Merită alegeri în care rezultatele să reflecte voturile lor, nu anxietățile eurocraților. Merită o republică în care discursul nu este o infracțiune și patriotismul nu este o povară.

Și dacă vor să recâștige acea republică, nu va fi prin apeluri suplimentare la cei care au subminat-o, ci prin curaj, vigilență și memorie. Căci democrația, odată înlocuită cu spectacol, nu se întoarce ușor.”, se menționează în aceeași postare-analiză.

Citiți și:

Cu cine am votat? Cu criza / România are președinte nou …și genunchii tot roșii!

Război în masoneria din România! Ce acuzații își aduc „frații” și câte organizații sunt la noi în țară, de fapt

5

Două dintre cele trei entități ale masonilor din România sunt conduse de actori cu nume cunoscute pe scena teatrului de la noi din țară.

Sunt trei organizații prin care masoneria activează în țara noastră – Asociația Marea Lojă Națională din România, Marea Lojă Națională din România (MLNR), condusă de actorul George Ivașcu, și Ritul Scoțian Antic și Acceptat din România – la vârful căruia se află actorul Stelian Nistor.

Nistor, președinte al Conferinței Mondiale a Ritului Scoțian Antic și Acceptat

La începutul acestei luni, mai exact pe 8 mai 2025, Nistor (Suprem Mare Comandor) a preluat funcția de președinte al Conferinței Mondiale a Ritului Scoțian Antic și Acceptat, pentru următorii cinci ani de zile.

Exclus, în 2020, din MLNR, Nistor a urcat apoi în ierarhia Ritului Scoțian. Potrivit fanatik.ro, Asociația Marea Lojă Națională din România, care are un nume asemănător cu cea condusă de George Ivașcu, a dat în judecată Marea Lojă Națională din România, precum și mai mulți masoni, printre care George Ivașcu și Stelian Nistor. Este vorba despre un dosar a cărui materie este „proprietatea intelectuală”, iar obiect „marcă”, ce a fost înregistrat la Tribunalul București pe 4 martie 2021.

Conform datelor din dosar consultate de sursa citată, Asociația a solicitat să se constate săvârșirea de către pârâți a faptelor de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală ale reclamantei asupra mărcii individuale combinate cu denumirea ”M.L.N.R. – Marea Lojă Națională din România”, cu element figurativ, înregistrată cu număr de marcă 117645 pentru clasa de produse 16 și clasele de servicii 35 și 41. Asociația a precizat că este titulara mărcii individuale combinate și că e singura entitate masonică regulară din România, activitatea sa fiind organizată la nivel internațional, fiind declarată asociație de utilitate publică prin HG nr. 561/15.04.2004.

Asociația a susținut că prin activitățile lor, pârâții, care nu au calitatea de membru – pârâţii persoane fizice fiind excluși din asociaţie – i-au încălcat dreptul la marcă și au efectuat afirmații denigratoare care i-au vătămat interesele. Astfel, Asociația a arătat că pârâții au încercat să se erijeze într-o nouă Asociație a Masoneriei fără a deține acest drept, încălcând drepturile de proprietate intelectuală ale reclamantei, creând confuzie în mintea publicului, notează sursa citată. Se arată că pârâții au folosit însemnele sale oficiale fără drept, aducându-i prejudicii morale și materiale și că au format o „organizație paralelă” și au decis să folosească în mod nelegal marca constând în denumire și element grafic, asupra cărora deține drepturile legale de utilizare.

Pe 26 aprilie 2022, Tribunalul București a anulat cererea îndreptată împotriva pârâtei Masoneria Universală – Marea Lojă Națională din România ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosinţă și a respins excepţia lipsei calităţii procesuale a pârâţilor ca fiind neîntemeiată şi a respins cererea ca fiind neîntemeiată, obligând reclamanta la plata către pârâtul I.C. a sumei de 35.335,86 lei reprezentând cheltuieli de judecată, potrivit aceleiași surse.

Asociația a formulat apel

S-a reținut că reclamanta este titulara mărcii individuale combinate cu element figurativ MLNR – Marea Lojă Națională din România.

Asociația a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București. Iar, conform sursei citate, Instanța a menționat că nu s-a dovedit ca pârâții ar folosi semnul înregistrat ca marcă în desfășurarea vreunei activități comerciale în legătură cu produsele și serviciile pentru care marca a fost înregistrată. Faptele imputate pârâților se referă la inițierea și lansarea de către pârâți în presa scrisă a unor materiale pretins denigratoare, conținând acuzații la adresa conducerii Asociației și a Ordinului MLNR, întrunirea acestora și adoptarea unor hotărâri, ce în opinia reclamantei încalcă forma de organizare regulară a Mișcării Masonice, instigarea altor membrii și simpatizanți de a nu mai achita contribuții către Asociația MLNR – conform sursei citate.

Însă toate aceste fapte nu constituie încălcări ale dreptului la marcă afirmat, nu pot fi puse în legătură cu drepturile conferite prin înregistrarea mărcii. Ar fi de menționat faptul că s-a menționat că pârâții, în activitățile lor curente, folosesc însemnele mărcii reclamantei, însă aceste embleme nu sunt folosite în scopuri comerciale, ci doar în scopuri civile, în scopul de a-și promova idealurile și apartenența la curentul masonic. Urmare a neîntrunirii conținutului răspunderii civile delictuale izvorând din fapta ilicită a încălcării mărcii, nu pot fi acordate despăgubiri morale sau materiale.

Cât privește „denigrarea” generală pe care o invocă reclamanta, în urma probatoriului administrat nu a rezultat o asemenea conduită din partea pârâților, toate înscrisurile depuse dovedind doar disensiunile generale în cadrul asociației și față de persoane pe care le asociația le consideră străine, dar acestea se consideră încă parte din Asociație. Or, nu s-a dovedit o încălcare a drepturilor morale ale reclamantei prin exercițiul liberei exprimări de către pârâți. Curtea a constată că intimata pârâtă Masoneria Universală – Marea Lojă Naţională din România este o entitate lipsită de personalitate juridică, aspect asupra cărora părţile nu se află pe poziții antagonice, nu este o entitate prevăzută de lege şi nici o organizație legal înființată, deci nu este o persoană juridică.

Faptul că pârâta intimată Masoneria Universală – Marea Lojă Naţională din România ar fi o organizație de sine stătătoare, cu un sediu declarat, că ar desfășura o activitate şi ar emite documente, în viziunea apelantei reclamante, nu constituie o împrejurare de natură a conduce la concluzia că este o entitate prevăzută de lege sau o organizație legal înființată.

Pe 14 februarie 2024, Curtea de Apel București a respins apelul Asociației, ca nefondat. Pe 15 mai 2024, Asociația Marea lojă Națională din România a făcut recurs. De atunci nu a fost stabilit însă următorul termen al dosarului.

Citiți și: JIHAD ÎN SERVICII între MASONI și POCĂIȚI!

Breaking News…în jurul lumii

0

🌍 Europa

Previziuni economice de primăvară: creștere moderată în UE

Comisia Europeană a publicat prin portalul Economy and Finance, un raport de prognoză care indică o creștere economică de 1,1% în 2025. Perspectivele sunt moderate, reflectând contextul incert al economiei globale.

Bursa din Polonia, printre cele mai performante din lume

Indicele bursier al Poloniei a crescut cu peste 28% de la începutul anului, devenind una dintre cele mai dinamice piețe din lume în 2025. Potrivit Financial Times, această evoluție este susținută de protecția relativă a economiei poloneze față de războiul comercial global și de un impuls anticipat din partea pachetului fiscal al Germaniei.

UE pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei

Zelensky a anunțat într-un interviu pentru Kyiv Independent că Uniunea Europeană va impune un nou pachet de sancțiuni „foarte puternice” împotriva Rusiei. Aceste măsuri sunt menite să penalizeze continuarea agresiunii asupra Ucrainei.

Summit UE–UK: cooperare energetică și 150 mld. € investiții

Potrivit publicației Strategic Energy Europe, summitul de la Bruxelles a dus la un acord fără precedent între UE și Regatul Unit privind integrarea energetică și susținerea investițiilor în energie curată. Inițiativa are ca scop reducerea dependenței de surse instabile și stabilizarea prețurilor.

Guvernul britanic planifică 12 noi orașe în Anglia

Planul Marii Britanii de a construi 12 noi orașe în Anglia ar putea costa până la 48 de miliarde de lire sterline, conform unei analize detaliate publicate de Financial Times. Studiul identifică cele mai favorabile zone pentru dezvoltarea urbană, subliniind potențialul unei locații-pilot cu rol de „pionier” în proiect.

Datoria retailerului Casino se prăbușește la niveluri de criză

Valoarea datoriilor retailerului francez Casino a atins niveluri profund riscante, cu un împrumut garantat de 1,4 miliarde de euro cotat la doar 61 de cenți pe euro. Financial Times relatează că acest discount reflectă temerile creditorilor privind pierderi semnificative, în contextul unor rezultate financiare slabe și al riscului de încălcare a convențiilor de împrumut.

Grecia califică războiul din Gaza drept „coșmar”

Potrivit The Times of India, ministrul de externe elen a caracterizat conflictul din Gaza ca fiind „cel mai întunecat moment al ultimelor decenii”. Declarația vine într-un context de criză politică și umanitară extinsă în Orientul Mijlociu.

🌎 America

Japonia și SUA încep negocieri comerciale

Conform unei analize Reuters, Japonia și Statele Unite au reluat discuțiile comerciale bilaterale, cu obiectivul de a reduce barierele tarifare și de a proteja interesele strategice comune. Tokyo insistă asupra eliminării tarifelor impuse de SUA, dar preferă un ritm negociat prudent

Legea fiscală a lui Trump riscă să amplifice datoria SUA

Proiectul de lege fiscală „mare și frumoasă” propus de Trump ar putea duce la o creștere semnificativă a datoriei publice a SUA, generând neliniște în rândul investitorilor globali. Conform Financial Times, propunerea legislativă a avansat în Congres imediat după ce agenția Moody’s a retras ratingul triplu-A al SUA, marcând un „punct de inflexiune” pentru piața titlurilor de stat.

Curtea Supremă permite deportarea imigranților venezueleni

Curtea Supremă a Statelor Unite a autorizat administrația Trump să încheie programul de protecție temporară pentru imigranții venezueleni, deschizând calea către posibile deportări în masă. Potrivit unei analize publicate de Bloomberg, decizia instanței anulează o hotărâre federală anterioară care extinsese termenul inițial al acestor protecții. Administrația Biden acordase anterior Statutul de Protecție Temporară (TPS) pentru aproximativ 350.000 de cetățeni venezueleni, invocând condițiile periculoase din Venezuela care nu permiteau întoarcerea în siguranță. Acest statut le-a oferit dreptul legal de a locui și munci în SUA. Pentru Trump eliminarea TPS este o componentă esențială a agendei sale de reformă strictă în materie de imigrație.

Brazilia negociază cu China construirea unei căi ferate transcontinentale

Brazilia poartă negocieri avansate cu China pentru dezvoltarea unei căi ferate strategice care să conecteze zona agricolă centrală a țării cu portul Chancay din Peru, oferind un coridor comercial alternativ spre Pacific. Conform South China Morning Post, proiectul este parte din inițiativa Belt and Road și ar urma să reducă drastic costurile de export pentru produsele agricole braziliene către Asia.

Furtuni violente devastează centrul și estul SUA

Un sistem de furtuni a devastat centrul și estul Statelor Unite, provocând moartea a cel puțin 28 de persoane. Statul Kentucky a fost cel mai grav afectat, cu 18 decese și cartiere întregi rase de pe fața pământului. În Missouri au fost raportate șapte victime, inclusiv cinci în St. Louis și două în comitatul Scott, unde o tornadă cu viteze ale vântului de 240 km/h a distrus peste 5.000 de clădiri. Potrivit Bloomberg, noi furtuni sunt prognozate în cursul săptămânii, iar autoritățile avertizează că zona calamitată ar putea să se extindă.

🌏 Asia

Netanyahu: Israelul va prelua controlul întregii Fâșii Gaza

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat intenția Israelului de a ocupa complet Fâșia Gaza, într-un context de escaladare militară. Financial Times informează că armata israeliană a ordonat evacuarea completă a orașului Khan Younis, îndrumând civilii spre zona umanitară Al-Mawasi, înaintea unui atac descris drept „fără precedent”.

China reduce ratele dobânzilor pentru a stimula economia

Reuters relatează că Banca Populară a Chinei a redus ratele de referință pentru împrumuturi, iar marile bănci de stat au diminuat dobânzile la depozite, într-un efort de relansare economică. Măsura vine pe fondul încetinirii activității economice și al presiunilor externe generate de tensiunile comerciale.

Indonezia și Thailanda își consolidează parteneriatul strategic

Indonezia și Thailanda au semnat un acord de parteneriat strategic, care vizează aprofundarea cooperării în apărare, securitate și comerț. Potrivit Bloomberg, acest pact are loc pe fondul schimbărilor geopolitice globale și a nevoii de solidaritate regională.

Președintele Taiwanului cere pace, dar avertizează China

Reuters informează că președintele Lai Ching-te a reafirmat dorința Taiwanului pentru un dialog pașnic cu China, dar a subliniat dreptul insulei de a-și apăra suveranitatea. El a insistat că viitorul Taiwanului trebuie decis doar de poporul taiwanez.

Furtună de grindină lovește Beijingul – zeci de mii de daune

Conform InsuranceAsia News, o furtună intensă de grindină a cauzat pierderi semnificative în capitala chineză, cu peste 28.000 de cereri de despăgubire înregistrate. Asiguratorii estimează daune totale de peste 44 de milioane de dolari.

🌍 Africa

Creștere economică solidă în Uniunea Economică și Monetară a Africii de Vest (UEMOA)

Potrivit unui raport publicat de Fondul Monetar Internațional (FMI), zona UEMOA beneficiază de o creștere economică robustă, susținută de o inflație în scădere și de rezerve externe în expansiune. FMI remarcă, totodată, o divergență semnificativă între statele membre în ceea ce privește performanța macroeconomică și reziliența structurală.

UE schimbă strategia de ajutor pentru Africa

Comisia Europeană intenționează să implementeze o politică de ajutor extern mai condiționată, punând accent pe responsabilitatea beneficiarilor. Această schimbare reflectă o tendință generală a donatorilor internaționali de a obține impact concret din fondurile acordate.

Lansarea viitoare a Băncii Africane pentru Energie

Africa se pregătește de lansarea unei instituții financiare strategice: Banca Africană pentru Energie (AEB), inițiată de Afreximbank și APPO, cu o capitalizare estimată la 5 miliarde USD. Potrivit platformei Serrarigroup, banca va fi localizată în Abuja și are ca scop susținerea proiectelor energetice regionale.

🌏 Australia

Prim-ministrul australian Anthony Albanese efectuează o vizită oficială în Singapore

Premierul australian An a efectuat prima sa vizită oficială în Singapore, la scurt timp după realegerea sa în funcție. Conform relatărilor din The Straits Times, vizita are ca scop consolidarea relațiilor bilaterale, cu accent pe cooperarea în domeniile tehnologiei, securității cibernetice și energiei verzi.

RBA reduce rata dobânzii

Rezerva Federală a Australiei (RBA) a redus rata dobânzii de referință cu 0,25 puncte procentuale, ajungând la 3,85%, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. Potrivit Reuters, decizia vine în contextul unei inflații în scădere și al unei perspective economice globale mai sumbre, influențate de tensiunile comerciale internaționale.

🌏 Antarctica

Gheața marină din Antarctica atinge unul dintre cele mai scăzute niveluri înregistrate

Potrivit unei analize publicate de NASA’s Natural Hazards Center, gheața marină din Antarctica a atins doar 1,98 milioane km² – al doilea cel mai scăzut nivel înregistrat în istorie. Acest nivel este cu aproximativ 30% sub media multianuală din perioada 1981–2010, specialiștii avertizând asupra impactului pe termen lung asupra climatului global și ecosistemelor marine polare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, se retrage din funcție

0

Ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec, se retrage din funcție, potrivit unui anunț făcut marți dimineață, 20 mai, de Ambasada SUA la București.

În mesajul reprezentanței diplomatice se precizează că adjunctul șefului misiunii, Michael Dickerson, va ocupa funcția de Chargé d’affaires ad interim în cadrul Ambasadei SUA la București.

Ne exprimăm recunoștința față de Ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec, care se retrage după o carieră distinsă în serviciul diplomatic al Statelor Unite. Ambasadorul Kathleen Kavalec și-a îndeplinit misiunea cu devotament, consolidând parteneriatul dintre Statele Unite și România. Îi mulțumim pentru leadership și pentru angajamentul față de valorile democratice comune.

Cu ocazia acestei tranziții, suntem încântați să anunțăm că Adjunctul șefului misiunii, Michael Dickerson, va ocupa funcția de Chargé d’affaires ad interim în cadrul Ambasadei SUA la București. Datorită cunoștințelor sale aprofundate despre România și prioritățile noastre bilaterale, diplomatul de carieră Michael Dickerson va continua să promoveze relațiile noastre strânse și durabile”, se arată în mesajul Ambasadei SUA la București, transmis pe pagina oficială de Facebook.

Michael Dickerson, diplomat de carieră al Serviciului Diplomatic al SUA

Michael Dickerson este diplomat de carieră al Serviciului Diplomatic al SUA, cu gradul de consilier. Dickerson ocupă, în prezent, funcția de însărcinat cu afaceri ad interim la Ambasada Statelor Unite în România.

Michael Dickerson s-a alăturat Departamentului de Stat în 2002. Și, conform precizărilor postate pe site-ul Ambasadei SUA în România, cel mai recent a fost adjunctul șefului misiunii din Baku, Azerbaidjan. „Printre alte misiuni ale sale se numără Tbilisi, unde a facilitat prima vizită a unui președinte american în Caucaz, precum și Vilnius, Budapesta, Azerbaidjan (de două ori) și Moscova. A prezidat Grupul de lucru pentru transfer tehnologic în timp ce lucra în cadrul Biroului de reducere a amenințării reprezentate de armele convenționale al Departamentului de Stat din Washington, D.C.”, precizează sursa citată.

Dickerson are o diplomă de licență în inginerie de la Universitatea Virginia Tech și un masterat în securitate națională de la Colegiul Naval de Război. El a activat în Corpul Păcii în Guineea în perioada 1997-1999. Soția și cele două fiice se află alături de acesta în România.

Vicepreşedintele Comisiei Electorale Federale din SUA a declarat la începutul lunii mai, că ambasadoarea Statelor Unite la Bucureşti, Kathleen Kavalec, a ales să se pensioneze şi va pleca în calitate de ambasador din România. „Nu a fost retrasă, nu este rechemată”, a explicat James Trainor.

Kavalec a depus jurământul în calitate de ambasador al Statelor Unite ale Americii în România în decembrie 2022.

Care e singurul ministru din actualul Guvern pe care Nicușor Dan l-ar păstra: „E persoană competentă”

După ce a câștigat cursa pentru Cotroceni, Nicușor Dan urmează să preia oficial funcția de președinte, cel mai probabil săptămâna viitoare, după ce CCR va valida rezultatul alegerilor prezidențiale.

Urmează să aibă loc, în perioada următoare, discuții despre cum ar putea să arate viitorul Executiv. Și care va fi propunerea de premier.

Până să se afle răspunsuri la aceste întrebări, președintele ales Nicușor Dan a adus în discuție un nume de ministru din actualul guvern pe care l-ar păstra. E vorba despre Daniel David, ministrul Educaţiei. Despre care Nicușor Dan a spus că are încredere și că este o „persoană competentă”.

„De principiu, aş dori ca domnia sa să continue”

„Nu trebuie să excludem varianta unui guvern de tehnocraţi, dar este puţin probabilă. O variantă de guvern ar fi un guvern susţinut de cele patru partide pro-occidentale, o altă variantă ar fi un guvern minoritar cu susţinere din Parlament.

Daniel David a spus că vine în vara aceasta cu un program de reforme în Educaţie. Am încredere, e persoană competentă. Sunt foarte curios de programul cu care vine. De principiu, aş dori ca domnia sa să continue. Nu vreau să avansez alte nume acum”, a declarat Nicuşor Dan, luni seară, 19 mai, la Observator – Antena 1.

Analiza „Național”: Nicușor Dan vrea o largă majoritate, dar riscă un larg eșec

„Nicușor Dan vrea un Executiv puternic, dar e la mâna social-democraților. Fără sprijinul lor, nu poate trece nici măcar un guvern minoritar. Oricât de bun a fost el la matematică, PNL+USR+UDMR nu dau cifra magică. Fără cele 233 de voturi necesare, negocierile „Dreptei” devin un spectacol sinistru cu final previzibil.

Și cine va fi prim-ministru? În mod tradițional, îl dă partidul cu cele mai multe voturi, adică PSD, în cazul de față. Dar în tabăra lui Nicușor Dan se știe că Ilie Bolojan are funcția promisă. Ar accepta PSD să-l susțină pe liderul PNL în schimbul unor ministere „grase”? Poate… pentru prețul corect. Dacă nu, vor lăsa coaliția fragilă să se prăbușească singură. E o luptă în care fiecare greșeală costă scump, iar Nicușor Dan joacă fără plasă de siguranță”.

Citiți mai multe AICI: Președinte avem, mai lipsește un Guvern. PSD negociază cu pistolul pe masă

Horoscop 20 mai 2025 – În ceea ce privește dragostea, astăzi veți vedea totul în roz

0

BERBEC

Dacă alții vor să pătrundă în relația ta, nu este indicat să îi ignori. Din păcate este ziua unei mari frământări în plan financiar. Ai toate avantajele și abilitățile necesare pentru a face față oricărei slujbe. Corpul tău funcționează ca un ceas, felicitări.

TAUR

Veți obține ceea ce doriți dacă vă folosiți seducția. Problemele de natură economică sunt un lucru din trecut. Nu lăsa lucrurile pe jumătate făcute la locul de muncă. Dacă începeți o călătorie, luați medicamente de bază.

GEMENI

Știi ce vrei și dacă vrei acum, spune-i partenerului tău. Poate exista un dezechilibru între cheltuieli și venituri dar este o zi potrivită pentru a vă intensifica contactele profesionale. Sănătatea ta este pe primul loc.

 

RAC

În partenerul tău, vei găsi multă înțelegere și pregătiți un plan pentru investițiile viitoare. La locul de muncă sunteți foarte abili. Bucurați-vă mai mult de timpul liber.

 

LEU

Capacitatea ta de afecțiune este foarte mare. Situația economică proastă prin care treci nu este gravă, chiar dacă ar putea apărea mici conflicte în zona de lucru. Prea mult tutun și alcool vă subminează sănătatea.

 

FECIOARA

Lasă gelozia nefondată, altfel vei regreta… Inițiativele dvs. financiare vor avea mare succes dar amintiți-vă că nu sunteți singuri în munca voastră. Dormiți mai mult pentru ca  să aveți un tonus ridicat.

 

 

BALANTA

Dialogul cu partenerul dvs. va crea o atmosferă foarte bună. Acordați un împrumut unui prieten care v-a solicitat și cu alte ocazii. Ai încredere în colegii tăi și astfel vei putea face față proiectelor tale.

 

 

SCORPION

În ceea ce privește dragostea, astăzi veți vedea totul în roz. Ai nevoie de venituri noi și de mai puține cheltuieli. Propunerile dvs. de locuri de muncă vor fi bine primite. Stresul este cauza disconfortului tău;

 

 

SAGETATOR

Fii atent la partenerul tău, ai nevoie de el. Cineva apropiat te va ajuta cu un împrumut care se va dovedi foarte util. La serviciu, concentrați-vă pentru a face treaba bine. Starea de sănătate este bună.

 

 

CAPRICORN

Fii atent la partenerul tău, ai nevoie de el. Cineva apropiat te va ajuta cu un împrumut care se va dovedi foarte util. La serviciu, concentrați-vă pentru a face treaba bine. Starea de sănătate este bună.

 

 

VARSATOR

Azi ai dorința de a trăi intens noi experiențe de dragoste. Trebuie să fii mai prudent dacă nu vrei să se epuizeze toți banii. Oricare ar fi profesia ta, vei străluci pentru creativitatea ta.

 

PESTI

Azi ai dorința de a trăi intens noi experiențe de dragoste. Trebuie să fii mai prudent dacă nu vrei să se epuizeze toți banii. Oricare ar fi profesia ta, vei străluci pentru creativitatea ta.

Suedia: un paradis socialist plin de miliardari

În Suedia, considerată de mulți progresiști  drept un paradis socialist, averea miliardarilor a ajuns la 31% din PIB – cea mai mare creștere și cel mai înalt nivel dintre cele 20 de economii majore analizate de președintele Rockefeller International.

”Suedia are 45 de miliardari, de aproximativ 1,5 ori mai mulți pe cap de locuitor decât SUA”, scrie Ruchir Sharma în Financial Times.

”Cel mai bogat american a fost John D. Rockefeller în jurul anului 1910, când averea sa a depășit 1,5 % din PIB. Niciun american nu se mai apropie astăzi de această valoare. Țara Rockefellerilor din zilele noastre este Suedia, cu șapte magnați a căror avere ca procent din produsul intern brut al națiunii lor o depășește pe cea a lui Rockefeller la apogeul său”.

O economie funcțională va genera o clasă echilibrată de miliardari, cu mai multă bogăție „bună” din industria tehnologică  decât bogăție „rea” din sectoare precum imobiliarele sau mărfurile.

În Suedia, miliardarii „buni” sunt depășiți în număr de doi la unu de cei „răi”. În ciuda apariției țării ca incubator de antreprenori în domeniul tehnologiei, doar trei dintre aceștia figurează în clasamentul Forbes. Cu doar 12%, cota „bună” a averii miliardarilor este a treia cea mai scăzută dintre primele 10 națiuni dezvoltate.

Modelul socialist al Suediei s-a bazat pe puterea statului în crearea de bogăție. Nivel de trai ridicat, educație și asistența medicală gratuite, finanțate de  impozite ridicate pe venit.

Totuși, crizele financiare la începutul anilor 1990 au forțat guvernele să își regândească angajamentul față de socialism. S-a redus dimensiunea statului asistențial, impozitele pe avere, moștenire, corporații și proprietăți imobiliare. Aproape 70% din averea miliardarilor suedezi provine din moștenire, a treia cea mai mare avere din lista lui Ruchir, după Franța și Germania.

Suedia nu este singurul model socialist care a cunoscut un boom al miliardarilor în ultimii ani – și Franța la fel – dar fiecare are dezechilibre speciale. Cele ale Suediei includ taxe distorsionate și bani ușor de obținut. Fiscul impozitează capitalul mult mai puțin decât salariile.Taxa anuală de proprietar este plafonată sub 1 000 de dolari – un mare avantaj pentru cei bogați.

De asemenea, Suedia a menținut ratele dobânzilor cu mult sub media europeană, iar ratele scăzute tind să umfle prețurile activelor, facilitând în același timp împrumuturile celor bogați.

Cina memecoin. Tump oferă ”cea mai exclusivă invitație din lume”

0

După euforia din primele zile, criptomoneda $TRUMP s-a prăbușit. Aproximativ 810.000 de cumpărători au pierdut cumulat peste 2 miliarde de dolari.

Aceștia nu sunt funcționari publici de rang înalt, VIP-uri sau membri ai delegațiilor oficiale, notează AFP. Cele 200 de persoane invitate joi, 22 mai, la un dineu somptuos oferit de președintele Statelor Unite într-un  club șic de lângă râul Potomac, în apropiere de Washington, au cumpărat cel mai mult $TRUMP.

Memecoins sunt jetoane hipervolatile bazate pe o personalitate sau un fenomen viral, concepute pentru distracție și speculație.

Primii 25 de investitori $TRUMP se vor bucura de un acces și mai privilegiat: o audiență privată cu Trump înainte de cină la clubul său de golf din Potomac Falls și un tur al Casei Albe. „Ca mai exclusivă invitație din lume”, se arată pe un site dedicat evenimentului.

Dar poate că reprezintă cea mai îndrăzneață aventură de afaceri a celei de-a doua președinții Trump, estompând și mai mult liniile deja neclare dintre politică și profit. $TRUMP este doar un exemplu al expansiunii continue a familiei Trump în criptomonede.

Criticii subliniază că șeful statului și apropiații săi, în calitate de creatori ai token-ului, au câștigat 320 de milioane de dolari din comisioanele de schimb, potrivit Chainanalysis. Industria cripto a contribuit cu peste 100 de milioane de dolari la campania victorioasă a lui Trump.

„Poporul american merită asigurări neclintite că accesul la președinție nu este vândut celui care licitează cel mai mult în schimbul câștigurilor financiare ale președintelui”, au precizat senatorii Adam Schiff și Elizabeth Warren într-o scrisoare adresată biroului însărcinat cu prevenirea conflictelor de interese în cadrul administrației.

Mult timp ostil criptomonedelor, Trump încearcă acum să reducă obstacolele de reglementare. El a semnat un ordin executiv de instituire a unei „rezerve strategice” de bitcoin. Dar cei mai influenți democrați din Congres blochează unele progrese legislative, înfuriați de cină și de alte inițiative ale familiei Trump.

Eric Trump, fiul președintelui, și Zach Witkoff, fiul lui Steve Witkoff, consilierul diplomatic al lui Trump, au anunțat în aprilie în Dubai că fondul MGX va utiliza USD1, criptomoneda companiei lor World Liberty Financial, pentru a investi 2 miliarde de dolari în Binance.

În plus, American Bitcoin, o altă companie susținută de Eric și Donald Jr, că intenționează să se listeze la Bursa din New York.

China ar trebui să consume mai mult, iar SUA mai puțin?

Cât de departe ar trebui să meargă China pentru a trece de la o economie bazată pe exporturi la una condusă de cererea internă ?

Consumatorii chinezi nu simt nevoia de a cumpăra și nu este evident că Beijingul dorește ca acest lucru să se schimbe, potrivit Reuters. În SUA, președintele Donald Trump le spune americanilor că trebuie să trăiască cu mai puține bunuri chinezești, promovând în același timp politici comerciale care îi presează indirect pe consumatorii chinezi să cumpere mai mult.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a cerut duminică partenerilor comerciali să ofere acorduri de „bună credință” sau să se confrunte cu taxe.

Asta lasă tariful efectiv pentru importurile din SUA în jur de 13%, cel mai mare din anii 1930 și echivalentul unei creșteri de taxe de 1,2% din PIB.  Dar Trump susține că Walmart trebuie să tolereze tarifele în loc să crească prețurile.

Va fi interesant de văzut ce au de comentat Target Corporation, Lowe’s și Home Depot despre această idee  care amintește de genul de stabilire a prețurilor de către stat într-o economie de tip sovietic.

Walmart, cel mai mare retailer din lume,  a anunțat că va trebui să înceapă să crească prețurile la sfârșitul acestei luni din cauza tarifelor ridicate.

Multe companii americane și-au retras previziunile pentru întregul an, pe fondul fricțiunilor dintre SUA și partenerii săi comerciali, în special China, în timp ce consumatorii reduc cheltuielile.

Trump are nevoie de veniturile din tarife, în parte, pentru a-și finanța pachetul de reducere a impozitelor, care a trecut în sfârșit de o comisie a Camerei Reprezentanților și ar putea fi votat în curând.

Se estimează că acest vast proiect de lege va adăuga între 3.000 și 5.000 de miliarde de dolari la datoria națională pe parcursul unui deceniu și a fost unul dintre motivele pentru care agenția  Moody’s a retrogradat ratingul SUA.

Vestea pare să fi atins un punct sensibil în rândul investitorilor străini, deja consternați de imprevizibilitatea politicii americane, și a făcut ca prețurile futures de pe Wall Street să scadă luni cu 1% sau mai mult. Randamentele pe zece ani au crescut cu aproximativ 5 puncte de bază, iar dolarul este în scădere.

Guvernul Statelor Unite a atins limita legală de împrumut în ianuarie și a început să recurgă la „măsuri extraordinare” pentru a evita depășirea plafonului.

Bessent a indicat că executivul ar putea atinge așa-numita dată X – când nu mai are bani pentru a-și îndeplini toate obligațiile – până în august.

Aurul ilicit: goana mortală

În fiecare an, aur ilicit în valoare de peste 30 de miliarde de dolari circulă pe tot  globul, inclusiv aur provenit din zone de conflict și state autoritare.

O mare parte din aur este traficat către centre de tranzacționare, precum Dubai sau Hong Kong, înainte de a intra pe piața mondială.

Spre deosebire de traficul de droguri, comerțul cu aur ilegal nu este perceput de occidentali ca o urgență, deoarece victimele sale principale nu se află în țările dezvoltate, notează Foreign Affairs.

Dar acest comerț susține crize mortale în întreaga lume. Finanțează ambele părți ale războiului civil din Sudan; regimul autoritar al lui Nicolas Maduro din Venezuela; mai multe grupuri armate din Republica Democrată Congo; și războiul Rusiei din Ucraina.

În ultimul deceniu, prețul aurului aproape s-a triplat, atingând valori record la începutul acestei luni. Aurul ilicit poate fi topit și introdus pe piețele oficiale împreună cu aurul extras în mod legal.

Statele Unite, Uniunea Europeană, instituțiile financiare și autoritățile de reglementare ar trebui să ajute centrele de comerț cu aur, unde se spală cea mai mare parte a aurului ilicit – în principal Emiratele Arabe Unite, dar și China, India, Elveția și Turcia – să se reformeze.

Dimensiunea masivă a comerțului mondial cu aur – peste 380 de miliarde de dolari în 2024 – face ca aurul ilicit să fie foarte valoros pentru grupurile criminale și regimurile represive. În Sudan, de exemplu, unde aurul reprezintă 70% din exporturi, capacitatea facțiunilor beligerante din țară de a cumpăra arme depinde în mare măsură de procurarea și vânzarea aurului ilicit.

Regimul lui Maduro a vândut aur ilicit de peste un miliard de dolari companiilor din Emiratele Arabe Unite în 2020. Grupările armate din Venezuela, inclusiv Tren de Aragua, sunt implicate în exploatarea și traficul de  aur ilegal în valoare de 2,2 miliarde de dolari pe an.

Implicarea Rusiei în comerțul ilicit cu aur a crescut după ce SUA și UE au sancționat aurul rusesc în urma invaziei Ucrainei în 2022. Importurile EAU de aur rusesc – 2,5 miliarde de dolari în 2023 – au contribuit la economia de război a Moscovei.

Aurul alimentează escaladarea conflictului din Republica Democrată Congo, unde forțele congoleze luptă împotriva unei insurecții a mișcării M23, susținută de Rwanda.

Grupul de dezvoltare Swissaid estimează că între 32% și 41 % din aurul produs în Africa subsahariană în 2022 ar fi putut fi ilicit – cu mult peste media globală.

Președinte avem, mai lipsește un Guvern. PSD negociază cu pistolul pe masă

După alegerile prezidențiale, România s-a trezit cu un președinte nou, dar cu aceleași vechi dileme de guvernare. Nicușor Dan a fost desemnat câștigător prin KO tehnic, dar circul de duminică seară a luat sfârșit. Acum începe meciul real și adversarul e de alt calibru. PSD urcă în ring având experiența jocurilor de culise și greutatea parlamentară a unui partid care poate fi învins, dar niciodată răpus definitiv.

Victoria lui Nicușor s-ar putea dovedi una sterilă, dacă nu reușește să pună pe picioare cât mai rapid un guvern funcțional. Iar cheia nu este la Cotroceni, ci în Kiseleff. PSD, cu Marcel Ciolacu aparent la final de drum, joacă acum un poker politic cu mize uriașe.

Alesul Franței a câștigat prima repriză, dar riscă să le piardă pe restul dacă intră nepregătit în colțul politic al guvernării. Nu are majoritate, nu are pârghii și vine la masă cu o idee fixă: vrea o „largă coaliție pro-europeană” formată din PNL, PSD, USR și UDMR. Sună frumos pe hârtie, dar este imposibil de transpus în realitate.

Partidul Social Democrat și-a jucat cartea în cele două tururi și a făcut-o moale, ezitant, cu un discurs dublu. Chiar și așa, PSD e în corzi doar formal. Încă mai controlează centrul ringului. Aparent resemnat, partidul își ascute, deja, armele în spatele cortinei. Marcel Ciolacu a demisionat din funcția de premier, însă nimeni nu crede că social-democrații se vor mulțumi să stea pe margine. Nu când au 122 de parlamentari și pot da jos orice guvern dintr-o strănutare. Nume ca Olguța Vasilescu, Sorin Grindeanu sau Victor Negrescu așteaptă semnalul pentru următoarea rundă.

La momentul de față, PSD este sfâșiat între două strategii: retragerea în Opoziție, unde să-și reconstruiască imaginea de partid „popular și curat” și să crească scorul electoral ajuns la cel mai mic nivel din istorie, sau intrarea într-o coaliție largă, care i-ar permite să pună mâna pe pârghiile puterii. Cine va conduce partidul va dicta și dacă PSD trage sau nu linia la Palatul Victoria.

Nicușor Dan vrea o largă majoritate, dar riscă un larg eșec

Nicușor Dan vrea un Executiv puternic, dar e la mâna social-democraților. Fără sprijinul lor, nu poate trece nici măcar un guvern minoritar. Oricât de bun a fost el la matematică, PNL+USR+UDMR nu dau cifra magică. Fără cele 233 de voturi necesare, negocierile „Dreptei” devin un spectacol sinistru cu final previzibil.

Și cine va fi prim-ministru? În mod tradițional, îl dă partidul cu cele mai multe voturi, adică PSD, în cazul de față. Dar în tabăra lui Nicușor Dan se știe că Ilie Bolojan are funcția promisă. Ar accepta PSD să-l susțină pe liderul PNL în schimbul unor ministere „grase”? Poate… pentru prețul corect. Dacă nu, vor lăsa coaliția fragilă să se prăbușească singură. E o luptă în care fiecare greșeală costă scump, iar Nicușor Dan joacă fără plasă de siguranță.

În situția în care „ciuma roșie” va alege să privească din Opoziție zbaterile „pro-europenilor” și să le taxeze gafele, domnia lui Nicușor Dan va fi un test de rezistență, nu de eficiență.

Până una, alta, Nicușor Dan mimează inițiativa. Cere guvernului interimar o radiografie a economiei, dar o face mai mult ca să atragă atenția asupra dezastrului făcut de „cei de dinainte” decât pentru a-l repara. Deficitul explodează, inflația mușcă din fiecare salariu, iar România devine o țară care consumă mult și produce puțin.

În sfârșit, va avea și Capitala primar!

Eliberarea fotoliului de la Primăria Capitalei e singurul bonus concret după alegerea lui Nicușor Dan. Bucureștenii l-au votat masiv urmărindu-și interesul – s-au săturat de improvizație, promisiuni neterminate și blocaje administrative. Orașul nostru va avea, în sfârșit, un primar.

Însă, la nivel național, criza abia începe. Taberele se aliniază și strategiile se redesenează. PSD a pierdut Palatul Cotroceni, dar controlează Palatul Victoria. Nimic nu se mișcă fără știrea partidului. Orice guvern se formează doar cu acordul social-democraților. Marcel Ciolacu poate că pleacă, dar în urma lui va rămâne același partid cu apetit de putere și o mână de lideri gata să joace dur.

România e prinsă într-un clinci politic care poate frânge democrația de mijloc. Un președinte fără guvern și un partid fără președinte își dispută puterea într-un ring în care nu mai există reguli. Negocierile care urmează vor fi tensionate și lente. Și nimeni nu garantează că se vor termina cu un guvern stabil. Iar până îl va avea, PSD negociază cu pistolul pe masă.

Fondul de rezervă al Guvernului, folosit pentru închiderea minelor

1

Ministerul Energiei a omis să prevadă în buget banii pentru închiderea minelor Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, în care intră și plățile compensatorii, și cere acum peste 420 milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului. Scuza ministerului este că în martie 2025, când s-a dat ordonanța, bugetul era deja aprobat, însă autoritățile aveau Decizia Comisiei Europene de aprobare a ajutorului de stat încă din noiembrie 2024.

Minele Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan ar putea rămâne fără banii necesari pentru închiderea lor, care presupune efectuarea lucrărilor pentru punerea în siguranța a lucrărilor din subteran, reabilitarea fostelor exploatări miniere, recultivarea solurilor la minele de huilă și plățile compensatorii. Deși Decizia Comisiei Europene de aprobare a ajutorului de stat fusese publicată încă din noiembrie 2024, Ministerul Energiei a invocat faptul că ordonanța de punere în aplicare a măsurilor a fost adoptată abia în martie 2025, după aprobarea Bugetului de stat, din luna februarie a acestui an.

În condițiile în care vistieria este aproape goală, Ministerul Energiei a emis acum un proiect de hotărâre de guvern prin care cere alocarea a peste 420 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară. ”Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 13/2025 Ministerul Energiei este autorizat să acorde Societăţii un ajutor de stat pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan, în valoare maximă de 3.153.971 mii lei sub formă de granturi, pentru implementarea etapizată a Planului de închidere a exploatărilor miniere, în perioada 2025-31 decembrie 2032, potrivit categoriilor de costuri excepţionale prevăzute la art. 4 din Decizia 2010/787/UE, cu o alocare sub formă de grant de 606.782 mii lei pentru anul 2025”, susține Ministerul Energiei. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2025 stabilește calendarul desfășurării și datele limită ale realizării lucrărilor de punere în siguranţă, închidere şi ecologizare ale exploatărilor miniere de huilă Lupeni, Lonea, Vulcan şi Livezeni.

Banii s-au cheltuit deja

Potrivit Ministerului Energiei, la momentul intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2025, și anume data de 14 martie 2025, Legea bugetului de stat pe anul 2025, nr. 9/2025 era deja în vigoare de la data de 9 februarie 2025, astfel că suma aprobată pentru acoperirea costurilor pentru punerea în siguranţă, închiderea şi ecologizarea minelor de huilă nu a fost inclusă.

Suma alocată prin Legea bugetului de stat pe anul 2025, nr. 9/2025 în bugetul Ministerului Energiei pentru anul 2025, la Capitolul 81.01, Titlul 55 ”Alte transferuri”-alineatul 55.01.46 „Transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat” a fost de 465.191 mii lei. Însă, din această sumă s-au plătit 279.114,60 mii pentru achiziționarea certificatelor de gaze cu emisii de efect societății Complexul Energetic Oltenia S.A., în scopul  finanțării cheltuielilor cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, pentru anul 2025. Suma rămasă disponibilă pentru a fi alocată din bugetul de stat pe anul 2025 pentru închiderea minelor necompetitive Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan este în valoare de 186.076,40 mii lei, sumă insuficientă față de suma stabilită de art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 13/2025, arată Ministerul Energiei.

7,8 milioane lei, plăți compensatorii

La nivelul anului 2025 suma aprobată a se aloca, de 606.782 mii lei, se va utiliza pentru costurile cu plăţile compensatorii acordate angajaţilor care îşi pierd locul de muncă, în sumă de 7.821 mii lei, costurile cu reconversia profesională, în sumă de 208 mii lei, costurile pentru lucrări privind siguranţa activităţii în subteran, în sumă de 514.021 mii lei și costurile legate de reabilitarea fostelor exploatări miniere, în sumă de 46.905 mii lei. Până în prezent, s-au alocat doar 122 milioane de lei, pentru ianuarie, februarie și, preliminar, martie.

Legenda Barcelonei îl taxează dur pe Szczesny: „E bolnav! Are nevoie de ajutor, nu de aplauze”

0

Fostul atacant legendar al Barcelonei, Francisco „Lobo” Carrasco, în vârstă de 66 de ani, a lansat un atac vehement la adresa portarului polonez Wojciech Szczesny (35 de ani), criticându-l pentru comportamentul său la festivitățile care au urmat câștigării titlului în La Liga de către gruparea catalană.

Carrasco s-a declarat scandalizat de faptul că Szczesny a fost surprins fumând atât în vestiarul rivalei Espanyol, imediat după meci, cât și în timpul paradei oficiale a campionilor. Fostul fotbalist consideră că un astfel de gest nu doar că este nepotrivit pentru un sportiv de performanță, dar transmite un mesaj periculos către generațiile tinere.

„Ce imagine oferim copiiilor? Este înconjurat de sportivi, iar el se comportă de parcă nu ar înțelege responsabilitatea pe care o are. Văd în el un om dependent, care are nevoie de sprijin pentru a scăpa de o slăbiciune ce îi afectează profund viața și cariera. Este o scenă rușinoasă pentru un club de asemenea calibru”, a spus Carrasco, citat de publicația A Bola.

Mai mult decât atât, fostul internațional spaniol a afirmat că, dacă el s-ar fi aflat în poziția antrenorului Hansi Flick, nu ar fi trecut cu vederea gestul:„Nu i-aș fi permis să urce în autocarul campionilor. Este liber să facă ce dorește în viața personală, dar când ești în uniforma clubului și în centrul atenției publice, ai datoria să transmiți un exemplu. Aș fi luat măsuri clare”.

Carrasco nu este la prima ieșire dură împotriva lui Szczesny. Încă din toamna anului trecut, când polonezul a semnat cu Barcelona în urma accidentării lui Marc-André ter Stegen, fostul jucător al blaugrana a calificat fumatul drept „o formă lentă de autodistrugere”.

Transferul lui Szczesny, adus de urgență din postura de pensionat, s-a dovedit a fi unul inspirat din punct de vedere sportiv: sub comanda lui Flick, portarul a contribuit decisiv la obținerea titlului în La Liga, a triumfat în Cupa Spaniei și a ajutat echipa să ajungă în semifinalele Ligii Campionilor. Cu toate acestea, comportamentul său extrasportiv rămâne subiect de controversă.

Carrasco, care a îmbrăcat tricoul Barcelonei între 1978 și 1989, rămâne o voce importantă în jurul clubului, cu opinii ferme, chiar incomode, mai ales când vine vorba despre valorile care ar trebui să definească un jucător al Barcelonei.

„Cel mai bun atacant român”, tot mai aproape de un vis: La Liga la orizont?!

0

Atacantul român Daniel Paraschiv (26 de ani), legitimat la Real Oviedo, este la un pas de a ajunge în elită fotbalului spaniol. Echipa sa a bifat o victorie importantă în runda a 40-a din Segunda División, impunându-se pe teren propriu cu scorul de 1-0 în fața celor de la Zaragoza.

Intrat pe teren în minutul 86, fostul jucător de la Hermannstadt a avut un impact decisiv. Deși a petrecut puține minute pe gazon, Paraschiv a reușit să contribuie la golul victoriei, oferind pasa decisivă pentru reușita lui Paulino de la Fuente, în prelungiri (90+1).

O promovare istorică se conturează pentru Oviedo

Cu două etape rămase din actualul sezon, Real Oviedo ocupă poziția a treia în clasament, acumulând 69 de puncte, la doar două lungimi de Elche, aflată pe locul secund — ultima poziție care asigură promovarea directă în La Liga. Liderul actual este Levante, în timp ce echipele clasate între locurile 3 și 6 vor lupta în baraj pentru cel de-al treilea loc promovabil.

Daniel Paraschiv a bifat 27 de prezențe în acest sezon pentru formația din nordul Spaniei, reușind să înscrie de trei ori și să livreze două assisturi. Deși cifrele nu impresionează la prima vedere, contribuția sa în momentele decisive nu a trecut neobservată.

De la Liga 3 din România la porțile La Ligii

Drumul lui Paraschiv până la porțile fotbalului mare a fost presărat cu pași mici, dar constanți. A trecut pe la cluburi precum Luceafărul Oradea, AFC Hărman, ACS Viitorul Târgu Jiu, FC Voluntari, CFR Cluj, Hermannstadt, iar în vara trecută a fost transferat la Real Oviedo pentru suma de 700.000 de euro.

În 2022, Dan Petrescu îl descria drept „cel mai bun atacant român”, o etichetă care pare să prindă contur odată cu posibila sa ascensiune în primul eșalon iberic. Cota sa actuală, conform Transfermarkt, este de un milion de euro, iar dacă Oviedo va izbuti promovarea, aceasta ar putea crește considerabil.

Pentru fotbalul românesc, prezența unui nou jucător în La Liga ar fi nu doar o validare a potențialului individual, ci și un semn că talentul din campionatul intern poate străbate granițele și ajunge pe cele mai mari scene europene.

America, de la eliberator la proprietar în căutare de chirie

Împărțirea costurilor de găzduire a trupelor americane în țările aliate a fost un subiect preferat al președintelui Donald Trump încă din primul său mandat la Casa Albă.

Dar, pe măsură ce tot mai multe țări încearcă să ajungă la un acord pentru a scăpa de spectrul tarifelor, Trump face propriile sale mișcări: adună negocierile privind comerțul, tarifele și partajarea costurilor de apărare într-un singur acord cuprinzător, pe care l-a numit „one-stop shopping”.

O astfel de țară aflată în vizorul său este Coreea de Sud, care găzduiește aproximativ 28 500 de soldați americani, notează CNBC. La 8 aprilie, Trump a scris pe Truth Social că a discutat cu președintele interimar de atunci, Han Duck-soo, despre „plata pentru protecția militară importantă pe care o oferim Coreei de Sud”, printre alte probleme. Totuși, o abordare tranzacțională nu va avantaja neapărat SUA.

”Comerțul și securitatea ar fi două fețe ale aceleiași monede și se presupune că, pe măsură ce dependența comercială se schimbă, alianțele de securitate vor urma”, a spus fostul ministrul al Apărării din Singapore, Ng Eng Hen, la Conferința de securitate de la München din februarie. Dar imaginea SUA în Asia „s-a schimbat de la eliberator la un proprietar care caută chirie”.

Este probabil ca Trump să aducă în discuție plățile pentru apărare în cadrul negocierilor comerciale, a declarat Bruce Bennett, profesor la RAND School of Public Policy. Asta a fost poziția adoptată  de subsecretarul american al Apărării, Elbridge Colby, care a precizat într-un interviu că Forțele SUA din Coreea ar trebui revizuite pentru a fi „mai relevante” în gestionarea Chinei.

Coreea de Sud a cheltuit 2,6% din PIB pentru apărare în 2024, mai mult decât media globală de 2,5% și una dintre cele mai mari din lume, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm.

În 2025, guvernul de la Seul a alocat 43,83 miliarde de dolari pentru sectorul militar, o creștere de 3,1% față de anul precedent.

Cu toate acestea, stilul tranzacțional al lui Trump ”va afecta credibilitatea Americii”, subliniază Hoshik Nam, profesor asistent la Departamentul de sociologie și științe politice de la Universitatea de Stat Jacksonville. ”Folosirea desfășurării forțelor americane ca pârghie în negocierile comerciale ar putea determina aliații apropiați să perceapă angajamentele Statelor Unite ca fiind mai puțin credibile”.

Regenerabilele au dat rateuri. Au crescut emisiile de CO2 în UE

Comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, emisiile de gaze cu efect de seră din UE în ultimul trimestru din 2024 au crescut, potrivit datelor publicate de Eurostat. Creșterea, mai ales în ce privește emisiile din energie, nu ar trebui să fie justificată, având în vedere recordul de capacități de producție eolian și fotovoltaic instalate pe tot teritoriul Uniunii, însă se pare că regenerabilele au dat rateuri, consecința fiind o majorare a consumului de gaze.

Green Deal a început să scârțâie chiar pe teritoriul celor care l-au implementat. Astfel, în ultimul trimestru al anului trecut, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut față de aceeași perioadă a anului 2023. Potrivit Eurostat, în T4 2024, emisiile de gaze cu efect de seră din economia UE au fost estimate la 897 de milioane de tone echivalent CO2, o creștere cu 2,2% față de același trimestru din 2023 (878 milioane de tone echivalent CO2).

Emisiile de gaze cu efect de seră (emisii de GES) în Uniunea Europeană (UE) cuprind dioxid de carbon (CO2), protoxid de azot (N2O), metan (CH4) și gaze fluorurate (hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC), hexafluorura de sulf (SF6) și trifluorura de natriu (NF3). În timp ce emisiile de gaze cu efect de seră produse de activitățile economice în T4 2024 au crescut cu 2,2% comparativ cu același trimestru al anului precedent, produsul intern brut (PIB) al UE a înregistrat o creștere de doar 1,5%. În T4 2024 sectoarele economice care au contribuit cel mai mult la emisiile totale de gaze cu efect de seră au fost gospodăriile (23,2%), producția (19,4%) și furnizarea de energie electrică și gaze (18,0%). Restul de un sfert din totalul emisiilor au fost produse de sectoarele rămase ale economiei: agricultură, silvicultură și pescuit; minerit și exploatare în cariere; constructii; alimentare cu apă, canalizare, gestionarea deșeurilor și servicii (cu excepția transportului și depozitării).

Cea mai mare creștere, la gospodării

Comparativ cu T4 2023, emisiile au scăzut în 3 din 9 sectoare economice. Sectoarele economice responsabile de cele mai multe reduceri comparativ cu T4 2023 au fost agricultura, silvicultură și pescuitul (-0,6%), producția și construcțiile (ambele -0,5%). Gospodăriile au înregistrat cea mai mare creștere a emisiilor (+5,2%), urmate de furnizarea de energie electrică și gaze (+4,6%). În ce privește emisiile de gaze cu efect de seră în țările UE, în al patrulea trimestru al anului 2024, a fost estimată o scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 6 state din UE față de același trimestru din 2023. Cele mai mari reduceri de gaze cu efect de seră au fost estimate pentru Estonia (-1,3%), Finlanda (-6,1%) și Suedia (-2,3%).

Din cele șase țări UE, 2 au înregistrat și o scădere a PIB-ului lor (Letonia și Austria). S-a estimat că celelalte 4 țări UE (Estonia, Finlanda, Suedia și Luxemburg) au scăzut emisiile în timp ce și-au crescut PIB-ul. Statele UE care au înregistrat cele mai mari creșteri ale emisiilor, necorelate cu creșterea PIB-ului, au fost Lituania, de departe pe primul loc, Slovenia, Grecia, Croația, Belgia, Ungaria, Cipru, Italia și Olanda. Singura țară în care emisiile au crescut cu 3% și PIB-ul cu 9% a fost Irlanda. În acest clasament România a ocupat un loc neutru, cu creșteri aproape nesemnificative, atât ale emisiilor, cât și ale PIB-ului.

Nicio bază în fotovoltaice

În 2023, producția a fost cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din UE, cu aproape 694 de milioane de tone echivalent CO2, deși sectorul și-a redus emisiile din 2013 până în 2023, cu aproximativ 17%. Gospodăriile au fost a doua cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră în 2023, cu 690 de milioane de tone echivalent CO2. Emisiile gospodăriilor sunt asociate cu încălzirea și răcirea locuințelor lor, transportul în vehicule private și alte utilizări de energie. Foarte clar că regenerabilele, în special fotovoltaicele, nu sunt de bază în perioada sezonului rece, când cetățenii sunt nevoiți să folosească surse clasice de alimentare cu energie, fie ea electrică sau termică.

1945 – începutul rusificării Ucrainei

25 aprilie 1945: la San Francisco s-a deschis Conferința Organizației Națiunilor Unite, care a reunit națiunile victorioase în cel de-al Doilea Război Mondial.

Apoi, la 10 mai a avut loc o reuniune a comitetului director cu reprezentanți din aproape 50 de țări, inclusiv Uniunea Sovietică, SUA și Marea Britanie.  Scopul era de a elabora o Cartă fondatoare pentru o nouă organizație a Națiunilor Unite, capabilă să facă mai mult decât Liga Națiunilor, creată după Marele Război și care nu reușise să împiedice cel de-al Doilea Război Mondial.

În acest context, Uniunea Sovietică dorea să aibă influență maximă. Și, la fel ca Imperiul Britanic, a căutat voturi suplimentare, notează Franceinfo. Iosif Stalin a văzut o modalitate de a obține recunoașterea puterii armatei sale. Viaceslav Molotov, comisar (ministru) pentru afaceri externe al URSS, a cerut rapid ca alte state sovietice să fie recunoscute ca membre ale Adunării ONU: Ucraina și  Belarus.

Republica Socialistă Sovietică Ucraineană presupunea existența unui popor distinct, cu propriul său teritoriu și propria sa formă de guvernământ.

Dar planul a fost o fațadă: Rusia considera Ucraina o țară instabilă. Guvernele naționaliste și anarhiste încercaseră să se impună împotriva Partidului Comunist, datorită necazurilor Primului Război Mondial și urmărilor sale. Prin urmare, Stalin a început procesul de rusificare a Ucrainei, accentuat în 1946 și 1958. Curentul naționalist rusesc s-a infiltrat în administrație, justiție și învățâmânt.

Au fost aduși lideri politici, profesori, tehnicieni și muncitori pentru a reduce partea ucraineană a acestei republici, care reprezenta aproape 20% din populația URSS.

Acesta este modul în care a avut loc imigrația internă în Uniunea Sovietică după 1945. O metodă mai puțin brutală decât foametea organizată la începutul anilor 1930, care a ucis câteva milioane de oameni.

În mod ironic, Stalin și Molotov au pus bazele recunoașterii Ucrainei, care s-a concretizat în cele din urmă odată cu prăbușirea URSS în 1991.

Astăzi, Kremlinul insistă pe rusificarea forțată a regiunilor ocupate sau deținute parțial în Ucraina: Crimeea, Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojia.

Vladimir Putin încearcă să manipuleze istoria revendicând o mare parte din teritoriul Ucrainei și negând însăși existența unei națiuni ucrainene.

În martie, un raport al serviciilor secrete britanice arată că „Putin continuă să aplice o politică de rusificare în teritoriul ucrainean ocupat ilegal, ca parte a eforturilor de lungă durată de a extirpa cultura, identitatea și statalitatea ucraineană”.

Mult zgomot pentru nimic. Cota de mașini electrice, doar 4% la nivel mondial

Cu tot optimismul exagerat al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), progresul mașinilor electrice a stagnat, mai puțin în China, care a devenit patria lor din toate punctele de vedere. Ca dovadă, numărul total al acestui tip de vehicule a atins abia 4% la nivel mondial, din care vreo 3% tot în China. Motivele sunt multiple, de la costul exorbitant pentru marea masă a populației, neajunsurile legate de autonomie, prăbușirea prețului în cazul revânzării, din cauza bateriei, până la absența infrastructurii de încărcare.

Creșterea rapidă a vânzărilor de mașini electrice în ultimii 5 ani a avut un impact semnificativ asupra flotei de mașini la nivel mondial: la sfârșitul anului 2024, flota de mașini electrice a atins aproape 58 de milioane, aproximativ 4% din flota totală de autoturisme și mai mult de trei ori din flota totală de mașini electrice în 2021, anunță Agenția Internațională pentru Energie (IEA).

Stocul de mașini electrice nu este răspândit uniform în întreaga lume – în China, de exemplu, aproximativ una din zece mașini de pe drum este acum electrică, în timp ce în Europa raportul este mai aproape de una din douăzeci. Aproape jumătate din vânzările de mașini din China au fost electrice în 2024, reprezentând aproape două treimi din mașinile electrice vândute la nivel global.

În Europa, vânzările de mașini electrice au stagnat în 2024, pe măsură ce sprijinul politicii a scăzut pe piețele majore de mașini. Aproximativ una din cinci mașini noi vândute pe piața europeană a fost electrică în 2024, menținând cota de vânzări a anului precedent. Cota vânzărilor de energie electrică a crescut în 2024 în 14 din 27 de state membre ale UE, în timp ce a stagnat sau a scăzut în restul, inclusiv pe mai multe piețe mai mari, cum ar fi Germania și Franța, în mare parte ca urmare a renunțării sau reducerii subvențiilor. În Germania, subvențiile au încetat la sfârșitul anului 2023, în timp ce Franța și-a redus progresiv subvenția de-a lungul anilor. La începutul anului 2024, Franța a limitat valoarea bonusului de mediu disponibil pentru cumpărătorii de mașini cu venituri mai mari și a redus numărul de vehicule eligibile pentru subvenție, potrivit IEA.

Creșteri importante, doar în China

Față de 2023, în 2024 creșteri ale vânzărilor de vehicule electrice și hibrid s-au înregistrat doar în China, de la 5,4 milioane electrice în 2023, la 6,4 milioane în 2024 și de la 2,7 hibride în 2023, la 4,9 milioane în 2024. Numărul autovehiculelor electrice și hibride vândute în Europa a fost fix același ca în 2023, 2,2 milioane, respective, 1 milion. În SUA, s-a stagnat la hibride și a crescut marginal la electrice, de la 1,1 milioane, la 1,2 milioane.

Ușoare creșteri s-au raportat și în restul lumii, de la 0,8 milioane electrice în 2023, la 1 milion în 2024, și de la 0,2 milioane hibride în 2023, la 0,3 milioane în 2024. În primul trimestru din 2025, tot China conduce detașat, cu 2,6 milioane de vehicule electrice, urmată de Europa, cu 0,9 milioane, SUA, cu 0,4 milioane și restul lumii, cu 0,4 milioane. În ce privește vânzările de camioane electrice, acestea au crescut cu aproape 80% la nivel global în 2024, ajungând la aproape 2% din vânzările totale de camioane. Stimulate de o nouă schemă de casare pentru camioanele convenționale, vânzările de camioane electrice din China s-au dublat la 75 000 de vehicule, reprezentând peste 80% din vânzările globale în 2024.

În Europa și Statele Unite, vânzările de camioane electrice în 2024 au rămas similare cu nivelurile din 2023. ”Prețul de achiziție al camioanelor electrice grele cu baterie rămâne de două până la trei ori mai mare decât camioanele diesel echivalente pe piețele majore, ceea ce poate descuraja operatorii de flote, care operează adesea sub marje strânse”, se arată în raportul IEA.

Stațiile de încărcare, o problemă nerezolvată

La nivel global, capacitatea publică de încărcare a vehiculelor electrice ușoare ar trebui să crească de aproape nouă ori până în 2030 pentru a sprijini vânzările de vehicule electrice implicate de politicile declarate. Chiar și așa, vehiculele electrice vor reprezenta doar 2,5% din cererea globală de energie electrică în 2030, susține IEA. Răspândirea stațiilor de încărcare este însă foarte inegală, în special în UE, unde doar cetățenii din țările cele mai dezvoltate beneficiază de acestea.

Adrian Năstase, reacție după victoria lui Nicușor Dan. „Vom vedea dacă pentru a ajunge la Bruxelles, România va trebui să facă, mai întâi, o escală la Paris”

Fostul premier Adrian Năstase, actualmente președinte al Fundației Europene „Titulescu”, a comentat pe blogul său pe marginea recentului rezultat al alegerilor prezidențiale.

E vorba, așadar, despre o primă reacție a fostului șef al Guvernului și al PSD-ului, după victoria lui Nicușor Dan în marea finală a cursei pentru scaunul prezidențial.

Alegerile au arătat că există, din nou, două Românii, pe o altă linie de fractură decât în 2004 – consideră fostul premier Adrian Năstase.

„Vom vedea dacă, pentru a ajunge la Bruxelles, România va trebui să facă, mai întâi, o escală la Paris”

„Ceea ce este sigur este că, prin votul favorabil dat lui Nicușor Dan, AUR va rămâne în opoziție, cu perspectiva ca, în viitor, să dobândească însă o și mai mare audiență. PSD va oscila între cei care vor dori să mai „ciugulească” din guvernare (făcând diverse compromisuri) și cei care înțeleg nevoia unei perioade de reflecție și de schimbare, ca la hockey, a liniilor de jucători. Și cu pericolul de a-și pierde parlamentari și membri, pe modelul brevetat de Băsescu.

Așa încât, până la alegerile viitoare, drumul va fi plin de noi obstacole. Se spune că drumul cel mai scurt între două puncte este linia dreaptă. Vom vedea dacă, pentru a ajunge la Bruxelles, România va trebui să facă, mai întâi, o escală la Paris. Va trebui să vedem și felul în care se poate repara relația româno-americană. Dar și relația româno-română. Nicușor Dan spunea că nu există decât o singură Românie. Corect, sub anumite aspecte. Alegerile au arătat însă că există, din nou, două Românii – e adevărat, pe o altă linie de fractură decât în 2004”, a scris Năstase, într-un mesaj postat luni, 19 mai, pe blogul său.

În opinia fostului premier Adrian Năstase, cel de-al doilea tur al alegerilor a fost îndreptat către gafele lui George Simion – candidatul AUR în cursa pentru cea mai înaltă funcție în stat.

„Alegerile prezidențiale s-au încheiat. Nicușor Dan a câștigat, recuperând peste 30 de puncte procentuale și depășindu-l, în final, pe George Simion. O performantă „istorică”, determinată de coalizarea alegătorilor, politicienilor și instituțiilor (media și de alt gen), preocupate de eventualele consecințe ale câștigării alegerilor de către Simion.

În opinia mea, dacă în primul tur a existat un val de protest împotriva guvernării și a partidelor istorice, al doilea val, apărut în turul al doilea, a fost îndreptat, de data aceasta, ca reacție la unele dintre atitudinile și gafele lui George Simion” – a menționat fostul premier, într-o postare cu titlul „A vrut George Simion să piardă alegerile?”.

După părerea fostului șef al Guvernului, George Simion a greșit lansând ideea dezbaterilor cu contracandidatul său și „fugind” apoi când a fost invitat. Și nu sunt singurele aspecte asupra cărora s-a oprit în analiza sa fostul premier PSD.

„El a dat prioritate electoratului din diaspora – important fără îndoială – dar neglijând astfel electoratul din țară, așa cum a neglijat și electoratul din Republica Moldova. Declarațiile lui din străinătate, conținând atacuri la adresa țării, declarațiile de justificare a retragerii României din programul Visa Waiver sau declarațiile de la televiziunea franceză prin care l-a criticat, într-un mod inadmisibil, pe președintele Franței – toate acestea au arătat inabilitatea sa de a acționa eficient în cadrul diplomatic în care trebuie să se desfășoare, la nivel internațional, activitatea președintelui.

Pe de altă parte, lansarea ideii de eliminare a 500.000 de posturi de bugetari a creat o mare nervozitate în plan intern, cu atât mai mult cu cât o astfel de decizie nu ține de atribuțiile președintelui”, a mai scris Năstase.

Adrian Năstase: „Toate aceste gafe au determinat „trezirea în conștiință” a unui număr mare de alegători care nu participaseră la primul tur de scrutin”

„Un alt handicap al său în turul al doilea a fost sublinierea faptului că el este „garantat Georgescu,” că este un intermediar care ar urma să corecteze o nedreptate de vot promițând că, de fapt, Călin Georgescu va fi cel care va fi pus în „conducerea țării”. E adevărat că și Emil Constantinescu, înainte de a fi ales președinte, a promis că va demisiona în favoarea regelui Mihai – ceea ce nu s-a mai întâmplat.

Oricum toate aceste gafe au determinat „trezirea în conștiință” a unui număr mare de alegători care nu participaseră la primul tur de scrutin și care au ieșit în număr semnificativ la turul al doilea si, în felul acesta, Nicușor Dan a ajuns de la 20% la 53,6%.

Pentru Nicușor Dan este vorba de o victorie istorică iar pentru George Simion este o înfrângere istorică. Rămâne să vedem, in lunile următoare care va fi semnificatia „istorică” pentru alegători. Si să intelegem dacă Simion a vrut să piardă alegerile sau a fost vorba de strategii gresite.?!

Vom vedea din nou și dacă alegătorii au întotdeauna dreptate.”, a mai notat Năstase în analiza sa.

Fostul premier Năstase atrage atenția că „urmează zile dificile”, cu multe semne de întrebare legate de formarea Guvernului, de măsuri bugetare, opțiuni interne sau de participare la guvernare ale partidelor care în momentul acesta încă formează guvernul, dar și de alegerea viitorului primar al Capitalei. „Sau legate de nominalizările la conducerea serviciilor de informații sau în conducerea justiției și a CCR.”, a conchis Andrian Năstase.

Rușinea: Obstacolul Tăcut Care Îți Blochează Viața Emoțională

Te-ai simțit vreodată „nu suficient de bun”, chiar dacă nu ți-a spus-o nimeni? Ți-ai dorit vreodată să dispari, doar pentru că ai spus sau ai făcut ceva „greșit”? Asta este rușinea – o emoție profund umană, dar adesea neînțeleasă și ignorată.

💡 Spre deosebire de vină, care spune „Am făcut ceva rău”, rușinea spune „Eu sunt rău”.

Este o emoție tăcută, dar devastatoare, care ne influențează relațiile, stima de sine, deciziile și chiar sănătatea mentală.

Ce este rușinea – din punct de vedere psihologic

📘 Potrivit autoarei și cercetătoarei Brené Brown, rușinea este „frica de a fi deconectați de ceilalți”, bazată pe convingerea că nu suntem vrednici de iubire și apartenență.

🧠 Rușinea activează aceleași circuite neuronale ca durerea fizică. Iar corpul reacționează ca la o amenințare reală: încordare, izolare, tăcere.

Cum apare rușinea?

  • în copilărie, când am fost criticați, ridiculizați sau respinși
  • în adolescență, când diferențele au devenit stigmate
  • în viața adultă, când standardele sociale sunt imposibil de atins

⚠️ Cultura rușinii apare în expresii precum:
„Ce-o să creadă lumea?”,
„E rușine să…”,
„Nu te faci de râs?”,
„Tu niciodată nu ești suficient”.

Ce efecte are rușinea pe termen lung?

  • izolare emoțională
  • anxietate socială
  • perfecționism excesiv
  • autocritică dură
  • relații dezechilibrate
  • evitare cronică a vulnerabilității
  • în unele cazuri, depresie sau dependențe

📊 Studii din Journal of Affective Disorders arată că nivelurile ridicate de rușine sunt corelate cu un risc crescut de depresie și tulburări de stres post-traumatic.

Cum recunoști rușinea?

🔍 E subtilă, dar are multe măști:

  • tăcere când vrei să spui ceva
  • evitarea conflictelor sau a expunerii
  • umorul autoironic exagerat
  • tendința de a te compara constant cu ceilalți
  • vocea interioară care spune „nu ești destul de bun(ă)”

Cum lucrezi cu rușinea?

🔑 Nu se vindecă prin forță. Se dizolvă prin acceptare, compasiune și conștientizare.

 

🧘 1. Mindfulness – observă, nu judeca

Respiră adânc. Stai cu emoția.
Numește-o: „Aceasta este rușine.”
Nu te identifica cu ea – nu ești rușinea. Doar o simți.

🤝 2. Vulnerabilitatea – rușinea se dizolvă în relație

Spune cuiva în care ai încredere:
„Mi-e rușine de…”
Vei vedea: rușinea se micșorează când e expusă la lumina empatiei.

✍️ 3. Jurnalul blândeții

Scrie-ți o scrisoare ca și cum ai fi un prieten iubitor.
Cum ai vorbi cu cineva drag care simte rușine?
Scrie-ți exact așa.

💬 4. Schimbă vocea interioară

Înlocuiește:
„Nu sunt suficient de…” → cu → „Fac tot ce pot acum, și este suficient.”
„Sunt o problemă” → cu → „Am o emoție dificilă, dar trecătoare.”

Concluzie: Rușinea nu e ceva de care să scapi – ci ceva ce poți învăța să porți cu blândețe

Rușinea este umană. Toți o simțim. Diferența o face cum alegem să răspundem.
Nu ești defect(ă), slab(ă) sau rușinos(oasă). Ești om. Cu emoții. Cu trecut. Cu vindecare posibilă.

🔔 Începe prin a-ți spune azi:
„Nu sunt singur(ă) și merit să fiu văzut(ă), exact așa cum sunt.”

Noi l-am făcut președinte pe Nicușor. Nu l-a făcut USR

1. Felicitări, Nicușor! Cei care s-au hotărât să te voteze în ultimele două săptămâni au mai mult caracter decât cei care te-au dat afară din partidul pe care l-ai inventat și acum consideră că victoria ta e victoria lor. In primul tur ai avut două milioane de voturi și acum ai luat șase. Printre acele patru milioane de voturi se numără și al meu.

2. Promisesem că voi sta acasă, dar m-am hotărât vineri să ies la vot, după ce Georgescu s-a dus la Realitatea cu ”protejatul” lui. Am văzut destule, nu mai voiam să-l văd premier și pe Profetul de la Maglavais. Am anunțat pe facebook și mulți m-au înjurat. Dar nu-i o problemă. 99,9999% a fost procentul românilor care au înjurat sau au fost înjurați duminică. Nicușor, ești și președintele oamenilor din diaspora, Oltenia și Moldova, care nu te-au votat! Chestia asta o știai, e o banalitate. Dar încearcă să te duci în fața acelor oameni chiar în aceste zile, înainte să depui jurământul la Cotroceni. Ei nu l-au votat pe Simion de bine ce le era. De rău ce le este era să ajungă președinte, în 2024, Decebal în pantaloni roșii. Trebuie să conduci România. N-ai nevoie de două Românii, una mâhnită și alta sfidătoare.

 3. Am auzit că a fost o victorie a bunului simț. Nicușor chiar are bun-simț. Dar Clotilde și Vlad Voiculescu au bun-simț? Bun-simț au avut cele patru milioane de oameni care au venit alături de Nicușor după ce nu-l votaseră în primul tur. Un om e cu adevărat nesimțit când se laudă că are bun-simț. În ultimele două săptămâni, Nicușor a crescut electoral de trei ori fiindcă oamenii s-au speriat de cursul euro și de posibilitatea ca fondurile europene pentru dezvoltare să dispară. Nu de dragul Ucrainei, nu de dragul Monicăi Macovei, nu de dragul Girafei de la Antipa m-am hotărât eu să-l votez pe Nicușor.

4. Trebuie să terminăm cu expresia ”țara asta merită ce e mai rău!” Țara asta merită ce e mai bun. Și acum a ales un președinte ponderat, care vorbește cu naturalețe și în străinătate. Pentru că a învățat și a câstigat bani în România, Franța și SUA, exprimându-se în română, franceză și engleză.

  5. ”Darwin ajută!”, așa a mâzgălit Lucian Mândruță pe o centură de socializare după ce a ieșit de la vot. Era ironic, e superior, v-ați prins, nu? Panaramezii ca el au radicalizat România. Bă, nu Darwin l-a ajutat pe Nicușor! Electoratul lui Crin Antonescu, electoratul Elenei Lasconi, poate și o parte din electoratul lui Ponta l-au dus pe Nicușor de la două milioane la șase milioane de voturi. Ăștia ca mine l-au ajutat pe Nicușor, nesimțitule! Și au făcut-o cu întârziere, dar decisiv, fiindcă au fost oripilați de niște fundamentaliști ca tine, Clotilde sau Vlad Voiculescu.