În ultimii ani, România a devenit un punct de atracție pentru investitorii străini datorită politicilor economice și fiscale susținute de Guvernul Ciolacu. PSD a propus și adoptat o serie de măsuri menite să stimuleze investițiile străine, să îmbunătățească infrastructura și să susțină creșterea economică.

Grupul german Karl Mayer este ultima mare companie care a anunțat investiții de zeci de milioane de euro în România, asta după ce anul trecut țara noastră a fost cel mai activ an pentru fuziuni și achiziții poloneze din România. Global Business Policy Council a inclus pentru prima dată România în clasamentul anual al pieţelor în curs de dezvoltare.

Grupul german Karl Mayer, cunoscut pentru construcția de mașini textile, a pătruns pe piața din România, iar prima investiție aprobată de consiliul de administrație al companiei este de 25 milioane de euro, conform anunțului oficial făcut de reprezentanții firmei. Deși lansarea oficială este planificat pentru această vară, deși compania a început deja procesul de angajare.

 “Am închiriat o hală la Baia Mare și vrem să începem lucrările foarte rapid. Ne căutăm terenuri pentru o fabrică complet nouă, vrem să construim ceva în zona aceasta, în Maramureș. Suntem în procedură de angajare de muncitori calificați și necalificați”, a spus directorul filialei din România.

Karl Mayer România a fost înființată în 2024, cu sediul în Baia Mare. Grupul, specializat în producția de mașini pentru industria textilă, își are sediul central în Germania și este o afacere de familie înființată în 1937. Potrivit datelor publice, grupul are peste 3.100 de angajați la nivel global și filiale în SUA, India, Italia, Hong Kong, Japonia, China, Bangladesh și Elveția, având și agenții răspândite în întreaga lume.

România, în clasamentul piețelor de investiții străine

Global Business Policy Council, divizia strategică a firmei de consultanță în management Kearney, a inclus în premieră România în clasamentul anual al piețelor emergente din perspectiva investițiilor străine directe, situând-o pe locul 17 din 25 de state evaluate. Lider al clasamentului rămân Statele Unite ale Americii.

Raportul examinează încrederea privind viitoarele fluxuri de investiții străine directe pe o perioadă de trei ani și reflectă optimismul investitorilor față de economia globală, informează ZF.

Includerea României în acest clasament vine ca urmare a politicii PSD de sprijin pentru companii. Aceste programe includ subvenții, credite avantajoase și facilități fiscale, menite să încurajeze dezvoltarea afacerilor și să atragă investiții în sectoare cheie, precum IT, producție și agricultură.

Un alt pilon important al politicilor PSD a fost investiția masivă în infrastructură. Proiectele de modernizare a drumurilor, căilor ferate și aeroporturilor au fost menite să îmbunătățească conectivitatea internă și externă a României. Aceste îmbunătățiri infrastructurale sunt esențiale pentru investitorii străini, care caută piețe cu logistică eficientă și acces facil la piețele europene.

PSD este partidul care introduce în România salariul minim european, are cei mai mulți primari și președinți de Consilii Județene campioni ai proiectelor cu bani de la Comisia Europeană și a reușit, în actuala guvernare, să ducă absorbția de fonduri europene la peste 97%.

Anul 2023, anul investițiilor poloneze

Anul 2023 a marcat cel mai activ an pentru fuziuni și achiziții ale companiilor poloneze din România, din 2018 și până în prezent. Având loc în total 32 de tranzacții de fuziuni și achiziții implicând companii poloneze, dintre care opt s-au desfășurat în 2023. Numărul companiilor cu capital polonez a crescut cu aproape 37% în ultimii patru ani, potrivit datelor Economedia.

Anul trecut, mai multe companii poloneze au pătruns pe piața românească, inclusiv retailerul alimentar Zabka, retailerul de modă Wittchen, fintech-ul Kontomatik, PKO Bank Polski, cea mai mare bancă din Polonia, și Polenergia, cel mai mare grup privat de energie din Polonia.

În România activează deja numeroase companii mari din Polonia, în diverse sectoare: retail (LPP, Pepco), materiale de construcții și articole sanitare (Selena Group, Cersanit), imobiliare (GTC, Scalier), logistică (Raben Group, Rohlig), industria auto (Inter Cars) și industria alimentară (Maspex). România va continua să fie în atenția companiilor poloneze datorită evoluției economiei și oportunităților variate, precum și a poveștilor de succes ale altor jucători internaționali deja prezenți pe piață, potrivit consultanților de la Cushman & Wakefield Echinox, citați de Economedia.

Banii europeni sunt o oportunitate uriașă pentru orice administrație locală. Nu ne referim doar la banii din PNRR, care sunt mult mai ușor de accesat, ci la toate programele operaționale și toate sursele de finanțare. Alba Iulia a fost, cândva, un exemplu în ce privește fondurile europene, modul în care au fost atrase, maniera în care au fost scrise dar și implementate proiectele.

Cetatea Alba Carolina este un exemplu și simbol nu doar pentru oraș, ci și pentru modul în care banii europeni au fost puși în valoare. Din păcate, ultimii patru ani, cu o administrație USR-PNL, definită de ineficiență și amatorism, au schimbat întreaga paradigmă a banilor europeni, iar proiecte câștigate n-au fost implementate la termen, fiind pierdute sume uriașe, în timp ce alte fonduri accesate au răspuns nevoilor administrației de a puncta la capitolul absorbție, nicidecum la nevoile comunității. Acest eșec l-a făcut pe fostul viceprimar Paul Voicu, autorul multora din proiectele de succes, să părăsească o barcă liberală care se scufundă sub administrația actualului primar.

„Fondurile europene trebuie atrase cu cap. Proiectele depuse trebuie să răspundă unor nevoie rele și, poate cel mai important, o administrație eficientă trebuie să aibă capacitatea de a le implementa. Banii europeni sunt bani câștigați abia atunci când proiectele sunt implementate și devin investiție doar atunci când proiectele își dovedesc sustenabilitatea. Există resurse și linii de finanțare pentru multe dintre problemele unui oraș. Trebuie doar să ne asigurăm că scriem proiectele corect, că avem resurse pentru cofinanțare și că le punem în aplicare cu profesionalism.

Există, însă, și probleme pentru care încă nu avem soluții prin prisma fondurilor structurale. Aici trebuie o foarte bună colaborare între administrațiile locale și reprezentanții României în Parlamentului European, reprezentanți care să știe și înțeleagă nevoile nu doar de ansamblu, ci și punctual, ale unor comunități, astfel încât viitoarele apeluri de proiecte să fie croite pentru a răspunde cât mai bine unor nevoi reale și urgente” a declarat Voicu Vușcan, candidatul PSD pentru Primăria Alba Iulia.

Beneficiile fondurilor europene sunt incontestabile, iar cei 17 ani de când suntem parte a Uniunii Europene ne-au adus de zeci de miliarde, bani folosiți pentru a dezvolta România. Tipurile de finanțări gândite la nivel european răspund din ce în ce mai bine nu doar nevoilor de țară, ci și unor nevoi punctuale ale comunităților, iar acest fapt este vizibil în fiecare comunitate în care administrația locală este condusă de profesioniști. Trebuie să ne asigurăm că deciziile luate la Bruxelles răspund cât mai bine așteptărilor și cerințelor de acasă.

„Avem nevoie de fonduri europene pentru autostrăzi, pentru sistemul medical, pentru infrastructura mare sau cea sportivă și culturală, așa cum avem nevoie de bani și pentru a rezolva probleme la nivel local. Fondurile acestea există și sunt convins că, de îndată ce pe plan local vom alege oameni potriviți la locul potrivit, îi vom și accesa corespunzător.

Cu profesionalism, cu oameni bine pregătiți, precum Voicu Vușcan, și cu un management serios, Alba Iulia va putea miza pe fondurile europene pentru a rezolva nu doar probleme, dar mai ales pentru a se dezvolta economic. O miză reală în perioada următoare este să dezvolți aceste proiecte cu fonduri europene în așa fel încât să fie sustenabile și consider că o comunitate locală trebuie să își concentreze investițiile din resurse europene pe trei piloni: zona socială cu educația, cultura și sănătatea, dimensiunea economică pentru crearea de locuri de muncă bine plătite și infrastructură de calitate pentru toți. Trebuie să preluăm din exemplele de bună practică existente în țară și străinătate și să le aducem și la Alba Iulia”, a declarat europarlamentarul PSD, Victor Negrescu.

Europarlamentarul român este de altfel negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul UE și cel care a adus cei mai mulți bani europeni în România prin proiectele pilot inițiate și amendamentele aduse legislației europene.

De altfel administrația din Alba Iulia a reușit performanța să nu finalizeze în termen proiectele de mobilitate finanțate din fonduri europene depășind cu mai bine de șase luni termenul de finalizare. Doar prin intervenția premierului României, Marcel Ciolacu, și a Ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, au putut fi salvate proiectele.

Chiar dacă ar fi trebuit să învețe din greșelile comise, la Alba Iulia se asfaltează haotic în plină campanie electorală, se montează piste de biciclete care duc în stâlpi sau stații de autobuz și se inaugurează centimetrii de drum fără niciun fel de preocupare față de banul public sau calitatea lucrărilor. Riscul rămâne ca aceste lucrări de mântuială să nu fie recepționate iar albaiulienii să trebuiască să plătească spoiala electorală.

Au fost audieri-maraton la DNA, încheiate la primele ore ale zilei de vineri. La finalul cărora s-a aflat, pe surse, că s-au dispus măsuri în cazul lui Florian Coldea și Dumitru Dumbravă – și anume controlul judiciar.

UPDATE 13.49: După audierea lui Florian Coldea și Dumitru Dumbravă la DNA, și apariția informațiilor, pe surse, în primă fază, cu privire la plasarea acestora sub control judiciar, apar primele detalii de la nivelul Direcției Naționale Anticorupție.

DNA a emis primul comunicat referitor la luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune, începând cu data de 24 mai 2024, față de patru persoane: doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți, un avocat din cadrul Baroului București și o persoană fără calitate specială. Nu sunt trecute, negru pe alb, numele acestora.

Conform procurorilor, în perioada martie 2023 – aprilie 2024, trei dintre inculpați – cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București – „ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 euro plus TVA”, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență „asupra unor magistrați din cadrul unor instanțe de judecată și că i-ar putea determina pe aceștia pronunțe hotărâri favorabile martorului într-un dosar penal” în care acesta era judecat. „După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpați a fost diminuată la 600.000 euro plus TVA, fiind stabilit ca aceasta să fie remisă în trei tranșe egale”, se menționează în comunicat.

Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul DNA:

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune, începând cu data de 24 mai 2024, față de patru persoane (doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți, un avocat din cadrul Baroului București și o persoană fără calitate specială), pentru săvârșirea unor infracțiuni de trafic de influență, forma participației penale fiind autoratul și complicitatea.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada martie 2023 – aprilie 2024, trei dintre inculpați (cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 euro plus TVA, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor magistrați din cadrul unor instanțe de judecată și că i-ar putea determina pe aceștia pronunțe hotărâri favorabile martorului într-un dosar penal în care acesta era judecat. După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpați a fost diminuată la 600.000 euro plus TVA, fiind stabilit ca aceasta să fie remisă în trei tranșe egale.

În contextul menționat mai sus, în aceeași perioadă, martorul ar fi remis celor trei inculpați o plată parțială în sumă de aproximativ 100.000 euro.

In cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane juridice, cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, cei patru inculpați trebuie să respecte o serie de obligații, între care să nu părăsească teritoriul României și să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.

Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar pe cauțiune se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

De asemenea, inculpații vor depune o cauțiune în valoare de 500.000 lei (stabilită față de cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București), respectiv 150.000 lei (cu privire la cel de-al patrulea inculpat), care vor fi consemnate pe numele lor, la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție, sau prin constituirea unor garanții reale, mobiliare ori imobiliare, în limita acelorași sume de bani, în favoarea Direcției Naționale Anticorupție.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.”

––––––-

Florian Coldea a ieșit de la DNA cu puțin după ora 3 dimineața, după ce sosise la audieri joi, 23 mai, în jurul prânzului.

Audieri-maraton

Fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea, generalul SRI Dumitru Dumbravă şi avocatul Doru Trăilă au fost plasaţi sub control judiciar, potrivit unor surse. Totul, după aproape 15 ore de audieri la DNA, ca urmare a unei plângeri depuse de către omul de afaceri Cătălin Hideg.

Potrivit unor surse, atât Coldea, cât şi Dumbravă au fost plasaţi sub control judiciar pe cauţiune, valoarea acesteia fiind de 500.000 de lei. Până la această oră, DNA-ul nu a transmis un comunicat de presă cu privire la acuzațiile ce li se aduc celor trei.

Atât fostul director adjunct al SRI Florian Coldea, cât şi fostul şef al Direcţiei juridice a SRI, generalul Dumitru Dumbravă, precum şi avocatul Doru Trăilă au fost audiaţi timp de mai multe ore la DNA. Au sosit la sediul Direcției Naționale Anticorupție joi, înainte de ora prânzului.

Coldea, la ieșirea de la audieri: „E prea târziu pentru o discuție la ora asta”

La ieşirea de la DNA, Coldea a ales să facă declaraţii în fața presei, invocând ora târzie.

„E prea târziu pentru o discuție la ora asta. Promit că mâine. (…) Sunt nevinovat”, a spus Coldea.

Cine e denunțătorul

Denunţătorul Cătălin Hideg susţine că i s-ar fi cerut să plătească avocatului Doru Trăilă un onorariu de 700.000 de euro, cu mult mai mare decât cele practicate în România, pentru a obţine o condamnare cu suspendare în instanţă.

Omul de afaceri Cătălin Hideg, care are o condamnare de patru ani de închisoare, în primă instanţă, în urma unei anchete desfăşurate de Parchetul European, mai afirmă că i s-ar fi spus că Florian Coldea este „singurul din România care are pârghiile necesare pentru a rezolva” dosarul său penal.

„Am avut o întâlnire cu domnul Dumbravă, care l-a recomandat pe domnul Trăilă ca viitorul meu avocat. Am fost la dânsul la birou, la cabinetul de avocatură unde mi-au spus, iniţial, că vor 700.000 de euro plus TVA. Ulterior, eu i-am spus că este o sumă foarte mare, că nu am mai văzut asemenea onorarii în România, dânsul mi-a spus că aşa a primit ordine de la domnii generali, că asta e suma pe care trebuie să plătesc dacă vor să mă ia ca şi client. I-am spus că este foarte mult, că ofer o sumă de 500.000. Dânsul a spus: nu pot să decid eu, trebuie să mă întorc să vorbesc cu domnii generali şi peste câteva zile vă chem să vă transmit care a fost decizia.

Ulterior, m-am prezentat din nou la cabinetul domnului avocat Trăilă şi mi-a spus că singura variantă pe care o acceptă este de 600.000 de euro plus TVA, altfel nu putem încheia acest contract de asistenţă juridică şi am semnat acest contract.(…) Îmi garantau că voi obţine o condamnare cu suspendare. În momentul în care am încheiat contractul cu dânşii au spus că, în mod normal, dacă lucrurile decurg bine, dacă judecătorul de la Tribunal, la fond, care a fost studentul domnului Trăilă, va da o rezoluţie pozitivă, la Curtea de Apel va fi mai simplu şi că vom scădea aceşti ani cu voioşie”, a afirmat Cătălin Hideg la Antena 3, joi după amiază.

Hideg ar fi achitat deja o primă tranşă de 100.000 de euro.

Hideg, condamnat la 4 ani de închisoare

Omul de afaceri Cătălin Hideg şi firma acestuia, Sanimed Internaţional, au fost trimişi în judecată de către Parchetul European, în octombrie 2022, într-un dosar de fraudă cu fonduri europene, prejudiciul fiind estimat la 3 milioane de euro.

În acest dosar, Hideg a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare, în februarie anul acesta. Faptele pentru care a fost condamnat sunt: folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecinţe deosebit de grave şi pentru infracțiunea de spălare a banilor.