În România, de ani de zile, nimeni nu luptă împotriva marii evaziuni fiscale, atrag atenția sindicaliștii din ANAF. Dovadă stă faptul că direcția de analize de risc din instituție nu a funcționat niciodată, susțin aceștia, și, mai ales, faptul că inspectorii sunt îngropați de șefi cu controale la firme mărunte, de genul chioșcurilor și covrigăriilor. Mai mult, inspectorii ANAF nu au voie să se ducă la nicio firmă fără să aibă avizul și ordinul de control semnate de șefi.
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Fiscală ”Solidaritatea”, Dorin Modure, arată că, în România, în ultimii ani, nu se luptă în niciun fel cu evaziunea fiscală. Direcție de analiză de risc există de ani de zile și nu funcționează, nu a funcționat o secundă, ne spune acesta.
”Domeniile mari de evaziune se știu foarte clar care sunt. Dar nu se duce niciun inspector de capul lui, pentru că îi trebuie ordin de control semnat de șefi. Șefii fac inspectorilor un plan de lucru în care îți bagă o grămadă de prostii, cu chioșcari și covrigari, și nu mai au timp de nimic altceva. O echipă de inspectori trebuie să facă 60 de inspecții pe an, păi asta înseamnă două zile pentru o inspecție fiscală. Păi nu ai cum, și vă arăt pe Codul de procedură fiscală că este absolut imposibil să faci o inspecție fiscală în 2 zile. Și atunci ce se întâmplă, le fac superficial toate, exact ca pe vremea lui Ceaușescu, vreți producție la hectar, facem. Și stabilesc sume la firme în insolvență și alte de acest gen și banii ăia nu sunt nicăieri. Acum câțiva ani aveam o situație în care se vedea că, din ce stabilea inspecția fiscală, se încasa undeva la 4%. Și atunci nu este munca în zadar?”, ne-a declarat Dorin Modure, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Fiscală ”Solidaritatea”.
ANAF-ul este total disfuncțional în momentul de față, dar asta nu din vina oamenilor din ANAF, ci din vina organizării, pentru că nu mai știe stânga ce face dreapta, susțin sindicaliștii. ”Se ține toată Inspecția Fiscală în niște acțiuni de doi lei și normal că nu-i vedem pe ăia mari care zburdă nestingheriți. Suntem țara cu cea mai mare evaziune fiscală din Europa, dar fără niciun evazionist”, ne-a precizat Dorin Modure.
Aici sunt banii dumneavoastră
Legea insolvenței trebuie schimbată urgent, semnalează sindicaliștii din ANAF. Aceștia arată că angajații instituției au câte două inspecții și trei insolvențe pe birou, iar la fiecare insolvență statul pierde de la câteva zeci de mii de lei până la câteva milioane de lei, bani care nu se mai recuperează niciodată.
”La câte zeci de mii de firme intră în insolvență în fiecare an, faceți un calcul simplu și o să vedeți că acolo sunt banii. Eu asta mă așteptam, să văd vreo doi-trei arși pe rug în piața publică, să văd două-trei agenții desființate, din alea la care nu știu angajații pe unde sunt birourile, să văd schimbată Legea insolvenței, să văd măsuri reale și după aia să vină să-mi tai mie venitul. Nu vii și tai venitul la 1,3 milioane de bugetari, pentru că 10% se transpune în scăderea consumului cu 10%. Păi asta nu e o măsură bună deloc. Iar dacă, pe lângă asta, mai cresc și taxele, și avem rețeta perfectă pentru criza economică. Bani sunt în țara asta, iar dacă ei nu sunt în stare să-i adune, atunci să lase pe alții sau să admită că nu știu și să vină să întrebe specialiștii, că avem destui”, a mai afirmat Dorin Modure, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Fiscală ”Solidaritatea”.
ANAF-ul se dezintegrează
Guvernul anterior a spus că trebuie redus 5% din întreg sistemul bugetar, iar acum s-a venit cu procentul de 20%, semnalează sindicaliștii. În ANAF, reducerea a fost deja mai mare de 5% și până la sfârșitul anului va depăși 6%, prin pensionări, pentru că media de vârstă în această instituție este de 58 de ani și 75% sunt doamne.
”Peste un an-doi o să bată vântul prin instituție, dacă nu se fac angajări. Este o situație extrem de gravă, dar nu ascultă nimeni. Acum Bolojan a venit cu tăieri de venituri și reduceri de personal, păi cine o să mai colecteze impozitele și taxele sau o să umble el, cu sacul, prin țară? Îmi dau seama că habar nu au pe ce lume trăiesc. Sunt multe locuri de unde se pot aduce bani la buget, mai ales de la multinaționale. În plus, noi colectăm acum TVA vreo 14%, dacă includem deficitul de încasare, și atunci ce rost are să-l mărești la 21%, dacă tu, din 19%, colectezi 14%? Asta este o prostie. Să luăm impozitul pe dividende, care a fost 16% acum câțiva ani. S-au uitat ăștia prin sacul lor și au văzut că e gol și atunci l-au făcut 5% și s-a umplut sacul, că a început lumea să plătească impozitul pe dividende. Acum l-au făcut 8%, apoi 10% și vor să-l facă 16% într-un an și jumătate. Păi cine credeți că o să mai plătească impozitul pe profit? Vă spun eu, jumătate din cei care plăteau”, ne-a mai spus Dorin Modure.
”Pe Bolojan nu-l prinde Crăciunul la Palatul Victoria”
Sindicaliștii mai arată că se tot vehiculează o minciună, cum că salariile la stat ar fi mai mari decât la privat și susțin că este total fals, pentru că, dacă se ia în calcul evaziunea fiscală, deci plata la negru din mediul privat, și dacă se ține cont de faptul că la stat marea majoritate a funcționarilor publici sunt pe studii superioare și trebuie altfel plătiți, o să vedem că, pentru aceeași funcție și aceeași muncă, la privat este mult mai bine plătit în realitate.
”În ANAF, anul trecut au fost scoase la concurs sute de posturi, la DGRFP București au fost scoase vreo 260 de posturi, s-au înscris 160 și au luat cam 50 concursul. Deci nu s-au ocupat posturile. Păi dacă e așa mare boierie la stat, de ce nu dau năvală cei din privat să lucreze la stat? Se spune că avem salarii mari. Da, înainte de pensie avem 8.000 de lei, dar când intri în sistem, intri cu 3.000 de lei, că de-aia nu vine nimeni. Astea sunt niște minciuni care se rostogolesc ca să antagonizeze sectorul public cu cel privat. Când îi pui pe unii împotriva altora, nu ai proteste, că ei asta speră, să nu ieșim că ne fac ei imaginea asta cu îmbuibații de la stat, care nu fac nimic și iau sporul de antenă, că atâta îi duce capul. Dacă o să aibă 100.000 de oameni în stradă, s-ar putea ca Bolojan să nu prindă Crăciunul în Palatul Victoria”, a opinat Dorin Modure.
Decizia lui Nixon de a suspenda convertibilitatea dolarului în aur la 15 august 1971 a bulversat sistemul monetar global și a prevestit un deceniu dezastruos de inflație ridicată, creștere economică scăzută și deprecierea dolarului, pe măsură ce țările europene se desprindeau de moneda SUA, scrie Kenneth Rogoff, fost economist-șef la FMI, într-un articol publicat de Foreign Policy.
Căpitanul Lautaro Martinez a izbucnit după meci, atacând dur atitudinea unor colegi:
De data aceasta, problema nu este pentru Marea Britanie, ci pentru Elveția, relatează Financial Times. După mai bine de un deceniu de discuții cu Bruxelles-ul, Țara Cantoanelor a ajuns la un acord pentru a-și păstra și îmbunătăți accesul la piața UE.
Într-o întorsătură neașteptată, Musk – unul dintre cei mai mari finanțatori ai lui Trump – a lansat o ofensivă împotriva republicanilor, acuzându-i că își trădează principiile fiscale.
Condé Nast, compania – mamă care deține Vogue, precum și o serie de alte titluri influente în trecut, cum ar fi Vanity Fair și GQ, a fost angajatorul Annei Wintour pe o perioadă chiar mai lungă. Ea s-a alăturat pentru prima dată biroului din New York la începutul anilor ’80, unde, potrivit UnHerd, ar fi fost îndepărtată pentru subminarea redactorului-șef de atunci, Grace Mirabella, dar a reușit să urce la conducerea British Vogue.
Așadar, planurile sunt tot alea vechi și puse în aplicare cu aceleași fețe cunoscute și intenții obscure.
Până la momentul în care stocarea a devenit accesibilă, tehnic, dar și financiar vorbind, instalarea panourilor fotovoltaice pe case nu era vreo afacere. Mai mult, se putea spune că provoca dezechilibre în rețelele aflate în același stadiu de la privatizarea distribuției, adică cu investiții aproape zero, evident, din vina statului român care nu a fost în stare să supravegheze sectorul.
În raport cu condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea, condiţii periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, se arată în proiectul de ordonanță de urgență pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice.