Acasă Blog Pagina 381

Cât te costă o noapte de cazare la mare cu „Litoralul pentru toţi”. Programul, în perioada 31 mai – 20 iunie

Hotelierii s-au pregătit şi şi-au actualizat tarifele pentru „Litoralul pentru toţi”. În 2024, programul se desfăşoară în perioada 31 mai – 20 iunie.

În acest interval, prețurile pentru o noapte de cazare în stațiunile de la Marea Neagră vor fi cu până la 70% mai mici decât cele din vârful sezonului estival, datorită participării hotelurilor de 2, 3 și 4 stele din toate stațiunile românești de pe litoral în acest program.

35 lei pentru o noapte de cazare

Aşadar, până pe data de 20 iunie, românii pot petrece un sejur la mare la prețuri începând de la 35 de lei pe noapte de persoană, cazare fără mic dejun, la un hotel de 2 stele din stațiunea Eforie Nord.

În stațiunea Mamaia, prețurile pornesc de la 100 de lei pe noapte de persoană în camera dublă, ofertă valabilă la un hotel de 3 stele, iar în celelalte stațiuni din sudul litoralului, tarifele încep de la 57 de lei pe noapte de persoană în camera dublă la un hotel de 3 stele.

Pentru cei care preferă pachete all-inclusive, acestea sunt disponibile la prețuri ce pornesc de la 200 de lei pe noapte de persoană în camera dublă la o unitate de 3 stele din stațiunea Jupiter.

„Cele mai multe hoteluri vor fi deschise începând cu sfârșitul lunii mai, iar turiștii pot face deja rezervări de sejururi. În fiecare an, programul nostru a demonstrat că poate aduce bucurie și relaxare pentru mii de familii care doresc să viziteze litoralul românesc.

Scopul nostru este să oferim oportunitatea unui concediu accesibil pentru toți românii, indiferent de buget, într-o perioadă în care prețurile sunt mult mai avantajoase.

Și în această ediție, am colaborat cu numeroși parteneri hotelieri pentru a ne asigura că oferim cele mai bune servicii și condiții de cazare. Suntem mândri că putem sprijini turismul românesc și, în același timp, să aducem satisfacție și zâmbete pe fețele turiștilor noștri”, a declarat Dragoș Răducan, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc.

Taxă pe distracţie la mare

Potrivit noii reglementări, organizatorii de evenimente care doresc să închirieze spații pe plajă pentru desfășurarea activităților lor vor trebui să achite o taxă semnificativă. De exemplu, pentru închirierea a 6.000 de metri pătrați de plajă, taxa stabilită ajunge la peste 12.000 de lei pe zi, o sumă care ar putea avea un impact semnificativ asupra costurilor de organizare.

Şi evenimentele gratuite pot deveni istorie după ce mulţi dintre organizatorii care făceau seri de filme în aer liber se gândesc să renunţe.

Reprezentanții Apelor Române recunosc ca taxa este foarte mare, dar spun că e nevoie de acești bani pentru a reface plajele în urma evenimentelor.

Prețuri de lux la restaurantele din București. Cât costă să iei masa în oraș. De banii ăștia, faci un city-break la Milano!

2

Pe măsură ce vremea se mai încălzește, semn că vara se apropie tot mai mult, nu doar în calendar, oamenii obișnuiesc să iasă din ce în ce mai mult la plimbare, în oraș, măcar în weekend-uri. Și, de ce nu, să mănânce ceva și să bea un suc sau o cafea. 

Nu erau puțini românii care obișnuiau să iasă în oraș și să ia masa – cu familia sau cu prietenii – la un restaurant sau la o terasă, îndeosebi la final de săptămână. Adică să-și permită un „răsfăț”, la finalul unei săptămâni de lucru.

Doar că de ceva vreme, pe fondul creșterii prețurilor, tot mai puțini sunt cei care-și permit să facă acest lucru. Și asta pentru că o ieșire în oraș, la restaurant, a devenit tot mai scumpă. Și mulți stau să se gândească de mai multe ori până să se încumete să se oprească pentru un prânz în oraș. Mai ales că uneori s-ar putea ca de banii pe care i-ar da pe nota de plată la restaurant unii să se gândească să aleagă să meargă într-un city-break în afara țării.

Bucureștiul este unul dintre cele mai scumpe orașe din țară. În cele mai frecventate locuri din Capitală, un prânz pentru două persoane ajunge să coste chiar și 300 lei, potrivit Antena3.

Cei din industria ospitalității spun că au fost nevoiți să majoreze prețurile, după ce Guvernul a crescut taxele.

Din câte arată datele INS, prețurile din meniurile restaurantelor s-au majorat, în medie, cu 12% anul acesta. Iar în unele orașe, acestea au crescut și mai mult.

În Capitală, de exemplu, o ciorbă costa, vara trecută, 17 lei, iar acum același preparat se vinde cu 25 de lei. Și nu doar prețul acestui fel de mâncare a crescut. Așa se face că, în cele mai frecventate locuri din Capitală, oamenii pot ajunge să plătească și câteva sute de lei pentru un prânz. Ceea ce nu mulți își pot permite.

Prețurile din Herăstrău

În cazul în care doriți să luați masa la un restaurant pe malul lacului Herăstrău, ar trebui să vă pregătiți un buget mai consistent. Un prânz pentru două persoane începe de la 200 lei și poate să ajungă și la 300 lei în locațiile premium, potrivit aceleiași surse. Ceea ce înseamnă că, dacă la comanda de mâncare se adaugă – cum se întâmplă adesea – și ceva de băut, nota de plată ar putea urca și la 400 de lei.

„Depinde ce comanzi. Media e cuprinsă și între 700-1000 de lei, dacă suntem mai mulţi”, povestește un bărbat.

Prețuri „piperate” și în Centrul Vechi

Prețuri deloc de trecut cu vederea sunt și pe Calea Victoriei. Acolo unde cocktail costă în jur de 50 lei, iar o limonadă ajunge chiar și la 35 lei.

„O masă la restaurant acum este mai costisitoare față de cel puțin acum o jumătate de an, un an. Se simte într-adevăr. Și într-adevăr, ieșirile sunt mai rare”, spune o femeie.

O altă destinație unde prețurile sunt piperate – Centrul Vechi. Acolo, un cocktail costă 40 lei, iar o bere 18 lei.

Cu „dedicaţie” de la Guvern, pentru şoferi: benzina şi motorina se scumpesc, de la 1 iulie 2024! Cât cresc accizele

Nici măcar anul electoral 2024 nu ne scapă de anumite scumpiri. De la 1 iulie 2024 va crește acciza la carburanți, fapt ce se va reflecta în prețurile la pompă.

În aprilie, prețul litrului de motorină era de 7,46 lei, iar acum s-a ieftinit cu peste 20 de bani și a ajuns să fie mai ieftină chiar decât benzina, care acum se vinde la un preț mediu de 7,24 de lei.

Benzina se scumpeşte cu 43 bani/L, iar motorina – 40 bani/L

Benzina se scumpește cu 43 de bani pe litru, iar motorina cu 40 de bani. Asta înseamnă că prețul plinului unui șofer care alimentează cu motorină va crește cu 20 de lei iar un plin de benzină se va scumpi cu aproximativ 21 de lei.

Accizele cresc în trei etape:

  • 33% din procentul de creștere anuală de la 1 ianuarie 2024
  • 33% din procentul de creștere anuală de la 1 aprilie 2024
  • 33% din procentul de creștere anuală de la 1 iulie 2024

Maşinile electrice nu mai par o soluţie

Tot mai mulţi şoferi şi-au dat seama că există o mulțime de motive pentru a renunța la mașinile electrice, de la costuri de asigurare din ce în ce mai mari până la degradarea bateriei și autonomia redusă în condiții de temperaturi scăzute.

Am putea lua exemplul unui bărbat din Marea Britanie. Acesta a făcut în 7 ore un drum ce ar fi trebuit să dureze aproximativ 2 ore și 45 de minute.

Prima călătorie a lui Guy Stenhouse cu noul Jaguar I-Pace în 2019 nu a decurs bine. Drumul său de peste 230 de kilometri, de la Glasgow la Sedbergh, în Cumbria, a fost presărat cu multe opriri la stațiile de încărcare.

Totuși, majoritatea dintre acestea nu i-au încărcat mașina, ceea ce înseamnă că o călătorie care ar fi trebuit să dureze aproximativ 2 ore și 45 de minute a durat 7 ore.

Descoperire misterioasă la Giza. Ce ascund piramidele egiptene

Piramidele egiptene au fost construite iniţial de-a lungul unui braţ al Nilului, cu o lungime de 64 de km, pe care l-au numit Ahramat (piramide, în arabă), care a dispărut ulterior îngropat sub terenuri agricole şi deşert. Sunt concluzii la care cercetătorii au ajuns de curând.

Toate aceste piramide au fost construite într-o perioadă de timp de aproape 1.000 de ani, începând cu aproximativ 4.700 de ani în urmă, când Nilul avea un debit mult mai mare decât în prezent şi, în unele zone, se răsfira în mai multe braţe, potrivit dovezilor sedimentare.

Ce este structura de forma literei „L”

O echipă de arheologi niponi a identificat o misterioasă structură subterană în forma literei „L”, aflată în necropola de vest din Giza. Măsoară cel puţin 10 metri lungime.

Din analiza datelor, structura de forma literei „L” pare să fi fost umplută cu nisip după ce a fost construită, conform studiului.

Structura mai adâncă este „o anomalie foarte rezistivă”, conform datelor, ceea ce înseamnă că ar putea fi constituită dintr-un amestec de nisip şi pietriş sau poate că este „un gol de aer”, conform echipei de arheologi.

Un om de ştiinţă a precizat într-un e-mail pentru Live Science că este încrezător că această structură nu este un fenomen natural pentru că „forma sa este prea exactă”.

Nilul, o importanţă crucială

Şi aceste cercetări arată încă o dată importanţa Nilului ca „autostradă” şi arteră culturală pentru vechii egipteni, şi evidenţiază, totodată, modul în care societăţile umane au fost afectate istoric de schimbările din mediul înconjurător.

Datele mai sugerează că la momentul când piramidele au fost construite, regiunea Giza era bogată în vegetație. După sedimentele recoltate, Nilul avea un debit mult mai mare și era răsfirat în mai multe brațe acum 4.700 ani.

Băsescu, reacție tranșantă: „România reușește în ultima vreme să facă o figură de prostălăul Europei”

Fostul președinte Traian Băsescu a vorbit, duminică seara, la un post TV, despre varianta ca România să dea un sistem Patriot Ucrainei.

Fostul șef al statului, actualmente europarlamentar, nu a ratat ocazia să-l critice pe Klaus Iohannis, pentru o declarație pe care acesta a făcut-o pe subiectul îndelung discutat în spațiul public.

„CSAT ar trebui să judece prioritățile, și anume opțiunea între a participa la efortul de a-i opri pe ruși sau de a nu participa. Cred că ar fi o mare greșeală a României, cu atât mai mult cu cât orice victorie a rușilor înseamnă un risc în plus pentru securitatea națională a României – și nu numai a României. Deocamdată, ucrainenii luptă și pentru noi, nu numai pentru ei”, a spus Băsescu, duminică, la o emisiune la Digi24.

El a explicat că țara noastră nu trebuie să se dispenseze de singurul sistem Patriot operațional, ci poate da Ucrainei unul dintre sistemele aflate în curs de operaționalizare, în condițiile în care ucrainenii au devenit specializați în a operaționaliza astfel de sisteme de armament.

Băsescu: România reușește în ultima vreme să facă o figură de prostălăul Europei

Fostul președinte Băsescu a criticat o declarație a actualului lider de la Cotroceni, Klaus Iohannis, care a spus că trebuie să vedem ce primește România în schimb, dacă donează un sistem Patriot Ucrainei.

„România reușește în ultima vreme să facă o figură de prostălăul Europei. Ce e aia să discuți public, să vedem ce o să primim în schimb? E o prostie fără margini. Ia decizia dacă trimiți acest sistem Patriot în Ucraina sau nu și în rest negociază tăcut, fără să te dai în stambă. În Ucraina mor oameni… vrea să vadă ce primește? S-a dus să primească NATO și a primit Patriot pentru Ucraina”, a spus Băsescu, la postul TV menționat.

„Iohannis a ținut să facă o vizită în SUA”

Fostul președinte a comentat pe marginea vizitei pe care a făcut-o Iohannis în Statele Unite, în cadrul căreia a fost primit de către liderul de la Washington, Joe Biden.

Iohannis a ținut să facă o vizită în SUA, după ce a fost Ciolacu și nu l-a primit nimeni pe acolo. În ambițiile lui, a zis: mă duc eu, să mă primească președintele. Până la urmă, diplomația românească a reușit să aranjeze această vizită nedorită de americani, dar acceptată datorită insistențelor, ocazie cu care Iohannis și-a spus: ce-ar fi să întreb eu de funcția de secretar general NATO? Și n-a primit niciun răspuns. Nu e vorba de schimb, pur și simplu e o nevoie și dacă Iohannis tot s-a dus neîntrebat în gura lupului, lupul i-a spus: ia scoate tu un sistem Patriot și trimite-l în Ucraina”, a spus Băsescu.

Fostul președinte spune că ar fi o greșeală ca România să nu dea curs acestei solicitări, pentru că „în Ucraina mor oameni, mor copii, mor bătrâni, iar România să stea cu ele neutilizate ar fi o eroare și politică, și militară”.

„Nu spune nimeni că dăm gratuit acest sistem Patriot. Îl dăm pe bani, adică din suma cu care SUA ajută Ucraina se vor extrage banii pentru o nouă comandă pentru România”, a susținut Băsescu.

România, ţară exotică! Ce au început să cultive agricultorii noştri

Schimbările climatice i-au determinat pe agricultorii români să se reorienteze. Oamenii cultivă mai puţini pepeni şi s-au îndreptat către curmale, kiwi, goji şi fistic.

Soiurile s-au adaptat perfect temperaturilor de la noi.

Culturi mediteraneene pe câmpurile României

Iernile blânde, primăverile cu temperaturi ridicate, verile fierbinți și toamnele secetoase au determinat mulți fermieri să exploreze culturi mediteraneene ca alternative viabile la cele tradiționale.

Noi urmărim schimbările climatice pentru că suntem foarte expuși în zona aceasta și ne pregătim să facem față. Una dintre măsurile pe care le-am luat a fost să găsim specii potrivite condițiilor climatice actuale și viitoare.

Temperaturile ridicate din iarna aceasta, mult peste media lunară multianuală, au pornit vegetația culturilor cu 9-24 de zile mai devreme, foarte multe. Din experiența noastră, am dovedit că se pot face curmale, kiwi, kaki și fistic la Dăbuleni. Chiar și măslinul vegetează aici, înflorește, leagă, dar încă nu a dat fructe“, explică Diaconu, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.

În Belciugatele, județul Călărași, o familie cultivă kiwi în ghiveci, iar în Topoloveni, județul Argeș, doi soți cresc un clementin, scrie stiripesurse.ro. Aceste inițiative reflectă o adaptare la nivel micro, indicând o tendință care ar putea deveni mai răspândită pe măsură ce schimbările climatice se intensifică.

Apa din haznale, folosită în agricultură

Comisia Europeană a elaborat noi specificații tehnice în managementul riscului privitor la reutilizarea apei din canalizare pentru irigațiile în agricultură.

Apa recuperată este considerată însă periculoasă pentru sănătate, necesitând măsuri de protecție pentru lucrătorii aflați în apropierea sistemelor de irigații sau pentru protecția așezărilor umane.

Printre riscurile identificate se numără agenții patogeni, care cauzează focare de boli cu transmitere hidrică la oameni și animale.

Pompierii, în alertă! Incendiu la o magazie din Portul Constanţa. Focul se manifesta pe o suprafaţă de peste 400 de metri pătraţi

0

Pompierii au intrat în alertă și au intervenit de urgență pentru a stinge un incendiu ce a izbucnit la o magazie de uleiuri din Portul Constanța. Din primele informații, un tânăr a suferit arsuri, primind îngrijiri medicale la fața locului.

Un incendiu s-a produs în noaptea de duminică spre luni la o magazie de uleiuri din Portul Constanţa, iar focul se manifesta pe o suprafaţă de peste 400 de metri pătraţi, potrivit News.ro. Un bărbat a suferit arsuri minore şi a refuzat transportul la spital, după ce a primit îngrijiri medicale de la un echipaj SMURD.

Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea au anunţat că pompierii au fost solicitaţi să intervină la un incendiu izbucnit la o magazie de uleiuri, în dana 90 a Portului Constanţa.

Pompierii au extras un rastel cu butelii

Mai multe echipaje de pompieri s-au deplasat la locul incidentului.

În momentul în care echipele de intervenţie au ajuns la faţa locului, incendiul se manifesta pe o suprafaţă de peste 400 de metri pătraţi.

Din interior, pompierii au extras un rastel cu butelii.

Bărbat de 35 de ani, cu arsuri la braț

Mai e de precizat faptul că în interior se aflau depozitaţi 200 de litri de ulei de motor uzat. Pompierii au intervenit și au reuşit să stingă focul.

O persoană a avut nevoie de îngrijiri medicale în urma incendiului. Un bărbat de 35 de ani a primit îngrijiri medicale de la echipajul SMURD după ce suferise arsuri minore la braţ. Conform sursei citate, el a refuzat transportul la spital.

Breaking news: Ebrahim Raisi, președintele Iranului, a murit în accidentul de elicopter! (VIDEO)

Preşedintele iranian Ebrahim Raisi a murit în accidentul de elicopter. Alături de şeful de stat, în aparatul de zbor se aflau ministrul de externe și un cleric de rang înalt.

Au apărut imagini cu epava elicopterului în care se afla acesta și care a dispărut, ieri, în zona de munte de la granița cu Azerbaidjanul.

Televiziunea a confirmat moartea preşedintelui

Televiziunea de stat din Iran a confirmat moartea președintelui Ebrahim Raisi și a ministrului de externe Hossein Amir-Abdollahian în accidentul de elicopter.

Şi vicepreședintele iranian pentru afaceri executive, Mohsen Mansouri, a confirmat moartea președintelui Ebrahim Raisi în accidentul de elicopter pe o rețea de socializare.

Toți pasagerii elicopterului care îl transporta pe președintele și ministrul iranian de externe au fost martirizați.

Elicopterul, complet ars

„Elicopterul preşedintelui Raisi a fost complet ars în urma prăbuşirii… din păcate, ne temem că toţi pasagerii sunt morţi”, a declarat oficialul pentru Reuters.

Echipele de salvare au luptat toată noaptea împotriva viscolului şi a terenului dificil pentru a ajunge la epavă, la primele ore ale zilei de luni.

Guvernul a convocat o şedinţă de urgenţă

Guvernul iranian a convocat luni o „întâlnire de urgență”, după anunțul că președintele Ebrahim Raisi și ministrul de externe al țării se numără printre cei care au murit în accidentul de elicopter.

Pasagerii elicopterului, printre care Ebrahim Raeisi, Hossein Amir-Abdollahian, guvernatorul provinciei Azerbaidjan de Est din Iran, Malek Rahmati și ayatollahul Mohammad Ali Ale-Hashem, reprezentantul Liderului Revoluției Islamice în provincia Azerbaidjan de Est, împreună cu alte câteva persoane au fost martirizați în incident.

„Niciun semn de viață” la locul accidentului, spune televiziunea de stat iraniană.

 

Poza Zilei

Lidia Buble aduce vara…

USR – și falimentul este garantat!

Poate doar în 1996 au mai fost păcăliți românii atât de tare ca la alegerile din 2020, când USR și-a croit campania pe promisiunea că va aduce un alt mod de a face politică, iar interesul cetățeanului va prima înainte oricărei alte chestiuni. În patru ani, mari orașe din țară au ajuns în pragul falimentului (administrativ, să ne înțelegem) după o guvernare locală axată pe tunuri și răzbunări mărunte. De la Brașov la Timișoara, USR a arătat că nu are competența și pregătirea necesare să ducă la bun sfârșit proiectele asumate. Cireașa de pe tort este Sectorul 1 din Capitală, unde Clotilde Armand a reușit contraperformanța să-i schimbe, în primele luni de mandat, flora și fauna.

 Marea speranță a politicii românești este, de fapt, un faliment garantat. S-a trecut, deja, de pragul dezamăgirii, acum oamenii simt doar indignare și furie când își amintesc de „combinațiile” lui Dan Barna cu fonduri europene.

Legea nu i se aplică și lui Clotilde Armand

Clotilde Armand este cel mai bun exemplu de „așa, nu!”. A preluat cel mai important sector al Capitalei și în primele luni l-a transformat într-o groapă de gunoi, cu străzi sufocate de deșeuri și parcuri lăsate de izbeliște. Cu o nepăsare crasă față de nevoile oamenilor din zonă și sfidând încrederea locuitorilor care au votat-o, Clotilde Armand a făcut din Sectorul 1 haznaua din mijlocul Bucureștiului, un focar de infecție pentru care, într-o țară democratică, primarul ar fi dat socoteală, negreșit.

Nu și pe Dâmbovița, însă, aici legea nu se aplică și străinilor veniți să căpușească bugetul românilor. Și înregistrată „fugind cu sacii-n spinare” în seara votului – „noaptea, ca hoții”, cum bine au remarcat mulți -, și „atenționată” de ANI, Clotilde Armand a continuat să sfideze bunul simț care-i cerea să se retragă. Nici măcar procurorii DNA nu s-au putut atinge de ea, dovadă că aplicarea legii este, în vremurile astea, ceva selectiv. Scandalul cu banii sustrași din proiectele cu fonduri europene n-a mișcat-o câtuși de puțin, deși anchetatorii au arătat că nu avea dreptul legal să primească salariu. Trimisă în judecată de DNA, Clotilde  și-a văzut mai departe de treabă, ducând la bun sfârșit misiunea asumată – să facă din Sectorul 1 un loc de evitat.

Iar lucrurile cam în direcția aceasta se îndreaptă, mari firme, inclusiv de pe piața imobiliară, alegând să ocolească zona din pricina piedicilor administrative puse – de la problemele cu obținerea autorizațiilor și până la taxele mărite, numeroși dezvoltatori s-au decis să nu mai investească în S1.

În fața evidenței, USR a reacționat așa cum ne așteptam – sprijin total pentru Clotilde Armand, propusă pentru un al doilea mandat de primar. Ca și cum obiectivul ar fi distrugerea completă a Sectorului 1.

Brașovul, salvat de bucureșteni

USR nu construiește, dărâmă, reclamă mulți dintre cetățenii orașelor conduse de primari de la „salvatori”. Este un tip de administrație care se concentrează pe politic și nu are substanță; când nu ai habar cum se face un proiect, ataci gratuit pe toată lumea, arunci acuze în stânga și-n dreapta, muți atenția de la incompetența ta.

La Brașov găsim un alt antiexemplu de guvernare locală. Patru ani pierduți, dar măcar aici a intervenit administrația centrală și a salvat, cât de cât, situația. Cum? Prin construirea aeroportului, fără de care orașul de sub Tâmpa ar fi rămas în istorie pentru spectaculoasa întoarcere în timp reușită sub mandatul lui Coliban.

Altădată perla Vestului, Timișoara este acum un oraș copie a primelor luni din mandatul lui Clotilde la Sectorul 1. Degeaba a intervenit Garda de Mediu și a amendat Primăria pentru mizeria descoperită pe străzi și proasta administrare a urbei, Fritz s-a încăpățânat să-și dovedească incompetența. Tot pe Bega, Colterm, compania de termoficare a orașului, a fost adusă în insolvență, asta și după ce la conducerea societății edilul a numit un personaj controversat, condamnat pentru „inginerii financiare”, după cum aveau să descopere ziariștii.

USR are aceeași rețetă a …eșecului în fiecare oraș controlat: scandal politic pe plan local și falimentul serviciilor publice de bază; în patru ani, românii au înghețat de frig iernile sau au fost nevoiți să se spele la lighean, cu apă încălzită pe aragaz.

Profesionalismul pe care îl garanta USR se vede în oamenii promovați de ei în funcții publice – cu o pregătire precară și un trecut controversat (ca să nu-i spunem dubios), fără chef de muncă, dar în orice moment atenți la vreo oportunitate de a „ciupi” ceva.

Până și electoratul USR-ist admite, acum, că a fost înșelat și își exprimă lehamitea față de politica dusă de acest pseudo-partid.

 

SUA și China, pe cale să înceapă „decuplarea”?

Anul trecut, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a susținut într-un discurs că SUA nu încearcă să se decupleze de China, deoarece  o „separare completă” a economiilor ar fi „dezastruoasă” pentru ambele țări.

Ulterior, consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a împrumutat o frază de la președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spunând că SUA urmărește o politică de „de-risc” și nu de decuplare. Retorica a fost concepută pentru a respinge criticile Beijingului potrivit cărora Washingtonul ar fi luat măsuri, cum ar fi controlul exporturilor de tehnologie, pentru a limita ascensiunea Chinei.

Casa Albă a  vrut ca China să înțeleagă că SUA vor continua să ia măsuri pentru a proteja securitatea națională și economică, potrivit Financial Times. Relația tensionată a fost din nou în centrul atenției săptămâna trecută, când Joe Biden a majorat brusc tarifele la importurile de vehicule electrice chinezești și alte produse energetice „curate”.

Beijingul l-a acuzat pe Biden că și-a încălcat promisiunea de „a nu căuta decuplarea de China”, în timp ce criticii l-au acuzat că se adresează muncitorilor din state precum Pennsylvania și Michigan – câmpuri de luptă electorală critice în alegerile prezidențiale din noiembrie.

Alții au întrebat dacă președintele democrat folosește tarifele ca armă în încercarea de a părea mai dur cu China decât Donald Trump, rivalul său republican care a lansat un război comercial împotriva Chinei în 2018 și a promis recent că va lovi toate importurile acestei țări în SUA cu o taxă de 60%.

De-risking acoperă orice

În timp ce experții de la Washington au dezbătut meritele utilizării tarifelor pentru a proteja industria americană, puțini au considerat că măsurile recente reprezintă fie o „decuplare”, fie că marchează declanșarea unui nou război comercial.

Emily Kilcrease, expert în comerț la centrul de reflecție Center for a New American Security, a declarat că taxele mai mari anunțate luni pentru vehiculele electrice și baterii înseamnă o „intensificare a agendei de reducere a riscurilor”.

De-risking este un termen care acoperă orice, de la reducerea amenințărilor la adresa securității din partea Beijingului la diversificarea dependenței SUA de lanțurile de aprovizionare chinezești.

Decuplarea „strategică”

Biden a vizat sectoarele aflate în centrul competiției dintre SUA și China, dar a adăugat un “factor de noutate” cu tarifele, explică Kilcrease.  Cu toate acestea, „instrumentele politice implicite, cum ar fi controlul exporturilor, sunt complet ineficiente în domeniile tehnologice în care China are deja capacități semnificative și supracapacitate în unele cazuri”.

Clete Willems, un fost oficial comercial al Casei Albe în administrația Trump, a avut un termen diferit, care a reflectat concentrarea noilor măsuri asupra anumitor sectoare. „Juxtapunerea dintre decuplarea completă și de-risc este o diferență prea mare. Aceasta este o decuplare strategică”.

În urma unei revizuiri statutare a tarifelor pe care Trump le-a impus asupra unor bunuri chinezești în valoare de 300 de miliarde de dolari în timpul războiului său comercial, Biden – care criticase tarifele atunci când au fost introduse – a menținut taxele în vigoare, dar le-a adăugat pe cele privind produsele energetice.

Emily Benson, analist comercial la think-tank-ul Center for Strategic and International Studies, susține că este important să se analizeze fiecare produs vizat de noul regim tarifar al lui Biden.

Descurajarea importurilor de vehicule electrice, de exemplu, nu a fost un exemplu de decuplare, având în vedere că sectorul auto chinez și economia SUA „nu au fost, pentru început, interconectate în mod semnificativ”.

De asemenea, dublarea tarifului pentru semiconductorii chinezi la 50% ar avea un impact limitat, deoarece SUA importă puține cipuri. În schimb, orice vizare a produselor finite care includ cipuri ar marca o nouă mișcare de decuplare.

Revoluția engleză anti-VAR se propagă în Europa?!

1

Englezii i-au pus gând rău VAR-ului, sistem pe care îl folosesc meci de meci, încă din 2019. Cluburile din Premier League vor participa la vot luna viitoare, pentru a stabili dacă păstrează sau nu tehnologia de video-arbitraj.

Până acum s-au auzit doar voci care au spus că șansele ca VAR-ul să fie lăsat baltă din sezonul viitor sunt foarte mici, dar nu putem ști niciodată ce se va întâmpla, având în vedere că au fost sute de controverse pornite de la decizii bizare luate de arbitri, cu “ajutorul” acestui sistem.

Pentru a se aproba eliminarea VAR din Premier League, 14 din cele 20 de cluburi trebuie să voteze în favoarea acestei măsuri la Adunarea Generală Anuală din Harrogate, pe 6 iunie.

Surse din Premier League au declarat că se vor opune moțiunii și și-au exprimat încrederea că vor obține suficiente voturi pentru a bloca inițiativa. Mișcarea revoluționară este condusă de Wolves, care consideră că au fost dezavantajați de tehnologie în acest sezon și doresc revenirea la arbitrajul tradițional.

Să vedem acum ce părere au celelalte campionate de top din Europa.

Din partea francezilor a vorbit Dave Appadoo, jurnalist la France Football. Acesta a recunoscut că și în Franța există multe dezbateri și probleme legate de VAR. El susține că arbitrajul în fotbal ține și de interpretare, spre deosebire de alte sporturi, precum tenisul, unde lucrurile sunt clare.

“În toți acești ani de la introducerea video-arbitrajului, concluzia este că oficialii din camera VAR nu au o înțelegere mai bună a jocului decât arbitrii de pe teren. Președinții de club discută din ce în ce mai mult despre VAR și sentimentul că nu este potrivit pentru fotbal, din cauza interpretării. Nu este clar, ca în alte sporturi.

În fiecare weekend, lucrez la TV și radio, și vorbim continuu despre VAR. Nu a clarificat și nu a ușurat munca arbitrilor așa cum ne-am așteptat”, a declarat el.

Francezii sunt foarte atenți la votul britanicilor, având în vedere că Premier League dă tonul de cele mai multe ori în fotbalul mondial.

Nemții sunt mai relaxați în ceea ce privește VAR-ul, după spusele lui Mark Meadows, reporter Bundesliga. El susține că și în Germania există mici controverse din cauza acestei tehnologii și că unii suporteri și chiar jurnaliști sportivi urăsc VAR-ul, dar sunt departe de a-l elimina.

Meadows crede că germanii știu să se folosească mult mai bine de VAR și deocamdată nu e loc de vreo mișcare revoluționară, după modelul englez.

“Deciziile în Germania pot fi uneori întârziate, deși în medie par să vină mai rapid decât în Anglia. Ofsaidurile par să fie decise mai repede, cu mai puține dispute legate de calibrarea liniilor sau părți ale corpului aflate înafara jocului”, a declarat el.

Nici în Spania atmosfera nu pare să fie prea tensionată. Terry Gibson, fost jucător la Spurs și Manchester United și actual expert în fotbalul spaniol, a dat din casă în legătură cu ce cred spaniolii despre VAR.

El susține că ibericii au un stil puțin diferit de a lucara cu arbitrajul video. În ceea ce privește ofsaidurile, arbitrii tind să fie de partea atacanților. Pe lângă asta, centralii sunt chemați mai des la ecran pentru a lua singuri decizia, nefiind la fel de presați să accepte recomandările din camera VAR, cum se întâmplă în Premier League.

În concluzie, el spune că nu există „mișcări majore pentru eliminarea VAR din La Liga”.

În Italia, răzvrătirea celor de la Wolverhampton a creat valuri, însă nu atât de mari încât să zguduie reputația arbitrajului video, care, după spusele jurnalistului Pietro Lazzerini, este foarte rar criticat.

“Nimănui nu i-a trecut prin minte să conteste utilizarea VAR în Serie A sau Serie B. Este considerat un element necesar în încercările de a reduce numărul disputelor legate de deciziile arbitrilor”, a declarat el.

Ce înseamnă să te pui cu Rusia. Băncile occidentale trag ponoasele

Un tribunal din Sankt-Petersburg tocmai a pus sechestru pe active în valoare de peste 700 de milioane de euro aparținând UniCredit, Deutsche Bank și Commerzbank.

Confiscarea este una dintre cele mai mari acțiuni împotriva creditorilor occidentali de când invazia trupelor rusești în Ucraina a determinat majoritatea băncilor internaționale să se retragă sau să își lichideze afacerile din Rusia.

Reclamația Ruskhimalliance

Demersurile vin în urma unei reclamații din partea Ruskhimalliance, o filială a Gazprom, gigantul rus de petrol și gaze care deține monopolul asupra exporturilor prin conducte, relatează FT. Instanța a pus sechestru pe active Uni Credit în valoare de 463 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 4,5% din activele sale din țară, potrivit ultimei declarații financiare a principalei filiale rusești a băncii.

Activele înghețate includ acțiuni la subsidiarele UniCredit din Rusia, precum și acțiuni și fonduri pe care le deținea, conform deciziei instanței, publicată vineri în registrul rusesc.

De  asemenea, instanța a pus sechestru pe 238,6 milioane de euro din activele Deutsche Bank, inclusiv pe proprietăți și participații în conturile sale din Rusia.

Ruskhimalliance a cerut tribunalului să înghețe până la 94,9 milioane de euro din activele Commerzbank.

Când a început disputa cu creditorii occidentali

Disputa cu băncile occidentale a început în august 2023, când Ruskhimalliance s-a adresat unei curți de arbitraj din Sankt Petersburg, cerând ca acestea să plătească garanțiile bancare în cadrul unui contract cu compania germană de inginerie Linde.

Ruskhimalliance este operatorul unei uzine de prelucrare a gazelor și al unor instalații de producție de GNL în Ust-Luga, în apropiere de Sankt Petersburg. În iulie 2021, a semnat un contract cu Linde pentru proiectarea, furnizarea de echipamente și construcția complexului. Un an mai târziu, Linde a suspendat lucrările din cauza sancțiunilor UE.

Ruskhimalliance s-a adresat apoi băncilor garante, care au refuzat să își îndeplinească obligațiile deoarece „plata către compania rusă ar putea încălca sancțiunile europene”, a precizat compania în documentele depuse în instanță.

Pe lista de garanți se află și Bayerische Landesbank și Landesbank Baden-Württemberg, împotriva cărora Ruskhimalliance a intentat procese la tribunalul din Sankt Petersburg.

Ministrul italian de Externe a convocat o întâlnire luni pentru a discuta despre sechestrele care afectează UniCredit – unul dintre cei mai mari creditori europeni din Rusia, având peste 3.000 de angajați prin filiala sa din această țară.

Banca Centrală Europeană a cerut creditorilor din zona euro cu operațiuni în Rusia planuri detaliate privind strategiile lor de ieșire.

Contestațiile juridice privind activele deținute de băncile occidentale au complicat eforturile acestora de a se retrage. Luna trecută, o instanță rusă a ordonat confiscarea a peste 400 de milioane de dolari din fondurile JPMorgan Chase, în urma unei contestații legale din partea creditorului VTB, administrat de Kremlin.

„Bogăția discretă”: strategia menită să evite ochii curioși

0

Avuții lumii au dus “quiet wealth” la un nou nivel: se folosesc de tranzacții private cu vile, opere de artă și mașini clasice. Strategia este menită să evite atenția curioșilor.

Potrivit CNBC, companiile de licitații și brokerii sectorului imobiliar de lux spun că vânzătorii și cumpărătorii bogați apelează din ce în ce mai des la tranzații particulare și la listări în afara pieței pentru a evita rețelele de socializare.

În spatele ușilor închise

În timp ce vânzările prin licitații publice sunt în scădere în lumea artei, cele private – realizate în spatele ușilor închise între vânzători și cumpărători discreți – sunt în creștere.

Anul trecut, în timp ce vânzările combinate ale licitațiilor publice pentru Sotheby’s, Christie’s și Phillips au scăzut cu 19%, vânzările private au crescut cu 4% la Sotheby’s și cu 5% la Christie’s, totalizând 2,4 miliarde de dolari la cele două case de licitații.

În februarie,  Christie’s a vândut o pictură de Mark Rothko pentru peste 100 de milioane de dolari magnatului Ken Griffin, miliardar al fondurilor speculative, chiar dacă licitațiile publice au continuat să scadă.

De asemenea, mașinile clasice se orientează către vânzările private, în special în cazul celor mai scumpe și rare modele. Divizia de vânzări private RM Sotheby’s, nou înființată, a înregistrat vânzări de peste patru ori mai mari în ultimii patru ani.

Vânzările private, în care mașinile sunt negociate discret între vânzător și cumpărător fără licitație sau preț public, reprezintă acum aproape o treime din venituri, potrivit lui Shelby Myers, șeful global al vânzărilor private de la RM Sotheby’s.

Creșterea vânzărilor particulare de mașini clasice, artă și bunuri imobiliare este determinată de social media, de tehnologie și de scăderea prețurilor pentru obiectele de colecție. Atunci când o operă de artă sau o mașină clasică este scoasă la licitație, rezultatele și, uneori, vânzătorul, sunt extrem de publice, răspândite pe rețelele de socializare și pe bloguri.

Experții în obiecte de colecție spun că vânzătorii nu vor să riște să scoată la licitație un obiect prețios, doar pentru ca acesta să se împiedice în mod public pe blocul de licitație.

Prin urmare, colecționarii cărora le place să își expună mașinile la evenimente și expoziții se feresc de  licitații, deoarece este mai probabil ca spectatorii să poată afla cât a plătit proprietarul.

Listări „în șoaptă”

În domeniul imobiliar, multe dintre cele mai mari afaceri din Manhattan, Malibu, Aspen, Hamptons și Palm Beach sunt acum vânzări private sau „off-market”. Cunoscute și sub numele de listări „în șoaptă” sau „de buzunar”, proprietățile în afara pieței nu sunt listate pe site-urile publice, ci sunt vândute în liniște între un grup select de brokeri și cumpărători.

O vilă din Greenwich Village(Manhattan) s-a vândut în acest an în afara pieței pentru 72,5 milioane de dolari, în timp ce o proprietate de 13.000 de metri pătrați din Palm Beach a fost vândută pentru 60 de milioane de dolari.

Iar prima vânzare de peste 100 de milioane de dolari din Aspen – conacul lui Patrick Dovigi de pe Red Mountain către miliardarii Steve Wynn și Thomas Peterffy – a fost în afara pieței, brokerul reprezentând atât cumpărătorul, cât și vânzătorul.

Los Angeles este considerat locul de naștere al tranzacțiilor în afara pieței, începând cu anii 1980 și 1990, când celebritățile și vedetele de cinema au vrut să evite fanii prea zeloși care să le viziteze casele listate.

De-a lungul timpului, potrivit agentului imobiliar Ernie Carswell de la Douglas Elliman, vânzători bogați s-au alăturat trendului de a vinde în afara pieței.

Sancțiunile sunt doar pentru fraieri. Companiile din UE se îmbogățesc din afacerile cu Rusia

Într-o rezoluție plină de furie și frustrări, Parlamentul European a condamnat cu fermitate practica statelor UE de a permite propriilor companii să facă afaceri cu Federația Rusă. În fapt, UE a rămas unul dintre cei mai mari clienți ai Rusiei pentru combustibili fosili, plătind, lunar, circa 2 miliarde de euro. Mai mult, Parlamentul European cere interzicerea gazelor din Azerbaidjan, cu care România, dar și alte țări europene, au contracte, pe motiv că acestea ar fi, de fapt, tot rusești.

Parlamentul European a cerut pedepsirea drastică a celor care continuă să facă afaceri cu Federația Rusă, demonstrând, de fapt, că sancțiunile au fost doar pentru fraieri. Astfel, în ciuda sancțiunilor, în practică, unele state membre au intensificat schimburile comerciale cu Rusia începând din februarie 2022.

Mai mult, o serie de firme din UE beneficiază de derogări în temeiul Regulamentului (UE) nr. 269/2014 al Consiliului (2) și, prin urmare, continuă să desfășoare activități comerciale cu entități ruse care fac obiectul unor sancțiuni financiare și comerciale, se arată într-o rezoluție a Parlamentului European, publicată recent în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

”Competența de a acorda derogări aparține autorităților naționale, iar instituțiile UE sunt doar informate cu privire la derogările acordate, fără posibilitatea de a le contesta. Parlamentul și alte instituții nu au acces la aceste informații esențiale, iar această practică de derogare reduce considerabil impactul dorit al sancțiunilor UE, lipsind astfel unul dintre principalele instrumente de politică externă ale UE de eficacitate și credibilitate”, se precizează în rezoluție. Rusia continuă să câștige circa 690 de milioane euro pe zi din exporturile sale de combustibili fosili (date din august 2023), iar UE continuă să trimită Rusiei 2 miliarde euro pe lună pentru combustibili fosili, susțin europarlamentarii. Din cauza importurilor continue de gaze prin conducte și de GNL, precum și din cauza diferitelor excepții de la interdicțiile de a importa țiței și produse petroliere, UE rămâne unul dintre cei mai mari clienți ai Rusiei pentru combustibilii fosili.

Comerțul, crimă de război

Pentru că sancțiunile UE împotriva Rusiei sunt un instrument de politică externă menit să pună capăt unui război ilegal, eludarea acestor restricții la exportul de bunuri critice pentru război ar putea fi considerată, în anumite cazuri grave, complicitate la crimele de război comise de Rusia și urmărită penal ca atare, consideră europarlamentarii.

Aceștia cer adoptarea de către Consiliul European a unei decizii de extindere a competențelor Parchetului European, astfel încât să includă infracțiunea de încălcare a măsurilor restrictive ale Uniunii, ceea ce ar permite o mai mare armonizare și urmărirea penală consecventă și uniformă a acestor infracțiuni în întreaga UE. În același timp, europarlamentarii regretă lipsa gravă a unei culturi a respectării regulilor referitoare la sancțiunile UE împotriva Rusiei și condamnă practica prin care bunuri din UE supuse sancțiunilor sunt vândute unor firme sau persoane din țări terțe și apoi sunt expediate direct din UE în Rusia.

Prin rezoluția adoptată, europarlamentarii solicită UE și statelor sale membre să închidă complet piața Uniunii pentru combustibilii fosili de origine rusă, precum și testarea armonizată a originii importurilor de combustibili fosili, GNL și combustibili fosili rafinați pentru a împiedica reexportarea energiei provenite din Rusia către UE.

Azerbaidjanul, reevaluat

România ar putea să rămână și fără gazele din Azerbaidjan, care le-au înlocuit pe cele rusești. Și asta pentru că Parlamentul European a cerut UE și statelor membre să își reevalueze relațiile cu țările care nu depun suficiente eforturi pentru a limita evaziunea și eludarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, inclusiv asistența financiară acordată acestor țări și orice acces preferențial la piețele UE. În acest sens, europarlamentarii s-au declarat îngrijorați de relatările potrivit cărora Azerbaidjanul „albește” gazele rusești și a cerut insistent UE și statelor sale membre să folosească toate instrumentele posibile pentru a convinge guvernul Azerbaidjanului ”să nu mai uneltească cu regimul rus”.

Nimic nu se pierde, totul se transformă. Apa din haznale trebuie folosită în agricultură

Comisia Europeană a elaborat noi specificații tehnice în managementul riscului privitor la reutilizarea apei din canalizare pentru irigațiile în agricultură. Apa recuperată este considerată însă periculoasă pentru sănătate, necesitând măsuri de protecție pentru lucrătorii aflați în apropierea sistemelor de irigații sau pentru protecția așezărilor umane. Printre riscurile identificate se numără agenții patogeni, care cauzează focare de boli cu transmitere hidrică la oameni și animale.

După adoptarea Regulamentului privind reutilizarea în agricultură a apelor uzate, Comisia Europeană a completat documentul, adăugând specificații tehnice mai clare la cerințele minime de management al riscului. Apele uzate urbane pot fi alcătuite dintr-un amestec de ape uzate menajere, ape uzate industriale și ape de șiroire, deci și evacuări care conțin diverse tipuri de poluanți, agenți patogeni sau alte substanțe, tocmai de aceea riscurile sunt extrem de mari, atât pentru sănătatea umană și a animalelor, cât și pentru mediu.

Cele mai mari pericole sunt reprezentate de agenții patogeni (de exemplu bacterii, virusuri, protozoare și helminți) care cauzează focare de boli cu transmitere hidrică la oameni și animale, precum și alte efecte asupra sănătății, precum și poluanții care sunt prezenți în general în apele uzate urbane.

Pe de altă parte, agenții patogeni, poluanții sau alte substanțe asociate cu evacuările industriale sau cu scurgerile urbane de pe suprafețe contaminate în sistemul urban de colectare se pot acumula în concentrații mari în apele uzate urbane și, prin urmare, pot afecta utilizarea apelor recuperate.

”Trebuie identificate potențialele pericole prezente în apele recuperate, de exemplu poluanții, agenții patogeni sau alte substanțe care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea umană și animală, pentru culturi și pentru mediu, inclusiv pentru floră și faună, pe baza caracteristicilor calitative ale surselor apelor uzate, prin selectarea acelor agenți patogeni, a acelor poluanți sau a acelor alte substanțe care ar putea prezenta un risc pentru sănătate sau pentru mediu dacă nu sunt eliminate din apele recuperate”, susține Comisia Europeană.

Picături periculoase

În cazul sistemelor de irigare prin aspersiune, în care apa este pulverizată în aer și cade pe suprafața solului precum ploaia, trebuie să se acorde o atenție deosebită protecției sănătății lucrătorilor și a persoanelor aflate în apropiere care ar putea fi atinse de picăturile de apă recuperată.

Cei care utilizează aceste ape trebuie să aibă acces la informații suplimentare relevante pentru identificarea căilor de expunere pentru populație sau mediu, cum ar fi raza maximă de aruncare sau presiunea maximă de funcționare, condițiile de vânt predominante la nivel local, care determină dispersia aerosolilor și prezența unor măsuri preventive menite să oprească picăturile pulverizate sau aerosolii proveniți de la apele recuperate în timpul irigării (de exemplu arbori plantați sub formă de gard viu sau plase antivânt).

”Căile de expunere, care ar putea fi intenționate sau neintenționate (accidentale), directe sau indirecte și care ar putea implica un risc pentru sănătate sunt ingerarea apelor recuperate, direct sau indirect prin intermediul culturilor, al solului sau al unor obiecte care au intrat în contact cu apele recuperate, contactul cu apele recuperate (prin piele sau ochi), direct sau indirect prin intermediul culturilor, al solului sau al unor obiecte care au intrat în contact cu apele recuperate și inhalarea apelor recuperate (prin aerosoli)”, se arată în documentul emis de Comisia Europeană.

Riscuri majore

Cei mai expuși riscurilor utilizării apelor recuperate sunt operatorii și lucrătorii de la instalația de recuperare (sau de la stația de epurare a apelor uzate urbane, dacă cele două sunt diferite) și de la instalațiile de stocare și de distribuție, utilizatorii finali de pe câmpurile irigate, precum și persoanele care locuiesc și lucrează în comunitatea locală sau persoanele aflate în apropiere. Riscuri majore sunt chiar și pentru  persoanele aflate întâmplător în interiorul sau în apropierea sistemului de reutilizare a apei, a căror prezență nu are legătură cu sistemul și care nu iau nicio măsură pentru a reduce expunerea, dar și lucrătorii sau utilizatorii activităților din apropiere, care ar putea fi expuși accidental la apele recuperate, de exemplu prin participarea la activități recreative pe canalele deschise care ar putea primi ape recuperate sau în apropierea acestor canale ori prin expunerea la picături de apă recuperată provenite de la sistemele de irigare prin aspersiune.

De la New York la Tokyo: piețele bursiere, creștere record

De la New York la Londra și până la Tokyo, dacă există o asemănare între piețele de acțiuni din întreaga lume, aceasta este următoarea: maxime record.

Dintre cele mai mari 20 de piețe bursiere din lume, 14 au atins recent maxime istorice. Indicele MSCI ACWI, care urmărește piețele dezvoltate și emergente, a înregistrat o serie de recorduri, stabilind vineri un alt nou maxim.

În SUA, indicii S&P 500 și Nasdaq 100 au atins recorduri în această săptămână, în timp ce indicele Dow Jones Industrial Average a depășit pentru prima dată 40.000 de unități, potrivit Bloomberg. Între timp, cele mai mari burse din Europa, Canada, Brazilia, India, Japonia și Australia se află în prezent la sau aproape de maximele lor.

Reducerile iminente ale ratelor dobânzilor, economiile sănătoase și câștigurile corporatiste determină această activitate. În plus, există o mulțime de factori potențiali pentru a menține revenirea, cum ar fi cele 6 trilioane de dolari care se află în fondurile de piață monetară, în timp ce riscurile rămân limitate.

„Dintr-o perspectivă macro, nu există semnale roșii”, a declarat Salman Ahmed, directorul diviziei de active a Fidelity International.

Retragerea din aprilie a acțiunilor globale nu a durat mult timp, deoarece au apărut în mod constant cumpărători. Asta ajută la explicarea motivului pentru care S&P 500 nu a înregistrat o scădere de 2% în 311 zile, cea mai lungă perioadă din 2017-2018. Și chiar și acțiunile chinezești, care s-au luptat de când au atins un maxim în februarie 2021, încep să revină.

Raliu de 12 trilioane de dolari

S&P 500 a stabilit 24 de noi maxime istorice în 2024, după doi ani în care nu a înregistrat niciunul, în condițiile în care acțiunile americane au înregistrat un raliu de 12 trilioane de dolari de la sfârșitul lunii octombrie. O parte din această situație este reprezentată de speranța unei aterizări ușoare, economia rămânând puternică, în timp ce inflația se răcește, ceea ce stimulează pariurile că Rezerva Federală va relaxa politica monetară încă de la sfârșitul acestui an.

O altă parte este entuziasmul pentru tehnologia inteligenței artificiale. Gigantul cipurilor Nvidia  este responsabil, pe cont propriu, de aproximativ un sfert din câștigurile din S&P 500. Iar împreună cu Microsoft, Amazon, Meta Platforms și Alphabet, aproximativ 53% din creșterea indicelui de referință provine de la doar cinci acțiuni.

Surpriza câștigurilor din Europa

Acțiunile europene se află, de asemenea, în urcare. Alimentează profiturile corporative și determină așteptările ca piețele să continue să se consolideze.

Trei sferturi dintre companiile europene au îndeplinit sau au depășit așteptările privind câștigurile, cu marje care s-au îmbunătățit, au anunțate strategii BNP Paribas.

Indicele pan-european Stoxx 600 a crescut în cinci din ultimele șase luni, divergența politicii monetare față de SUA fiind probabil un avantaj pentru acțiunile din regiune. Banca Centrală Europeană a adoptat un ton mai pesimist decât Fed în ultimele luni, iar piețele de obligațiuni se așteaptă ca instituția din Frankfurt să reducă ratele pentru prima dată în istorie înaintea omologului său american.

Creșterea indicelui FTSE 100 din Marea Britanie a ajutat una dintre cele mai ieftine piețe de acțiuni din lume să înceapă să recupereze decalajul față de rivalele sale.

China cucerește porturile lumii

Cu excepția Antarcticii, fiecare continent are cel puțin un port în care întreprinderile chineze dețin participații de proprietate sau de operare, potrivit bazei de date Chinese Overseas Ports.

Beijingul a semnat, de asemenea, acorduri maritime cu 66 de națiuni și regiuni; dintre proiectele în curs de desfășurare, 13 sunt deținute în mare măsură de chinezi, iar zece includ infrastructuri care pot fi utilizate în scopuri militare, notează Modern Diplomacy.

„Pasaje economice albastre”

Majoritatea proiectelor portuare sunt în concordanță cu cele trei „pasaje economice albastre” propuse de Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, care leagă China de Pacificul de Sud, Mediterana, Africa, Oceanul Indian, Australia și Europa prin Oceanul Arctic.

Două întreprinderi de stat semnificative –  China Shipping Corporation (COSCO) și China Merchants Group (CMG) –  se concentrează pe rutele internaționale importante de transport maritim și pe piețele în curs de dezvoltare.

Conform unui studiu Nikkei Asia din 2020, corporațiile chineze au investit aproape 11 miliarde de dolari în 25 de dezvoltări portuare răspândite în 18 țări între 2010 și 2019.

Oceanul Indian ajută China să se deplaseze spre vest. Porturile proeminente precum Gwadar, Mombasa, Hambantota, Kyaupkyu, Malacca și Chittagong sunt esențiale, în special în contextul planului privind Drumul maritim al mătăsii. Șaisprezece dezvoltări portuare  sunt legate de mari întreprinderi de stat chineze (SOE), cum ar fi China Communication Construction Company și CMPorts.

Alte întreprinderi chineze au închiriat porturi sau terminale în Pakistan, Sri Lanka, Australia și Emiratele Arabe Unite în baza unor acorduri de concesiune.

La nivel internațional, există preocupări legate de instalațiile militare ale Chinei din apropierea unor porturi maritime importante din Marea Roșie, Golful Persic, Strâmtoarea Ormuz și Canalul Suez.

Din Malta până în Suedia

În 2023,  31 de terminale portuare pentru containere din Europa, din Malta și Grecia până în Germania și Suedia, au primit investiții cheie din partea întreprinderilor chineze.  Cuprind porturi importante precum Valencia, Hamburg și Rotterdam. Corporațiile chineze dețin o proprietate absolut completă sau majoritară substanțială la două dintre aceste terminale, care sunt situate în Zeebrugge, Belgia, și Pireu, Grecia.

COSCO Shipping Ports (CSP) deține deja participații în unsprezece terminale răspândite în șapte națiuni europene. În 2022, terminalele europene au reprezentat 47% din veniturile totale ale CSP, de 682 de milioane de dolari, o creștere semnificativă de la 32% în 2016.

În afară de CSP, o altă companie de stat, China Merchants Port Holdings, a făcut investiții în nouă terminale, punând un accent deosebit pe porturile din sudul Europei, inclusiv cele din Franța, Grecia, Malta, Turcia și Olanda.

Datorită influenței sale economice care rezultă din controlul asupra activelor portuare, China a devenit o putere maritimă implicată în comerțul și achizițiile la nivel internațional.

Omul care l-ar ajuta pe Trump să răstoarne economia globală

Timp de aproape un deceniu, politica comercială a Statelor Unite a fost refăcută după chipul unui singur om: Robert Lighthizer.

În calitate de reprezentant comercial al președintelui Donald Trump, Lighthizer a îndepărtat SUA de la șase decenii de susținere a unui sistem comercial multilateral, bazat pe reguli, și le-a îndreptat către o abordare naționalistă robustă. El rămâne unul dintre principalii consilieri politici ai lui Trump în campania din 2024.

Influența lui Lighthizer a fost pusă în evidență luna trecută, când Biden a călătorit la sediul United Steelworkers, cel mai mare sindicat industrial din America de Nord, în Pittsburgh, în statul Pennsylvania, un stat de luptă politică, relatează Modern Policy. În urma vizitei, administrația a anunțat că intenționează să majoreze puternic tarifele vamale pentru vehiculele electrice chinezești importate, semiconductori, bateriile litiu-ion, panourile solare, oțel și aluminiu, care au fost impuse pentru prima dată, la îndemnul lui Lighthizer, de către Trump.

Katherine Tai, actualul reprezentant comercial al lui Biden,  a lansat, de asemenea, o nouă investigație în temeiul Secțiunii 301 – un instrument al unilateralismului comercial american din anii 1970, reînviat de Lighthizer – privind subvențiile chinezești pentru industria construcțiilor navale.

Probabil că vor urma și alte tarife. Iar Lighthizer însuși l-a sfătuit pe Trump să devalorizeze dolarul puternic dacă va fi ales pentru a stimula exporturile americane – un sfat care a fost citit pe scară largă ca o audiție pentru postul de secretar al Trezoreriei.

America First

Influența crescândă a lui Lighthizer este un avertisment pentru partenerii comerciali ai SUA – inclusiv pentru cei mai apropiați aliați ai țării – că naționalismul agresiv al politicilor comerciale “trumpiste” nu este o fază trecătoare.

Atât republicanii, cât și democrații adoptă strategia „America First”. Implicațiile  alegeri se vor manifesta în anii și, probabil, în deceniile care vor urma. Acest lucru îl face pe Lighthizer – după o carieră petrecută în mare parte ca o voce în pustiu care a denunțat adoptarea de către SUA a comerțului liber și a normelor multilaterale – omul de la mijloc.

No Trade Is Free

Cartea lui Lighthizer din 2023, No Trade Is Free, este o acuzație dură la adresa multor decenii de consens privind beneficiile liberalizării comerțului. De la Franklin D. Roosevelt la Barack Obama, președinții americani au crezut că reducerile negociate ale barierelor comerciale globale vor face Statele Unite și lumea mai bogate și mai sigure. Lighthizer a fost întotdeauna în dezacord.

Reducerea tarifelor vamale prin intermediul normelor comerciale globale a fost, scrie el, „un eșec mai crunt și mai incontestabil decât aș fi putut prevedea chiar și eu”, ceea ce a dus la pierderea producției americane, la stagnarea salariilor americanilor și la o poziție strategică a SUA care s-a deteriorat puternic în fața Chinei.

Dar, „instituțiile politice atât ale Partidului Republican, cât și ale Partidului Democrat, sub influența corporațiilor multinaționale și a importatorilor, nu au vrut sau nu au putut să își recunoască greșelile”.

În cei patru ani de mandat, Lighthizer a aplicat tarife de până la 25% la importurile de oțel și aluminiu din cea mai mare parte a lumii, a impus tarife similare pentru trei sferturi din exporturile Chinei către Statele Unite și a forțat Canada și Mexicul să renegocieze Acordul nord-american de liber schimb. Echipa Biden a menținut tarifele vamale pentru China, în ciuda opoziției inițiale puternice a secretarului Trezoreriei, Janet Yellen.

Dar Lighthizer este abia la început. Propune ca toate importurile să fie blocate dacă societățile exportatoare nu respectă standardele de nivel american în materie de protecție a mediului, normele de muncă, precum și sănătatea și siguranța lucrătorilor.

Popularitatea crescândă a protecționismului în ambele partide sugerează că mai sunt multe de făcut. Dacă și alte țări răspund la fel, aproape sigur, este ușor de imaginat un fel de războaie comerciale și valutare dăunătoare care nu au mai avut loc din anii 1920 și 1930.

„Nasty” și-a ales candidatul pentru București! Pe cine susține fostul tenismen?

Prima săptămână de campanie electorală se încheie cu un mesaj surpriză din partea celui mai titrat tenismen român, Ilie Năstase. Într-un mesaj video, „Nasty” a anunțat public pe cine susține în cursa pentru Primăria Capitalei și cu cine va vota la alegerile locale din 9 iunie.

„Știu că se apropie alegerile la Primăria Capitalei. Am făcut și eu treaba asta cu mulți ani în urmă.”, a transmis fostul tenismen la începutul mesajului său.

Chiar de la picioarele statuii care îl întruchipează, realizată după o poză din meciul pe care l-a câștigat la Melbourne în 1974, în fața lui Guillermo Vilas, Ilie Năstase spune că merge la București pe mâna Gabrielei Firea, candidata social-democrată pentru funcția de primar general.

„O susțin pe doamna Firea pentru că dânsa a mai fost la primărie, știe ce face. Nu a terminat proiectele pe care trebuia să le termine și o să le termine acum. Îi doresc mult succes și baftă!”, a declarat ferm „Nasty”, în mesajul video postat pe contul de socializare a Gabrielei Firea.

Mesajul fostului număr unu mondial în tenis, Ilie Năstase, vine după ce la începutul campaniei electorale o altă mare glorie a sportului românesc a declarat, de peste Ocean, că o susține tot pe Gabriela Firea pentru funcția de primar general al Capitalei. La două zile după debutul lunii de campanie electorală, fosta gimnastă Nadia Comăneci a declarat că merge pe mâna Gabrielei Firea.

Gabriela Firea este singurul candidat femeie înscris în cursa pentru Primăria Capitalei și a condus Bucureștiul între 2016 și 2020, având reușite majore în infrastructură, atragerea fondurilor europene, domeniul cultura și sportiv sau modernizarea transportului public și a sistemului de termoficare.

Mediul de afaceri confirmă încrederea în politicile PSD de creștere economică

Mediul de business validează politica PSD de control al inflației și a creșterii Produsului Intern Brut (PIB). Nivelul de încredere a managerilor români în economie a atins cea mai mare valoare măsurată în ultimii patru ani. Astfel, indicele Confidex by Impetum Group a ajuns la cel mai înalt nivel de la lansare (52,5 puncte), în primul semestru din 2024.

Pe fondul scăderii inflației, al creșterii PIB-ului și al unui optimism crescut al mediului de afaceri autohton, dar și internațional, în legătură cu evoluția economiei, valoarea indicelui Confindex a depășit maximul anterior de 50,2, înregistrat în primul semestru al anului 2023. Rezultatele ediției a 10-a a studiului indică optimism, reziliență și adaptabilitate din partea mediului de business românesc, peste o treime (34%) dintre managerii români declarându-se relaxați cu privire la economia autohtonă.

Ținerea sub control a inflației și creșterea PIB de către PSD, motive de optimism pentru managerii români

Gradul de optimism al managerilor români cu privire la economia românească a crescut, potrivit studiului, față de jumătatea anului trecut. Aceasta se datorează, pe de o parte, semnalelor pozitive la nivel de indicatori macroeconomici, cum ar fi scăderea inflației și creșterea PIB-ului, și, pe de altă parte, adaptabilitatea mediului de afaceri de  a căuta soluții și noi oportunități pentru a rămâne relevanți pe piață.

În plus, așa cum arată datele Institutului Național de Statistică (INS), măsurile PSD de stimulare a mediului de afaceri din România, implementate de Guvernul Marcel Ciolacu, au permis ca economia românească să atingă anul trecut un nivel-record de investiții, de peste 101 miliarde de lei. În plus, pentru 2024, este țintită depășirea pragului de 120 de miliarde de lei.

Potrivit datelor studiului Confidex, companiile din domeniul serviciilor sunt cele mai optimiste (indice de încredere 57,1 la nivelul sectorului), urmate de IT (53,7) și construcții și comerț (ambele domenii cu o valoare a indicelui de 52,6).

În contextul actual al pieței, principalele priorități ale managerilor autohtoni sunt creșterea vânzărilor (48% dintre aceștia), retenția angajaților (26%), îmbunătățirea relației cu clienții (26%), accesul la finanțare (22%) și digitalizarea și automatizarea (21%).

Ne mai luăm mult la mișto, domnule Dan Voiculescu?

1. Subiectul „atentatul din Slovacia” s-a vărsat. Această nenorocire ne-a convins că ecoanarhiștii trotinetari și drogangii îi fac pro-ruși pe toți politicienii care refuză să își transforme țările în rezervații Eurovision. Pentru orice ins sănătos, România e mai importantă decât divorțul sau mariajul Ucrainei cu Rusia.

2. Clotilde primăreasa a devenit Clotilde romanciera. A publicat un fel de piftie „pe suport de hârtie” (cum zic tefeloazele când aud de o carte) în care nu și-a pus cenușă în coafură pentru că a transformat Sectorul 1 în Glina 2. Un primar zdravăn de la mărul lui Adam în sus (la congresul de medicină Eurovision s-a hotărât că și femeile au mărul lui Adam) e cu mafia sau nu e cu mafia. Dar nu se luptă cu mafia. Cu mafia se luptă procurorii. Dacă Elena Ceaușescu a fost academician și pseudo-contabilul Vlad Voiculescu ministru al Sănătății, de ce nu s-ar lupta și Clotilde cu mafia? Ea e singurul motiv pentru care mă duc la vot. Europarlamentarele și PMB nu mă interesează prea tare. Recunosc, Clotilde mă atrage și ca femeie. E un triumf al stomatologiei. Nu-i de colea să ai trei numere în plus la cizmăria mandibulară.

3. Partidul parțial eclozat a lăsat-o mai ușor, în campanie, cu legalizarea drogurilor. Dacă te plimbi sâmbăta pe Calea Victoriei sau prin Centrul Vechi, constați că drogurile au deja statutul prostituției. Nu sunt legalizate, dar nici nu mai pățești nimic dacă ești prins cu otrava în buzunar. În România, e mai ușor să faci rost de droguri decât să cumperi de la farmacie (îți trebuie rețetă) antibiotice.

4. Domnule Dan Voiculescu, de ce nu îi retrageți pe Piedone și pe Liviu Negoiță? Aaaaa, am înțeles, v-ați dat cu americanii și vă prinde rolul. Vreți să fiți mai comic decât generalii apeviști și decât Vlăduț Voiculescu, domnule Dan Voiculescu? Nu mai faceți eforturi. Ați reușit. Eu presupun că Vlăduț vă e nepot, că prea se leagă lucrurile. Domnule Dan Voiculescu, dumneavoastră nu îi susțineți pe elegantul Liviu Negoiță și pe ostropelul Piedone, ci pe Nicușor și Clotilde. Pe trotinetă când defilați? Ne mai luăm mult la mișto, domnule Dan Voiculescu? Grav e că vă credeți și subtil.

Promisiunea lui Florin Piersic, de pe patul de spital. Mesajul emoţionant pe care l-a transmis fanilor

1

Florin Piersic a fost reevaluat cardiologic de medicii Spitalului „Foișor” din București, unde este internat actorul în vârstă de 88 de ani. Starea sa generală este una stabilă, fără modificări semnificative față de zilele anterioare.

„Continuăm monitorizarea funcțiilor vitale, a probelor inflamatorii și a programului de kinetoterapie”, a mai precizat doctorii de acolo.

Promisiunea lui Florin Piersic

Pacientul a oferit primele declarații pentru o televiziune, România TV, după ce a ajuns internat.

„Sunt la recuperare, undeva departe, sunt foarte bine tratat și aștept cu nerăbdare ca să ne vedem la Teatrul Național din București. Cât mai aproape, în mai, iunie cel târziu, ne vom vedea…”, a spus Florin Piersic.

Actorul în vârstă de 88 de ani a început să se deplaseze pe distanțe scurte cu ajutorul unui cadru de mers, după cum au anuntat reprezentanții unității medicale.

Medicul Adrian Marinescu, despre Piersic

Medicul Adrian Marinescu, de la Institutul Matei Balș din București, a dat detalii despre starea de sănătate a actorului Florin Piersic.

„Nu sunt schimbări, e aceeași situație stabilă. Din fericire, eu îmi doresc să nu apară nimic neprevăzut.

Am spus, însă, că la o persoană care e fragilă, are bolile asociate, are și vârsta, este posibil ca tot ceea ce înseamnă parte cardiacă, și nu numai, să sufere și modificări.

Eu prefer să mă gândesc la fiecare zi ca la o nouă zi care prezintă un pas important către o evoluție bună”, a precizat medicul la Antena 3.

La momentul internării la Foișor, reprezentanții spitalului au transmis că starea actorului era „gravă, în urma unui sepsis cu punct de plecare de la nivelul unei proteze totale de genunchi”.

De ce românii cumpără tot mai mult produsele marcă proprie ale supermarketurilor. Nu e vorba doar despre preţ

Retailerii au observat că au început să se golească, într-un timp cât mai scurt, rafturile pe care sunt aşezate produsele marcă proprie.

Cercetările de piață arată că românii dau un sfert din valoarea unui coș de cumpărături pe aceste produse marcă proprie, chiar și cu 30% mai ieftine.

De ce le cumpără clienţii supermarketurilor?

Inițial produsele marcă proprie erau văzute că o alternativă mai ieftină, dar cumpărătorii și-au dat seama că pot găsi produse de calitate la prețuri rezonabile.

Clienții găsesc numeroase produse marcă proprie, de la alimente de bază, precum carne, pâine, lactate și până la produse premium, dar și detergenți, cosmetice sau produse pentru animale.

„Se încadrează în tendințele actuale și au produse bazate pe plante, mâncare bio, sănătoasă, produse bazate pe proteine”, a spus Dan Butler, reprezentantul unei companii britanice de cercetare de piață, pentru Pro TV.

Apoi, multe produse marcă proprie ies din fabricile de la noi. De exemplu, aproape jumătate din producția acestei fabrici de prelucrare a arahidelor, din Alba, ajunge în supermarketuri sub denumirea de marcă proprie.

De ce sunt mai ieftine produsele marcă proprie?

Prețul mic, cu până la 30% din totalul unui coș de cumpărături, se explică prin faptul că magazinele nu mai investesc în marketing, menit să promoveze produsele ce deja le poartă numele, ambalajele nu sunt foarte complicate, scăzând costurile și pe această ramură, iar fabricarea lor în România este și ea mult mai ieftină.

Toate acestea duc la prețuri mai mici la raft și la facilitarea cumpărării.

Misterul piramidelor egiptene, desluşit! Cum au fost construite mai ușor în urmă cu 4.700 ani (VIDEO)

A apărut o nouă teorie despre construirea piramidelor circulă în ultimele zile. Acestea ar fi fost construite mult mai ușor pentru că în preajma șantierului se afla un braț acum dispărut al Nilului.

Arheologii au crezut că egiptenii antici trebuie să fi folosit o cale navigabilă din apropiere pentru a transporta materiale grele precum blocurile de piatră necesare pentru construirea piramidelor.

Piramidele au apărut datorită brațului dispărut al Nilului

Piramidele egiptene au fost construite iniţial de-a lungul unui braţ al Nilului, cu o lungime de 64 de kilometri, pe care l-au numit Ahramat (piramide, în arabă), care a dispărut ulterior, îngropat sub terenuri agricole şi deşert.

Cercetătorii cred că o mare acumulare de nisip purtat de vânt, asociată unei secete majore, care a început în urmă cu 4.200 de ani, ar putea explica migrarea braţului de apă Ahramat spre est şi sedimentarea sa ulterioară, conform digi24.ro.

Descoperirea ar explica motivul pentru care câmpurile de piramide au fost concentrate de-a lungul acestei porţiuni din deşert, situată în apropierea capitalei egiptene antice Memphis. Ele erau astfel uşor accesibile, prin intermediul braţului fluviului, la momentul la care au fost construite.

Nilul, o importanţă crucială

Şi aceste cercetări arată încă o dată importanţa Nilului ca „autostradă” şi arteră culturală pentru vechii egipteni, şi evidenţiază, totodată, modul în care societăţile umane au fost afectate istoric de schimbările din mediul înconjurător.

Datele mai sugerează că la momentul când piramidele au fost construite, regiunea Giza era bogată în vegetație. După sedimentele recoltate, Nilul avea un debit mult mai mare și era răsfirat în mai multe brațe acum 4.700 ani.