În prima călătorie în străinătate, de la învestirea sa pentru al cincilea mandat la Kremlin, Vladimir Putin a vizitat China între 16 și 17 mai, în ceea ce a fost o călătorie atent analizată de cancelariile occidentale [că pe noi nu ne interesează (!?)].

Vizita de stat vine ca răspuns la călătoria efectuată la Moscova de președintele chinez Xi Jinping în martie 2023 și marchează cea de-a 75-a aniversare de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări. Pe lângă Beijing, Putin a vizitat Harbin, în provincia Heilongjiang din nord-estul Chinei. Atunci când ei s-au întâlnit la Beijing, joi 16 mai, în timpul unui summit concentrat în principal pe rezistența lor în fața presiunii occidentale, s-au portretizat drept apărători ai stabilității globale și ai egalității  între națiuni.

„Cooperarea noastră în afacerile mondiale de astăzi este unul dintre principalii factori de stabilizare pe arena internațională”, a spus Putin în timp ce el și Xi vorbeau în fața reporterilor înaintea discuțiilor bilaterale.

Este evident că liderul rus are două obiective importante: sprijin pentru mașina de război rusă (China a ajutat Rusia să reziste eforturilor occidentale de a izola țara după ce a invadat Ucraina în 2022) și ocazia de a demonstra publicului rus că are încă prieteni puternici – un mesaj adesea subliniat de mass-media de stat rusă. În timp ce Putin ateriza la Beijing, trupele ruse continuau să avanseze în nord-estul Ucrainei, valorificând lipsa de muniție a ucrainenilor, într-un conflict care a devenit din ce în ce mai inconfortabil pentru Beijing. Xi s-a abținut să critice invazia, dar se confruntă cu presiuni intense din partea SUA și a Europei pentru a reduce sprijinul pentru ”mașina de război” a Moscovei. China a fost un partener esențial pentru Rusia, ajutând-o să evite sancțiunile care au urmat invaziei Ucrainei, oferind în același timp bunuri cu dublă utilizare pentru a-și alimenta campania militară dar și o ieșire diplomatică pentru a ușura izolarea globală a lui Putin. Cele două țări s-au apropiat în timpul războiului, schimburile comerciale crescând anul trecut cu peste 26%, până la 240 de miliarde de dolari.

Această creștere a stagnat în ultimele luni, dar experții spun că volume semnificative se deplasează prin țări terțe din Asia Centrală, cum ar fi Kârgâzstan. SUA au acuzat China că l-a ajutat pe Putin să-și reconstruiască armata, furnizând cipuri folosite în arme avansate, piese de avioane, motoare de drone și motoare de mașini. China neagă că a furnizat arme Rusiei și spune că reglementează îndeaproape așa-numitele echipamente cu dublă utilizare cu potențiale aplicații civile și militare.

De la Beijing Putin a plecat la Harbin unde a participat la un târg comercial și a vizitat o universitate de stat, renumită pentru cercetările sale de ultimă oră în domeniul apărării, subliniind modul în care legăturile economice și militare dintre cele două țări s-au dezvoltat în ciuda presiunii occidentale. Putin încă caută acces la instrumente mai sofisticate. Institutul de la Harbin, considerat unul dintre cei „Șapte fii ai apărării naționale” ai Chinei, este bine cunoscut pentru cercetările sale privind rachetele și tehnologia spațială – expertiză de care Rusia ar beneficia foarte mult pe măsură ce războiul din Ucraina i-a reînviat nevoia de a avea un complex militar-industrial robust.

El a cheltuit în 2018 aproximativ jumătate din bugetul său de cercetare pentru aplicații de apărare, iar 30% dintre absolvenți au plecat să lucreze în sectorul apărării, potrivit unui raport al Institutului Australian de Politică Strategică, un think tank de securitate. Institutul de la Harbin a pregătit, de asemenea, oamenii de știință nord-coreeni care au lucrat la programul de arme nucleare al Phenianului, potrivit The Wall Street Journal și a mass-media sud-coreeană. Turul lui Putin la institut a fost plin de simbolism. Instituția veche de 103 de ani a deschis recent un campus comun cu Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, ”alma mater” a lui Putin. Campusul chinez este pe listele Washingtonului care interzic accesul la tehnologia americană și la participarea la schimburi educaționale din cauza legăturilor sale cu Armata Populară de Eliberare.

Nu cu mult timp în urmă, China a fost cea care a obținut beneficii mai mari din accesul la tehnologia militară rusă. Începând din anii 1990 și atingând apogeul la începutul anilor 2000, Beijingul a fost un cumpărător important de arme rusești. Vânzările au început apoi să scadă după ce Moscova a devenit îngrijorată cu privire la ”ingineria inversă”/copierea armelor rusești de către chinezi. Vizita la Harbin a urmat unei zile de discuții între el și președintele Xi Jinping al Chinei, discuție care devoala nu numai alinierea strategică a celor doi lideri puternici și autocrați împotriva Occidentului, ci și o legătură personală. La plecarea lui Putin, Xi a inițiat chiar o îmbrățișare – o expresie rară de afecțiune pentru liderul chinez. Spectacolul de camaraderie a culminat cu o declarație comună de peste 7.000 de cuvinte în care au subliniat legăturile lor strânse și au criticat „încercările hegemonice ale Statelor Unite de a schimba echilibrul de putere în Asia de Nord-Est”.

Declarația a promis că Rusia și China vor lucra mai strâns în sectoare critice precum energia, spațiul și armata. Mărimea delegației Rusiei, care includea înalți oficiali ai lui Putin în domeniul securității și energiei (inclusiv noul ministru al apărării Andrei Belousov), precum și durata întâlnirilor bilaterale, au implicat seriozitatea cu care ambele părți au abordat negocierile. Putin și Xi nu au raportat public niciun progres în ceea ce privește o nouă conductă de gaz planificată din Rusia în China, cunoscută sub numele de Puterea Siberiei 2. Rusia are nevoie urgentă de conductă pentru a redirecționa fluxurile sale  de gaze de pe fosta piață europeană. La două întrebări puse lui Putin în scurta conferință de  presă de la finalul vizitei acesta a dat două răspunsuri ambigui.

Referitor la conducta de gaz a spus că nu este pregătit să discute detalii tehnice dar există interes în realizarea ei și apoi a refuzat o întrebare despre rapoartele conform cărora băncile chineze reduc tranzacțiile cu clienții ruși de teama sancțiunilor occidentale, mutând conversația despre băncile chineze spre deficiențele sistemului financiar american. China și Rusia s-au angajat să se apere reciproc. Forțele lor armate au colaborat mai strâns în ultimii ani. Forțele aeriene și maritime au organizat exerciții militare comune, inclusiv lângă Alaska și lângă Taiwan, insula independentă revendicată de Beijing. Joi, 16 mai, cei doi lideri au emis cuvinte de sprijin pentru revendicările lor separate față de Taiwan și Ucraina. Cele două țări au spus clar că doresc să refacă ordinea internațională în conformitate cu viziunile lor despre cum ar trebui să fie lumea. Ambii sunt membri ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite cu drept de veto, alături de Statele Unite, Franța și Regatul Unit.