În ultimii 4 ani, comunitatea Sectorului 4 a implementat proiecte de regenerare urbană a spațiilor publice, utilizând fonduri nerambursabile, atât guvernamentale, cât și accesate prin programele și inițiativele europene, menite să accelereze procesul de recuperare a decalajului de dezvoltare pe care Sectorul 4 o înregistrează față de zona de nord a Bucureștiului și care să aducă, implicit, noi locuri de muncă bine plătite, precum și condiții de viață mult mai bune pentru oameni.

Proiectele menționate s-au înscris sub umbrela conceptelor „Noul Bauhaus European” și „Green Deal”, ce exprimă politica Uniunii Europene de a crea locuri, produse și moduri de trai estetice, durabile și incluzive, promovând un nou stil de viață în care durabilitatea corespunde stilului, accelerând astfel tranziția verde în diferite sectoare ale economiei noastre, cum ar fi construcțiile, mobilierul stradal etc.

În acest sens, au fost implementate investiții precum Pasajul Europa Unită, gândit atât din punct de vedere funcțional, ca o cale de circulație menită să asigure fluidizarea traficului rutier din zonă, cât și din punct de vedere estetic, prin realizarea sistemului de iluminat arhitectural de tip vortex, care a transformat construcția într-un reper urban. Același concept este urmărit și la Patinoarul Berceni Arena, a cărui fațadă, iluminată de asemenea arhitectural, va transforma arena într-un landmark estetic în zona Apărătorii Patriei.

Cât privește zona Eroii Revoluției, aceasta a beneficiat de o atenție sporită din partea specialiștilor, astfel încât, înainte de demararea lucrărilor de regenerare urbană, a fost realizat un studiu istoric, semnat de arhitecți acreditați de către Ministerul Culturii și Cultelor. Aceștia au analizat contextul urban din intersecție și au propus o serie de măsuri și soluții tehnice care, pe lângă soluționarea conflictelor de trafic, vor conduce la crearea unei imagini unitare din punct de vedere estetic, istoric și cultural.

Asta cu atât mai mult cu cât, în proximitatea intersecției, specialiștii au identificat trei monumente istorice, obiective circumscrise patrimoniului național: Cimitirul Șerban Vodă – Bellu, Cimitirul Eroii Revolutiei 1989 și Cimitirul Evreiesc.

Ținând cont de valoarea istorică, arhitecturală și culturală a zonei, un simbol pentru Sectorul 4 și pentru București, arhitecții au propus marcarea acesteia prin construirea unui obiect arhitectural integrator de tip reper urban, cu caracter unicat și deosebit, sculptural-arhitectural, care să valorifice patrimoniul cultural și care să aducă un omagiu eroilor noștri care și-au jertfit viața pentru siguranța și integritatea României.

Conceptul acestuia are în centru noțiunea de ascensiune, în conexiune cu dinamica legată de condiția umană, motiv abstractizat prin arcul frânt. Astfel, în opinia specialiștilor, va fi soluționat și aspectul urbanistic lipsit de viziune integrată a amenajării publice, urmând ca la finalul lucrărilor, „Poarta Eroilor”, noua poartă de intrare în Sectorul 4 să fie regenerată coerent, corect ierarhizată compozițional și cu elemente care să integreze atât zona construită, zona de trafic public, cât și zona protejată reprezentată de monumentele istorice.

Cât privește funcționalitatea construcției, aceasta susține linia de contact (catenara) a tramvaielor, care a fost modernizată în totalitate și încadrează stația de transport public într-un ansamblu armonios vizual-arhitectural.

Accesul călătorilor către această stație va fi realizat prin intermediul pasajului pietonal subteran, a cărei construcție a început în urmă cu 14 ani și a fost abandonată până la momentul luării în administrare de către Sectorul 4, când se afla la un pas de prăbușire. Acum, acest pasaj este pus în siguranță, modernizat și interconectat cu stația de metrou Eroii Revoluției și cu noua stație de tramvai din centrul intersecției. Prin urmare, în urma resistematizării circulației rutiere, pietonii au traseu separat de cel al autovehiculelor, pentru un grad sporit de siguranță. Totodată, la suprafață, circulația autoturismelor se va desfășura mult mai fluent, astfel că la poarta de intrare și ieșire din București către Bulgaria, timpii de așteptare în trafic se vor reduce cu aproximativ 70%.

Candidatul PSD-PNL la Primăria Sectorului 2, Rareș Hopincă, împreună cu premierul, Marcel Ciolacu, președintele COSR, Mihai Covaliu, președintele CS Dinamo, Ionuț Popa, și președintele ANS, Elisabeta Lipă au vizitat astăzi, Complexul Sportiv Dinamo și au analizat proiectul noului stadion, un vis ce va deveni realitate pentru întreaga suflare dinamovistă.

“Împreună cu reprezentanții Clubului Sportiv Dinamo am avut o discuție extrem de aplicată cu privire la implicarea Primăriei Sectorului 2 în construirea de noi facilități pentru sport. Am decis să construim un parteneriat public-public, în urma căruia cei peste 55.000 de elevi din rețeaua școlară a sectorului nostru să fie îndrumați către sport, iar Primăria Sectorului 2 să fie un catalizator al proiectului și un sprijin pentru cluburile sportive care își desfășoară activitatea în sector.”, a spus Rareș Hopincă.

Guvernul condus de Marcel Ciolacu a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru noua arenă multifuncțională Dinamo, care va beneficia de un stadion modern, de 25.059 de locuri, cu acreditare UEFA de nivelul 4, dar și săli pentru mai multe discipline sportive, un spațiu expozițional, care va găzdui evenimente culturale, expoziții temporare și un muzeu în care vor fi expuse trofeele clubului.

“Rareș nu este doar un mare dinamovist, ci și un om de administrație cu vizune care știe că noua arenă este un proiect care depășește granițele fotbalului. Este o investiție de peste 170 de milioane de euro, care va deveni un standard de modernitate al sectorului 2 în mandatul său de primar. Deși sunt un fan al unei mari rivale, le-am transmis suporterilor dinamoviști că imi doresc ca echipa de fotbal să aibă succes atât în seara asta, cât și la meciul următor și să rămână în prima ligă. Fiindcă una dintre cele mai frumoase galerii din România merită din plin asta!”, a spus Marcel Ciolacu.

Totodată, în interiorul Complexului Sportiv va fi construit un heliport ce va deservi Spitalul Clinic de Urgență Floreasca.

“Stadionul va fi format pe platforme, întrucât pânza freatică este la 2 metri și atunci trebuie să îl înălțăm pe piloni. Vom crea facilități pentru sporturile de înaltă performanță. Avem 6 săli, un cabinet de recuperare, hotel, restaurante, săli de conferință. Înclusiv pentru canotaj avem sală.”, a spus Ionuț Pop, președintele CS Dinamo.

Suprafața desfășurată totală a arenei este de 66.716 mp, durata de execuție este de 25 luni, iar valoarea totală a investiției este estimată la suma de 854.573.000 lei (827.893.000 lei, valoare finanțată de Ministerul Dezvoltării și 26.680.000 lei, valoare finanțată de Ministerul Afacerilor Interne, prin Clubul Sportiv Dinamo București). La finalul lunii curente, Ministerul Dezvoltării, prin Compania Națională de Investiții, va lansa licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru noua arenă. Este a doua cea mai mare investiție a Guvernului PSD-PNL în Sectorul 2, după investiția de peste 500 de milioane de euro realizată la Institutul Clinic Fundeni.

Mai mult, dincolo de sprijinul total pentru construirea noii arene Dinamo, candidatul PNL-PSD la Primăria Sectorului 2, Rareș Hopincă, susține că va construi 3 noi săli multifuncționale de sport pentru copii, dar și un bazin de înot.

Starea sistemului de sănătate din România este departe de a fi perfectă, dar se îmbunătățește cu implicarea autorităților locale. Sunt destul exemple de bune practici în ultmii ani. În București, de exemplu, în perioada 2016 – 2020, au fost deschise două spitale noi: Spitalul de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, primul spital de copii construit în ultimii 30 de ani, și Spitalul Foișor.

Probleme încă sunt în sistemul medical. Pe scurt, aproape jumătate dintre unitățile medicale din întreaga țară nu sunt autorizate ISU, peste 230 de clădiri din cele 3.040 aflate în rețeaua publică de sănătate se află în risc de prăbușire, există un deficit crunt de medici, România situându-se pe penultimul loc la nivelul UE, cu un număr de 304,7 medici la 100.000 de locuitori.

Antrenată în bătălia pentru București, senatoarea Gabriela Firea pare hotărâtă să câștige Primăria Capitalei cu un program amplu, ambițios, bine conturat și care convinge prin acuratețea și claritatea lui.

Vorbind despre starea sistemului de sănătate din București, candidata PSD a declarat: ”În domeniul Sănătății trebuie să reluăm construcția de spitale pentru ca toți bucureștenii să aibă acces la servicii de sănătate de calitate.  După construcția de clădiri noi la Spitalul de copii dr. Victor Gomoiu sau de la Spitalul Foișor, îmi propun să duc la bun sfârșit și proiectul ambițios al Spitalului Metropolitan București, pe care l-am început în mandatul meu anterior”.

Fiind o militantă dedicată respectării drepturilor femeilor și protejării familiilor tinere, Firea vrea să realizeze o serie de proiecte, cum ar fi: ”centre pentru sănătatea femeii – fie că vorbim de adolescente, de femei tinere sau de senioare. Sunt femeie și mamă, înțeleg bine aceste nevoi. Vreau să reiau programul pentru creșterea natalității, susținerea cuplurilor infertile și programul de fertilizare in vitro – sunt peste 600 de copii care au fost aduși pe lume prin programul inițiat de mine. Este cu siguranță cea mai frumoasă realizare a mea, pentru că viața este neprețuită, iar bucuria părinților care au putut avea astfel un copil nu poate fi descrisă în cuvinte”.

De altfel, când vine vorba de sănătate și accesul la servicii medicale, autoritățile au aproximativ, același discurs, în care reclamă nevoia de acțiune, de sprijin al sistemului medical, de facilitare a accesului  pacienților la servicii medicale de înaltă calitate, de îmbunătățire a ratei de vindecare a pacienților și de a asigura o satisfacție mai mare a populației în ceea ce privește îngrijirile medicale.

Cu toate acestea, proiectele de extindere, modernizare și reabilitare a unităților medicale fie sunt prea puține, fie se lovesc de blocaje birocratice care întârzie sau anulează concretizarea lor, iar cei care pierd, în final, sunt tot pacienții care ajung cu greu sau târziu la medic.

Gabriela Firea se distinge, în tot acest spectru al preocupărilor declarative pentru starea sistemului de sănătate al Capitalei, prin proiectele pe care le-a realizat în anteriorul mandat de primar general, dar și prin programul în domeniul sănătății cu care s-a aruncat în lupta pentru Capitală, publicat pe site-ul https://gabrielafirea.eu/ și care prevede:

• Construirea Spitalului Metropolitan, proiect inițiat și pentru care în mandatul 2016-2020 a fost realizat studiul de fezabilitate și proiectul tehnic, au fost aprobați indicatorii tehnico-economici, a fost atribuit contractul de execuție și au început lucrările, dar care a fost abandonat în mandatul actual. Proiectul prevede atât realizarea spitalului, precum și a spaţiilor de cazare pentru rezidenţi, imobile de locuinţe pentru doctorii tineri, spaţii hoteliere pentru pacienţi şi pentru familiile acestora, sisteme de transport pentru pacienţii veniţi din ţara sau din străinătate, creşă şi grădiniţă pentru copiii personalului medical, săli de cursuri şi conferinţe.
• Realizarea Centrului de Terapie cu Protoni (centru de excelenă în terapia oncologică), proiect inițiat în 2019 și care se va realiza în colaborare cu companii japoneze (care au realizat studiul de fezabilitate/care au semnat contractul pentru studiul de fezabilitate – Itochu Corporation)
• Modernizarea, dotarea, reabilitarea și extinderea spitalelor din administrarea ASSMB
• Reabilitarea și extinderea Spitalului Gomoiu (clădirea veche) în vederea realizării unui centru de oncologie pediatrică.
• Realizarea și dotarea Reţelei Metropolitane de centre pentru sănătatea femeii, care va include o clinică ‘Sfanta Agatha’ dedicata diagnosticului si tratamentului afectiunilor oncologice ale femeilor, precum si 4 centre medicale ambulatorii arondate unui număr de patru spitale care au servicii de obstetrica-ginecologie, precum și realizarea unui program de screening adresat femeilor pentru depistarea afecțiunilor oncologice
• Continuarea, dezvoltarea și reluarea tuturor proiectelor de protejare a sănătății bucureștenilor, cum ar fi „O șansă pentru cuplurile infertile” – FIV destinat cuplurilor infertile, Proiectul „Testarea genetică la cancerul de sân în stadii incipiente”, „Newborn – Oncofertilitate” pentru persoanele diagnosticate cu cancer, pentru a prezerva potențialul fertil, prin prelevarea și crioconservarea materialului genetic.
• Dotarea cabinetelor medicale școlare și a cabinetelor stomatologice și asigurarea de consultații stomatologice gratuite, precum și sprijin financiar pentru aparate ortodontice fixe sau mobile pentru elevii și studenții din Bucuresti.

Având în vedere proiectele din domeniul sănătății realizate, deja, de Gabriela Firea, cum ar fi construirea Spitalului de Copii dr. Victor Gomoiu, primul spital de copii construit în București în ultimii 34 de ani, pentru care s-au investit peste 50 de milioane de euro sau Spitalul Foișor, programul de fertilizare in vitro pentru cuplurile infertile, programul cu care se prezintă în fața electoratului bucureștean are mari șanse să fie pus în practică, după câștigarea alegerilor.

Nu sunt deloc puțini cei care au constatat că, în România, în ultima perioadă, a merge la magazin, pentru cumpărături de bază, de alimente necesare traiului zilnic, a devenit o reală provocare, date fiind scumpirile.

Așa se face că, deși în coșul de cumpărături nu sunt foarte multe produse, suma de pe bonul de la casă e considerabil.

Cum stau lucrurile în cazul supermarketurilor din România comparativ cu cele din Grecia, de exemplu, în privința prețurilor pentru un coș obișnuit de produse?

Ei bine, prețurile coșului obişnuit de produse pentru gospodărie din supermarketurile grecești sunt mai mici decât în Franța, Anglia, Italia, Spania, Portugalia, Germania, România.

Această concluzie a reieșit din raportul realizat în mod regulat de Institutul de Cercetare a Comerţului Retail de Bunuri de Consum (IELKA) în urma unei cercetări bazate pe datele din platformele de comparare a prețurilor din fiecare țară, dar și a prețurilor din lanțurile de supermarketuri, pentru un coș tipic de produse pentru gospodărie achiziţionate din comerțul organizat de alimente cu amănuntul (supermarket) în martie 2024 în Grecia și, respectiv, în Franța, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Germania și România, potrivit stiripesurse.ro.

E de precizat faptul că s-a făcut o comparaţie a prețurilor cu și fără valoarea TVA, care diferă de la țară la ţară, potrivit publicației grecești Capital.

Au fost comparate prețurile a 43 de categorii de produse

Conform sursei menționate, pentru această analiză, au fost comparate prețurile pentru un total de 43 de categorii de produse. E vorba despre:

– 20 de subcategorii de produse care alcătuiesc un coș de cumpărături tipic, așa cum acest coş a fost configurat pe baza studiului realizat în mod regulat din 2012 până în prezent.

– 18 subcategorii de produse incluse în coșul casnic începând cu 11/2022.
– 5 subcategorii de produse incluse în coşul casnic începând cu 3/2023.

Iar aceste subcategorii de produse sunt examinate dintr-un eșantion semnificativ de peste 6.000 de prețuri și 40 de lanțuri de supermarketuri diferite din cele opt țări. Totul, pentru a calcula prețurile medii, cu luarea de eşantioane de preţ din site-uri credibile de comparare a prețurilor din Grecia și din străinătate, dar și din lanțurile de supermarketuri. E de menționat că datele includ atât prețurile produselor la ofertă, cât și produsele cu etichetă de marcă proprie din fiecare țară. Totodată, se precizează că prețurile se referă doar la rețele de supermarketuri și nu la alte puncte de vânzare.

Cum apare România în această analiză

Din compararea prețurilor medii ale coșurilor reiese că toate cele cinci țări au un coș mediu semnificativ mai scump decât Grecia, şi anume cu 24% în Germania, cu 20% în Franța, cu 25% în Marea Britanie, cu 16% în Italia, cu 7% în Portugalia, în timp ce Spania și România sunt destul de aproape de Grecia, dar mai scumpe cu 5% şi respectiv 1%.

E de precizat, însă, că imaginea rezultatelor se schimbă semnificativ atunci când este eliminat TVA-ul aferent fiecărei ţări. Compararea coșurilor în acest caz arată că toate cele șase țări au un coș mediu mai scump decât Grecia, şi anume Germania cu 31%, Franța cu 28%, Regatul Unit cu 33%, Italia cu 24%, Spania cu 12%, Portugalia cu 10% și România cu 6%, conform aceleiași surse.

Acesta este rezultatul diferenţelor generate de cotele reduse de TVA din fiecare ţară (este vorba de TVA-ul pentru alimente și băuturi). În Grecia, cota de TVA este de 13%. Această cotă de TVA este semnificativ mai mare decât în Marea Britanie (0% sau 5%) și Franța (10% și 5,5%), Spania (10% și 4%), Portugalia (13% și 6%), Italia (5% și 4%), Germania (7%) și România (9%), dar și decât în majoritatea țărilor din UE. Principala diferență este dată de produsele care sunt supuse cotei ridicate de TVA, care în Grecia este 24%.

Concret, coşul produselor de bază a fost evaluat în Grecia la 160,33 euro cu TVA şi 138,86 euro fără TVA, în România la 161.28 euro cu TVA şi 146,69 euro fără TVA, în Spania la 167,78 euro cu TVA şi 155,14 euro fără TVA, Portugalia 171,38 euro cu TVA şi 152,01 euro fără TVA, în Italia 186,64 euro cu TVA şi 172,58 euro fără TVA, în Franţa 192,30 euro cu TVA şi 177,17 euro fără TVA, Germania 199,20 euro cu TVA şi 181,76 euro fără TVA şi în Marea Britanie 199,98 euro cu TVA şi 185.29 euro fără TVA, potrivit sursei citate.

Concluzia generală a studiului

Care e concluzia generală a studiului? Aceea că în Grecia comerțul retail organizat (supermarketurile) oferă consumatorilor greci acces la produse pentru coșul lor obişnuit la prețuri în medie mai mici, acesta fiind rezultatul efortului organizat al furnizorilor și comercianților cu amănuntul de a ţine prețurile sub control în ultimii ani.

Această tendință, cu fluctuații minore, a fost constantă în ultimii 12 ani în care IELKA a efectuat acest studiu. Din câte arată comparația prețurilor de-a lungul timpului cu cele din străinătate, în ultimii ani Grecia a avut în mod constant un coș mai ieftin decât țările comparate, cu unele fluctuații care nu modifică însă concluzia generală a analizei.