PSD propune sancțiuni de până la 5% din cifra de afaceri pentru magazinele care delistează produse românești la un preț mai mic decât cel achiziționat ulterior din import. Decizia vine după ce în ultima perioadă au fost mai multe scandaluri legate de produsele românești scoase din marile lanțuri de magazine și în contextul în care Guvernul condus de Marcel Ciolacu vrea extinderea măsurii privind plafonarea adaosului comercial la produsele românești.

„Dacă un producător român este refuzat de retail deși oferă un prețun preț mai mic decât prețul importat pentru același produs, amenda va fi de 5% pe cifra de afaceri. Este o amendă foarte mare”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, în cadrul dezbaterilor din privind practicile incorecte din cadrul Comisie Economice din Senat.

Proiectul urmează să fie finalizat în perioada următoare, nu înainte e a fi discutat cu producătorii români și cu retailerii. „În această ordonanță sau proiect de lege, care va fi dezbătut în Parlamentul României, listarea se va face pentru toate produsele agroalimentare. În cazul în care se constată că un produs este delistat la un preț mai mic decât cel achiziționat, amenda va fi de 5% din cifra de afaceri. Acesta este un punct din actul normativ la care lucrez. Deocamdată nu este finalizat”, a mai spus Florin Barbu.

La discuții au participat și reprezentați ai retailerilor, dar și producători sau reprezentați ai autorităților. Printre cei prezenți a fost și reprezentați ai companiei care produce Magiunul de Topoloveni și care susține că problemele cu retailerii nu sunt noi.„Cunosc şi alţi producători români pe care eu i-am avertizat din 2022, de când a apărut legea. Am spus: atenţie că nu ne vor delista pe toţi în acelaşi timp. Vor începe pas cu pas şi vor vedea, ţipăm sau nu ţipăm. Haideţi să ţipăm toţi odată că dacă vom ţipa toţi odată suntem o forţă. Trebuie să recunosc un lucru foarte trist pentru noi, pentru români: suntem laşi. Dacă nu eram laşi şi dacă producătorii se ridicau mai mulţi, uitaţi şi acum aici câţi au venit! Dacă tot timpul taci, şuşoteşti şi aştepţi să iasă alţii în faţă, unul, doi, trei, şi pe urmă stai şi vezi, dacă au câştigat, câştigăm şi noi, dacă nu au câştigat, bine că nu ne-am dus…. E tristă situaţia producătorului român pentru că eu mă confrunt pe piaţă cu mult mai multă concurenţă decât aceasta strictă a retailerilor”, a avertizat Bibiana Stanciulov, director general al companiei care produce magiunul de Topoloveni, conform Agerpres.

PSD vrea plafonarea adaosului comercial la toate produsele românești

PSD vrea extinderea măsurii privind plafonarea adaosul comercial și pentru produsele românești după ce analiza Consiliului Concurenței făcută pe cele 21 de produse supuse acestei măsuri indică prețuri mai mici și cu 30%.

Spre exemplu prețul mălaiului a scăzut cu 22,32% în aprilie 2024 comparativ cu septembrie 2023 și cu 33,74% față de iunie 2023, iar zahărul este cu 20,33% mai ieftin față de septembrie 2023 și cu 23,18% față de iunie 2023. Scăderi importante de prețuri sunt și la făină care este cu 36,50% mai ieftină decât în luna iunie 2023.

Scăderile semnificative ale prețurilor alimentelor de bază sunt un semnal pozitiv pentru consumatori, demonstrând eficiența măsurii de plafonare a adaosului comercial implementată de Guvern. Reducerea prețurilor contribuie la creșterea accesibilității alimentelor esențiale pentru populația cu venituri mici și medii, obiectiv declarat al măsurii.

Cu toate acestea, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, marii retaileri au înregistrat în 2023 creșteri, în unele cazuri, și de peste 10% față de 2022, la nivelul cifrei de afaceri.

Măsura plafonării adaosului comercial la produsele de bază a fost introdusă de Guvernul Ciolacu din august 2023 ca o măsură menită să protejeze românii în contextul inflației crescute și a prețurilor mari, în special la alimente.

Românii ar plăti dublul facturii la electricitate în lipsa politicii PSD de plafonare și compensare a prețurilor din energie. Măsurile de protejare a consumatorilor casnici sunt evidențiate de o serie de notificări adresate în această perioadă clienților de către Electrica Furnizare, unul dintre liderii pieței de profil din România.

Conform notificărilor Electrica Furnizare, clienții cărora le expiră contractele în luna mai, vor plăti până la finalul acestui an 68 de bani, 80 de bani și 1,3 lei/kWh, în funcție de consum și de categoria de consumator, conform deciziei de plafonare din OUG 27/18.03.2022.

În notificări este inclusă însă și o avertizare referitoare la prețurile pe care clienții le vor plăti în situația în care se schimbă legea ce garantează nivel de preț maxim plafonat.

Fără plafonare, românii care consumă mai puțin curent ar fi cei mai defavorizați

În lipsa plafonării aplicate de PSD pentru protecția românilor, prețul pe kW/h ar fi de 0,71635 lei. La acesta s-ar adăuga alte tarife și taxe de transport și distribuție pentru ca prețul final să fie de circa 1,33 lei pe kW/h.

Pentru o familie care ar consuma, de exemplu, 100 kW/h pe lună, în loc de 68 de lei, ea ar trebui să achite 133 de lei, adică aproape dublul sumei de plată datorită plafonării din prezent.

Diferențele față de prețul actual, plafonat, scad pe măsură ce crește și intervalul de consum, însă și în aceste cazuri, facturile de achitat vor mult mai mari decât în prezent. Astfel, la un consum de 300 kW/h pe lună, în loc 240 de lei în prezent, o familie ar trebui să plătească circa 400 de lei.

Pe piață, în acest moment se încheie tranzacții la prețuri de peste 500 de lei/MWh (50 de bani/kWh) la producător pentru energie cu livrare anul viitor, fără costuri de profilare pentru client și fără dezechilibre.

Chiar și cu prețurile plafonate, companiile din energie fac profituri de peste 10% anual

Electrica Furnizare este unul dintre cei mai mari furnizori din România, cu o cotă totală de piață de 16,11% și de 10,82% în regim concurențial, conform ultimului raport ANRE disponibil, respectiv cel din februarie 2024.

Chiar și în condițiile plafonării prețurilor la energia electrică, Electrica a încheiat anul 2023 cu un profit net de 620,4 milioane lei, în creștere cu 11% față de anul anterior.