Acasă Blog Pagina 348

Patinoarul Berceni Arena din Sectorul 4, desemnat să găzduiască Supercupa României la hochei pe gheață

0

Patinoarul Berceni Arena din Sectorul 4 al Municipiului București a intrat în linie dreaptă cu probele tehnice, înainte de darea în folosință. În acest condiții, singurul patinoar competițional din București și, totodată, singura astfel de facilitate sportivă ridicată în Capitală în ultimii 70 de ani va fi gazda primului meci de hochei disputat în București, după o pauză de mai bine de 12 ani. Este vorba de Supercupa României – 2024, la hochei pe gheață, care se va juca pe 31 august a.c., între CSM Corona Brașov și ACSH Gheorgheni. 

Anunțul a fost făcut de către Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, în cadrul unei conferințe de presă organizate chiar pe suprafața de joc a noului patinoar. 

„Reușim să repunem orașul pe harta capitalelor europene care oferă oamenilor infrastructură dedicată practicării sporturilor pe gheață, cu speranța că vom reînvia performanța remarcabilă a hocheiștilor români din perioada anilor 70 – 80, când aceștia participau și performau la competițiile de prim rang ale hocheiului mondial. Sunt bucuros să constat că între 2020 și 2024, Sectorul 4 a devenit capitala Capitalei și în privința sportului, mai ales în condițiile în care sporturile pe gheață nu au avut acces la infrastructură specifică în ultimii ani. Avem aici, în cartierul Apărătorii Patriei, o oportunitate uriașă de a descoperi campioni, iar acest patinoar – Berceni Arena, va fi locul în care copiii din București vor putea să învețe să patineze. Organizat și atent monitorizați de oficialii clubului de hochei pe care îl vom înființa în septembrie. Îi așteptăm la patinoar, cu brațele deschise, pe bucureșteni, pe toți iubitorii sporturilor pe gheață  pentru că, pe lângă sănătate, sportul înseamnă spirit de echipă, înseamnă prietenie, înseamnă bucurie, înseamnă și tristețe, și momente dificile. Dar toate aceste lucruri sunt absolut necesare unei dezvoltări sănătoase”, a declarat primarul Sectorului 4.

Iminenta inaugurare a Patinoarului Berceni Arena în anul în care hocheiul românesc împlinește 100 de ani existență, a fost remarcată și de Attila Nagy-Ferenc, președintele Federației Române de Hochei pe Gheață. 

„Sunt foarte bucuros că vom reuși să organizăm aici, pe Berceni Arena, acest meci, pentru că Bucureștiul are mare nevoie de patinoar. Sper ca lucrurile bune care s-au întâmplat în Sectorul 4, să fie o pildă și pentru celelalte sectoare, astfel încât să avem cât mai multe spații de acest tip. Mult succes tuturor celor care sunt implicați în acest proiect și sper să avem o colaborare fructuoasă și să aducem hocheiul la nivelul la care a fost în anii 80”, a declarat Attila Nagy-Ferenc, președintele Federației Române de Hochei pe Gheață.

Oficialul a fost urmat și de către senatorul Tánczos Barna, care a salutat inițiativa Sectorului 4 de a dărui acest patinoar Bucureștiului. 

„N-aș fi acceptat această invitație dacă n-aș fi văzut în domnul primar acea pasiune cu care e atașat de acest obiectiv, de această arenă de hochei. Și dacă n-aș fi convins că va aduce în acest patinoar sute de mii de copii. Viitorul acestor infrastructuri sau infrastructurilor sportive în general este asigurat doar în cazul în care primăria vine și alocă fonduri în continuare. Sportul juvenil nu există fără fonduri publice, fără bani publici de la primărie, de la ministere. Mă bucur că s-a spart gheața în București, mă bucur că în sfârșit avem un patinoar în București. Și cu siguranță vor veni și altele, pentru că vă dau o singură comparație. Sectorul 4 are mai mulți locuitori decât Covasna. Perspectiva este infinit mai mare și cu siguranță în acest patinoar vor învăța să patineze mii, zeci de mii de copii. Cu siguranță vor veni de aici campioni la hochei, la patinaj artistic, la short-track, pentru că sunt sporturi care se pot practica în această arenă spectaculoasă”, a declarat senatorul Tánczos Barna, fost președinte al FRHG.

Prezentă la acest eveniment, Elisabeta Lipă, cvintuplă campioană olimpică la canotaj și actual Președinte al Agenției Naționale pentru Sport s-a declarat încrezătoare că investițiile Sectorului 4 în infrastructura sportivă vor continua.

„Eu sper că acești primari care demonstrează că se poate, să fie modele și pentru ceilalți și să nu mai așteptăm 70 de ani ca să finalizăm sau să începem construirea unui alt patinoar! Vă felicit din toată inima că ați reușit să duceți la bun sfârșit un astfel de obiectiv. Sunt ferm convinsă că nu vă veți opri aici.  Întotdeauna începutul este greu, dar atunci când reușești să faci ceva frumos, ceva mult așteptat și de foarte mult timp, la bun sfârșit, înseamnă că știi, înseamnă că ai o echipă performantă, înseamnă că știi care sunt nevoile cu care se confruntă cetățenii Sectorului 4. Așa că, domnule primar, o să vă urmăresc cu atenție, pentru că sunteți un primar foarte activ. Vă doresc din suflet să aveți parte numai de asemenea bucurii și să ne întâlnim la cât mai multe astfel de inaugurări”, a declarat Elisabeta Lipă, cea mai medaliată canotoare a secolului 20.

Patinoarul Berceni-Arena este găzduit într-o clădire nou-nouță, ridicată de la zero, cu două niveluri, parter și un etaj, ce va avea în jurul său aproximativ 3.000 de metri pătrați de spații verzi. În interiorul clădirii, sunt amenajate spații de servire în foaier, la parter, dar și la etaj, precum și alte încăperi dedicate serviciilor de garderobă, birourilor, vestiarelor, instalațiilor de gheață, sălii metodice, cabinelor VIP și cabinelor pentru presă.

Una din cele mai surprinzătoare caracteristici ale acestei structuri, ridicate de la zero, va fi dată de diferența temperaturii resimțită la nivelul gheții, comparativ cu cea din tribune. Astfel, în timp ce pe patinoar se va menține o temperatură de aproximativ 5-6 grade, spectatorii din tribune se vor bucura de temperaturi ceva mai blânde, în jurul a 15 grade, similare cu cele de primăvară.

Mai jos, la nivelul patinelor, gheața va fi menținută în stare foarte bună cu ajutorul a două echipamente frigorifice, ce vor păstra o temperatură constantă de -5 grade Celsius. Spectatorii vor asista la competițiile sportive într-o atmosferă plăcută, fără să resimtă frig. Acest lucru este posibil datorită tehnologiei moderne de climatizare, ce include trei centrale pentru tratarea aerului din sală. În plus, o construcție subterană a fost realizată pentru rezerva de apă, în scopul stingerii unui eventual incendiu.

Costurile noului patinoar olimpic se ridică la 10 milioane de euro, iar lucrările, executate de trei firme contractate de Primăria Sectorului 4 au durat aproximativ 1 an și opt luni.

Real Madrid nu știe cum să împartă 1 miliard de euro

1

Să vezi cea mai bună echipă din lume semnând un contract cu noul superstar al fotbalului poate fi un coșmar pentru taberele adverse. Dar exact asta simte și Real Madrid, odată cu aducerea francezului Mbappe.

Această mutare pune capăt celor 7 ani de „vânătoare” și aduce un mare plus în atacul deja fantastic al lui Ancelotti.

Este adevărat, toți ochii sunt acum, pe bună dreptate, pe Mbappe, dar să nu uităm de Endrick. Puștiul-minune din Brazilia, care va sosi și el la Real anul acesta, a arătat la doar 17 ani de ce este în stare marcând golul victoriei împotriva Angliei, pe Wembley, în martie. În concluzie, pe lângă Vinicius, Bellingham, Rodrygo și Diaz, Realul mai aduce doi giganți, unul dintre ei, în devenire. Întrebarea care probabil îi macină pe fani este unde vor avea loc în echipă?

Sezonul acesta, tehnicianul „galacticilor” a ales să joace cu doi atacanți. Vinicius stânga, Rodrygo dreapta, iar pe Bellingham l-a folosit puțin mai în spate, pe post de 9 fals. Mai are rost să spunem că a dat roade? Bellingham a dat 23 de goluri și 13 pase decisive, în timp ce Vinicius Jr. a contribuit la 35 de goluri și este văzut de mulți ca favorit pentru a câștiga Balonul de Aur din acest an.

Deși Rodrygo are cele mai mari șanse să fie sacrificat pentru Mbappe, el a marcat, totuși, de 17 ori și a avut contribuții cruciale în meciuri decisive precum cel cu Manchester City sau Barcelona.

Ar părea nedrept ca Ancelotti să dezechilibreze această formulă, dar ar putea fi forțat să facă ia o decizie extremă, pentru a-i face loc lui Mbappe. Generația de Aur a Angliei de la începutul anilor 2000 este exemplul perfect care arată că integrarea mai multor staruri într-un singur sistem poate fi dificilă.

Cu toate acestea, Ancelotti a demonstrat de-a lungul timpului că este un antrenor extrem de valoros, cerebral, așa că sunt mici șansele să dea greș  cu “echipa vedetelor”.

Revoltă în vestiarul lui PSG!

0

Este debandadă la Paris după plecarea vedetei Kylian Mbappe. Vestiarul, aproape de o revoluție împotriva conducerii, scrie presa franceză.

Nasser Al-Khelaifi, președintele clubului, a decis să blocheze primele fotbaliștilor, fiind nemulțumit de performanțele obținute în sezonul trecut. PSG a cucerit titlul și Cupa în Franța, dar a ieșit în semifinalele Ligii Campionilor.

Scos din sărite că l-a pierdut gratis pe Mbappe, Al-Khelaifi a decis să nu le mai dea jucătorilor săi bonusul promis, în valoare de 300.000 de euro pe cap de jucător. Conform cotidianului L’Equipe, primele au fost promise doar verbal către căpitanul echipei, Marquinos, fără să existe vreun acord scris pe această temă.

Astfel, “boss”-ul de la Paris și-a permis să se răzbune pe jucători după ce au ratat din nou Champions League-ul. De data aceasta Borussia Dortmund i-a trimis înapoi acasă pe francezi, din faza semifinalelor.

La Gazzetta dello Sport amintește și că „totul își are originea de la «doctrina Ibrahimovic». În 2012, suedezul însuși a fost cel care a negociat cu Al-Khelaifi bonusurile stagionale de până la un milion de euro în cazul unui triumf pe toate fronturile”.

Șeful PSG-ului este renumit pentru astfel de promisiuni verbale pe care nu le respectă în final.

Rămas și fără Mbappe, cu toți jucătorii împotriva sa, va trebui ca Al-Khelaifi să redreseze cât mai repede situația, dacă nu vrea să îngroape definitiv echipa.

Englezii ne-au luat drept țară africană. Ne exploatează resursele, nu plătesc angajații și raportează pierderi

De când au luat-o englezii, mina polimetalică Băița, din Bihor, cu aur, cupru, argint, molibden și bismut, tot declară pierderi, adică de vreo 10 ani, astfel că statul român nu prea are ce să încaseze. Mai mult, nici măcar pe minerii angajați nu vor să-i plătească, sindicatele de acolo declanșând din nou greva pentru restanțele drepturilor salariale. Negocierile pentru un nou contract colectiv de muncă sunt făcute în bătaie de joc, în sensul că, dacă angajații vor să obțină ceva, trebuie să renunțe la altceva.

Sindicatul de la VAST BĂIȚA PLAI S.A, din Bihor, a anunțat greva de avertisment ca urmare a declanșării conflictului colectiv de muncă, după ce patronii englezi au refuzat negocierea contractului colectiv de muncă și au înregistrat restanțe mari la plata drepturilor salariale. Contractul Colectiv de Muncă, ăla despre care UE a decis că este obligatoriu pe fiecare ramură, a expirat de 11 luni și nu au niciun gând să-l facă.

Mina de la Băița este o mină polimetalică, din care se exploatează cupru (care conține și aur), argint, dar și molibden și bismut. Molibdenul este folosit la aliaje cu scopul de a crește duritatea, rezistența termică și la coroziune a metalelor. Acesta se mai folosește și pentru obținerea straturilor protectoare și oglinzilor speciale, iar aliajele cu molibden sunt folosite la fabricarea avioanelor și rachetelor.

”Avem colegi care au făcut expertize și s-a constatat că au fost radiați cu radon, ceea ce înseamnă că există și uraniu în zona minelor pe care le exploatăm. Concentrația de radon este estimată că depășește de 12 ori concentrația obișnuită dintr-o mină de uraniu, acestea fiind condițiile de muncă în care lucrătorii își desfășoară activitatea pentru care nici măcar nu sunt plătiți la timp, conform obligațiilor asumate de către angajator prin contractele individuale de muncă”, ne-a declarat Drăgoșel Nicolae, președintele Sindicatului de la Mina Băița.

Se ia, nu se dă

Sindicatul a încercat să evite deschiderea conflictului colectiv de muncă, însă negocierile nu au avut niciun rezultat. Acesta a solicitat intrarea în normalitate și legalitate cu privire la acordarea drepturilor legale ale lucrătorilor care lucrează în subteran, crearea de condiții de muncă optime de natură să asigure siguranța la locul de muncă și garanții cu privire la plata la timp a drepturilor salariale.

”Am fost să negociem Contractul Colectiv de Muncă, dar ei nu vor să negocieze nimic. Iau dintr-o parte și mută în alta. Ne-au spus că, dacă vor să ne crească valoarea tichetelor de masă, care este acum doar 20 de lei, trebuie să ne taie 10 zile de concediu. În ce privește sporurile, vor să le taie la unii mineri și să dea mai mult la alții. Ne-au chemat din Bihor la București ca pe niște proști, sub pretextul că vor să negocieze Contractul Colectiv de Muncă, deși nu negociau nimic. Ei au spus că nu vin aici, că le e frică de oameni. Și ne-am dus noi atâta drum de patru ori până acum și degeaba. Am făcut sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă din Bihor care a părut, la un moment dat, că vrea să miște ceva, dar, până la urmă, tot cu patronii englezi a ținut. Cei de la ITM ne-au trimis în instanță, spunând că numai acolo se mai poate soluționa”, ne-a precizat președintele Sindicatului Mina Băița, Drăgoșel Nicolae.

Vin cu bani de acasă

Mina ar trebui să fie profitabilă, dar patronii englezi se tot plâng că nu au profit, ci doar pierderi. ”Ne spun că vin cu bani de acasă, dar nu ar sta nicio companie 10 ani să acumuleze doar pierderi”, a afirmat președintele Sindicatului Mina Băița, Drăgoșel Nicolae.

În fapt, societatea VAST BĂIȚA PLAI S.A chiar declară pierderi. Conform datelor disponibile, pierderile firmei au crescut de la 1 milion lei în 2013, la 27,4 milioane lei în 2021, 36,1 milioane lei în 2022 și la 39 milioane lei în 2023. Totodată, societatea și-a majorat datoriile de la 2 milioane lei în 2013, la 73 milioane lei în 2021, 113,8 milioane lei în 2022 și la 153,5 milioane lei în 2023. În ce privește VAST RESOURCES PLC LONDON Sucursala București, proprietarul minei Băița, singura care poate fi găsită pe raportările Ministerului Finanțelor, apare cu declarație pe proprie răspundere că entitatea nu a desfășurat activitate de la data înființării și până la 31.12.2021. Tot pe site-ul Ministerului Finanțelor, VAST BĂIȚA PLAI S.A. apare ca entitate fără personalitate juridică.

Proiectele macheta, rețeta de (in)succes a lui Chirica. Balanișcu: Transform orașul machetelor într-unul al proiectelor realizate

Primarul liberal Mihai Chirica promite proiecte majore pentru Iași din 2016 încoace, însă ceea ce a livrat au fost doar machete. Printre exemple se numără sala polivalentă, stadionul sau extinderea Aeroportului Iași. Bogdan Balanișcu, candidatul PSD la Primăria Iași, promite ca aceste proiecte, și nu numai, să devină realitate.

Mihai Chirica a demarat campania electorală din 2016 cu o propunere de proiect pentru o sală polivalentă la Iași, o investiție binevenită și mult așteptată de cetățeni. Însă patru ani au trecut cu rapiditate, astfel că în 2020, un nou an electoral, Mihai Chirica vine din nou cu promisiunea de a face o sală polivalentă. De aceasta anunță și investiția, în valoare de de 50 de milioane de euro, dar și faptul că arhitectura va fi inspirată din coroana Reginei Maria.

„Noua cladire multifuncțională va avea o capacitate de 10.212 locuri, la care se adaugă spații de parcare, accese si spatii cu specific comercial si alte functiuni. De asemenea, va avea si o sala de sport auxiliara, necesara antrenamentelor premergătoare competițiilor oficiale, cu suprafață de joc de aceeași marime”, scria primarul Iașiului, Mihai Chirica, pe pagina sa de Facebook, în 2020, unde prezinta si primele imagini cu noua machetă.

Tot în 2020, primarul liberal Chirica promitea lângă sala polivalentă și un stadion nou. Cel mai probabil a preluat modelul de la colegul de partid, Emil Boc, care propunea la acel moment construirea unei săli polivalente și a unui stadion în proximitate. Însă diferența este că Emil Boc a reușit să facă cele două proiecte, față de machetele prezentate de Chirica.

”Iașiul nu duce lipsă de desene și de machete. Asta se întâmplă de nouă ani de zile și ieșenii știu foarte bine la ce mă refer. Vedem de atâția ani de zile macheta stadionului, vedem de atâția ani de zile macheta sălii polivalente, vedem de atâția ani de zile macheta pentru un bazin în semiolimpic, vedem numai machete. Deci noi nu ducem lipsă de această chestie, ducem lipsă de fapte concrete, adică efectiv să vezi că se dă drumul la lucrări, să vezi că există finanțare alocată pentru acele proiecte pe care vrei să le realizezi”, a mai spus Bogdan Balanișcu, la Prima News.

Însă campania electorală din 2024 l-a găsit din nou pe liberalul Mihai Chirica fără vreun proiect major finalizat și fără prea multe idei de machete de prezentat, așa că a decis să vină cu ceva „nou” și anume: o locație nouă pentru stadion.

 Practic, degrevăm zona Moara de Vânt pentru că, din calculele noastre privind riscurile, stadion, sala polivalentă și spital, în condiții de seism, incendiu la una din cele trei sau alte condiții de risc (…) ar fi dus la un blocaj”, a fost explicația lui Mihai Chirica, potrivit Iași TV Life.

Singurele investiții, doar cu ajutorul PSD

Singurele investiții majore cu care se poate lăuda PNL la Iași sunt, de fapt, cele demarate de PSD cu finanțare guvernamentală, cum ar fi Spitalul Regional Iași, Autostrăzile A7 și A8 sau noul terminal al Aeroportului Iași.

”Discutăm de construcția Terminalului T4, terminal care a depășit 90 de milioane euro finanțare. Este deja și executat și inaugurat.  Finanțare a fost acordată de ministru PSD Sorin Grindeanu  (n.r. – ministrul Transporturilor). Era mare nevoie ca la Iași se dezvolte și această componentă de transport aerian, în speță aeroportul”, a declarat Bogdan Balanișcu, în cadrul unei emisiuni la Prima News.

Recent, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a aprobat cedarea către administrația locală a unui teren din patrimoniul Ministerului Apărării, condus de social-democratul Angel Tîlvăr, pentru a se face un nou acces spre Aeroport dinspre Iași. În Hotărârea Guvernului se precizează că în situația în care Primăria Iași nu va realiza investiția asumată, atunci terenul va reveni, din nou, la MApN.

Datorită configurației terenului, potrivit planului de amplasament și delimitare a imobilului, partea de imobil care face obiectul trecerii în domeniul public al municipiului Iași poate fi utilizat doar pentru realizarea unor obiective similare celui asumat de Consiliul Local al Municipiului Iași, respectiv pentru modernizarea căii de acces care să faciliteze transportul auto și pietonal către Aeroportul Internațional Iași”, se arată în Hotărârea de Guvern.

 

Când vom avea alegeri prezidențiale și alegeri parlamentare. Ciolacu a anunțat datele – VIDEO

Premierul Marcel Ciolacu, președintele PSD, a făcut, marți, un anunț cu privire la datele la care vor avea loc alegerile prezidențiale și cele parlamentare.

Ciolacu a precizat că, indiferent de ceea ce se va întâmpla la locale, alegerile prezidenţiale vor avea loc în 15 şi 29 septembrie, iar cele parlamentare pe 8 sau 9 decembrie.

Când vor fi alegerile pentru fotoliul de la Cotroceni

„Am multe defecte, dar eu am făcut o distincţie clară între lider politic şi prim-ministru. Am zis foarte clar – eu când voi ieşi din funcţia de prim-ministru, că sunt comasate, că nu sunt comasate, vreau să anunţ românilor întregul calendar. Aşa este corect, aşa este normal, fiindcă există o competiţie.

Rolul meu ca prim-ministru e de a avea o predictibilitate pentru toţi candidaţii. Pe 15 şi 29 septembrie vom avea alegeri pentru funcţia de preşedinte şi pe 8 sau 9 decembrie sunt alegeri parlamentare. Sunt şi acele proceduri legale, pentru că noul preşedinte trebuie să convoace în 20 de zile noul Parlament. Ştiţi că actualul preşedinte şi Parlamentul îşi termină mandatul pe 21 decembrie”, a declarat Marcel Ciolacu, marţi, la DC News.

Pe de altă parte, Ciolacu a enumerat şi calităţile pe care trebuie să le aibă un şef de stat şi pe care liderul PSD consideră că ultimii doi președinți – Traian Băsescu şi Klaus Iohannis – nu le-au avut.

„În primul rând, să aducă o normalitate în România şi să înţelegem o dată pentru totdeauna că preşedintele trebuie să se ridice, după ce este ales, peste partidele politice şi să respecte atât litera Constituţiei, cât şi spiritul ei. Atunci democraţia din România va fi categoric consolidată. Ultimii doi preşedinţi nu au avut această capacitate de a consolida democraţia ca un preşedinte care se ridică deasupra politicului”, a declarat Ciolacu.

Întrebat dacă el deţine aceste calităţi, preşedintele PSD a dat un răspuns scurt: „Vom vedea, dacă voi candida”.

Rușii sunt maeștrii războiului hibrid. Ce face Occidentul, tot fricos?

Guvernele occidentale nu reușesc să răspundă la ceea ce spun că este o campanie rusă tot mai amplă de tentative de sabotaj în întreaga Europă. Ar trebui să riposteze, dar par blocate de frică.

Scopul acestor atacuri din „zona gri”, despre care oficialii din domeniul securității au declarat că sunt deseori conduse de serviciul de informații militare rusești GRU, este de a promova dezbinarea în rândul aliaților Ucrainei, de a întrerupe aprovizionarea militară a Kievului și de a testa hotărârea occidentală.

„Aceste atacuri se vor intensifica”

„Rusia încearcă să transmită un mesaj că este omnipotentă și că poate perturba societățile noastre pentru a instiga la frică și pentru a găsi modalități de a ne face viața mai mizerabilă”, a declarat președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, pentru Financial Times. „De asemenea, testează răspunsul nostru, pentru că, dacă nu răspundem, aceste atacuri se vor intensifica”. Corect !

Problema a ajuns în fruntea agendei aliaților occidentali ai Ucrainei în urma incidentelor recente. Printre acestea se numără un presupus atac incendiar susținut de Rusia asupra unui depozit legat de Ucraina în Marea Britanie, un complot de sabotaj împotriva bazelor militare americane din Germania, încercări de a perturba rețelele de semnalizare feroviară din Europa și bruierea sistemelor de navigație GPS pentru aviația civilă în țările baltice. Microsoft a avertizat că Rusia direcționează „dezinformarea malignă” împotriva Jocurilor Olimpice de la Paris.

Rusia are un manual foarte bine dezvoltat pentru războiul hibrid

Antony Blinken, secretarul de stat american, a avertizat săptămâna trecută că „practic fiecare aliat” prezent la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO la Praga a ridicat “problema Kremlinului”. „S-au intensificat atacurile hibride împotriva statelor din prima linie, a membrilor NATO, incendiind și sabotând depozite de aprovizionare, nerespectând frontierele maritime și demarcațiile din țările baltice, organizând tot mai multe atacuri cibernetice, continuând să răspândească dezinformări”.

Rusia, potrivit unui consilier occidental în domeniul apărării, are un manual foarte bine dezvoltat pentru războiul hibrid și îl aplică sistematic la „toate armele potențiale”.

O problemă în formularea unui răspuns adecvat este faptul că incidentele sunt deseori efectuate prin proxy-uri, ceea ce face mai dificilă atribuirea lor direct Rusiei. Kremlinul a respins în mod constant acuzațiile guvernelor europene privind războiul hibrid.

Polonia a fost un obiectiv special al eforturilor de sabotaj, deoarece este un centru pentru livrările de provizii militare occidentale către Ucraina vecină. În ultima lună, autoritățile au arestat o duzină de persoane sub acuzații de spionaj și sabotaj. Cele mai multe dintre acestea au fost recrutate din crima organizată, iar premierul Donald Tusk a declarat că au fost „implicate direct în numele serviciilor de informații rusești”.

O altă mare problemă: atacurile Rusiei din zona gri sunt imprevizibile, vin sub forme multiple și sunt asimetrice, astfel încât o ripostă pe măsură riscă să escaladeze confruntarea cu această țară.

„Ar trebui să putem discuta despre toate tipurile de instrumente de represalii”,  a comentat  Rinkevics. „Nu spun că toate pot fi folosite. Dar dacă ne limităm, fără nicio discuție, nu facem decât să invităm rușii la alte acțiuni creative – iar ei sunt maeștrii războiului hibrid.”

Gardienii euro au întrecut măsura: relaxarea monetară se destramă înainte de prima mișcare

Datele economice solide și opiniile vehemente ale Băncii Centrale Europene îi determină pe unii analiști și investitori să își diminueze așteptările privind reducerea ratelor dobânzilor în acest an.

În timp ce majoritatea observatorilor prevăd în continuare reduceri trimestriale în urma mișcării inițiale de săptămâna aceasta, unii consideră că inflația constantă, creșterea rapidă a salariilor și producția surprinzător de robustă din zona euro vor limita relaxarea monetară.

De asemenea, notează Bloomberg,  traderii au redus pariurile de relaxare, întărite de Isabel Schnabel, membru în Comitetul executiv al BCE , și de președintele Bundesbank, Joachim Nagel, care par să nu mai ia în calcul luna iulie, în timp ce Robert Holzmann, guvernatorul băncii centrale a  Austriei, spune că două scăderi în 2024 ar putea fi suficiente.

Oficialii prudenți se tem că reducerea costurilor de împrumut în cadrul unor ședințe consecutive ar putea determina piețele să ia acest ritm ca bază de referință. Este posibil să aibă mai puțină încredere decât unii dintre colegii lor în faptul că politica BCE poate să se îndepărteze cu adevărat de cea a Rezervei Federale a SUA, care va rămâne probabil în expectativă încă o vreme.

„Am fost relativ pesimiști cu așteptările noastre încă de anul trecut privind doar trei reduceri de 25 de puncte de bază pentru acest an, dar riscul pentru aceste așteptări rămâne în mod decisiv pentru mai puține reduceri de rate – nu mai multe”, a declarat Dennis Shen, economist la Scope Ratings. „BCE va dori să evite greșeala de a reduce prea agresiv în acest ultim kilometru”.

“O greșeală de politică”

Cele mai recente rapoarte economice oferă motive de îngrijorare. Un indicator cheie al salariilor din zona euro, despre care factorii de decizie monetară sperau că va arăta că inflația a fost în sfârșit învinsă, nu a reușit să se tempereze – ceea ce indică faptul că presiunile asupra prețurilor, în special în sectorul serviciilor, ar putea dura mai mult timp pentru a se atenua.

Într-adevăr, inflația a crescut la 2,6% luna trecută, de la 2,4% în aprilie – mai mult decât se aștepta. Piețele, după ce au estimat trei reduceri de dobândă pentru acest an încă din aprilie,  au exclus acum iulie și au evaluat la doar 60% șansele unei măsuri în septembrie.

„Credem că BCE își va revizui mai sus proiecțiile trimestriale privind inflația, creând un fundal incomod pentru reducerea dobânzilor”, a declarat Gabriele Foa, manager de portofoliu la Algebris Investments. “Așa cum stau lucrurile, o reducere în această săptămână ar putea fi privită în curând ca o greșeală de politică”.

Piet Christiansen de la Danske Bank și Mariano Valderrama, economist la Intermoney din Madrid, se numără printre cei care nu au în vedere o a doua scădere până în decembrie.

Alții, precum Gebhard Stadler de la Bayerische Landesbank, prevăd o pauză în ultima lună a anului, după doar două reduceri.

Fed a semnalat că este posibil ca ratele din SUA să rămână ridicate mai mult timp pentru a se asigura că inflația revine la 2% – ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la cât de departe se poate aventura BCE pe cont propriu.

Consiliul Concurenței dă vina pe producătorii români: ”Le e frică de multinaționale!”

Chemată să dea explicații în fața senatorilor, conducerea Consiliului Concurenței s-a apărat în fața nenumăratelor plângeri nesoluționate de această instituție invocând faptul că oamenii vorbesc pe la colțuri, dar nu au curaj să depună reclamații împotriva multinaționalelor. Reprezentanții Consiliului Concurenței spun că până în 2022, când s-a modificat legea, nu au avut pârghii să acționeze și că, în ultimii doi ani nu ar mai fi primit sesizări, deși producătorii români sunt la fel de batjocoriți de marile magazine.

Președintele Consiliul Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a sfidat din nou Comisia Economică, Industrii și Servicii din Senat, refuzând să se prezinte pentru a discuta despre abuzurile marilor retaileri împotriva producătorilor români. Dacă săptămâna trecută, când la Senat a ajuns și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, Chirițoiu a transmis că e plecat cu o caravană prin Harghita, marți acesta a absentat pe motiv de plecare la Bruxelles. Ceilalți membri ai conducerii Consiliului Concurenței, prezenți la convocarea făcută de comisia Senatului, au încercat să se disculpe, susținând că nu au primit sesizări oficiale de la producătorii români, afirmații contrazise ulterior chiar de aceștia, care au precizat că sesizările mai aveau nevoie de clarificări.

”Nemulțumirile producătorilor români au fost legate, într-o proporție covârșitoare, de felul în care Consiliul Concurenței răspunde plângerilor cu privire la activitatea din piață, la delistarea produselor și la anumite clauze abuzive din contracte. Sunt prea multe plângeri ale producătorilor cu privire la activitatea părtinitoare a Consiliului Concurenței, care ar fi trebuit să fie un arbitru, dar este de partea marilor retaileri”, a declarat senatorul Daniel Zamfir, președintele Comisiei economice, industrii şi servicii. Senatorii au arătat că, potrivit articolului 5 din Legea Concurenței, sunt interzise orice înțelegeri între întreprinderi, decizii ale asocierilor de întreprinderi și practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care stabilesc, direct sau indirect, prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare, limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile, împart piețele sau sursele de aprovizionare, aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial și condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

Lege cu dedicație

Legea Concurenței, apărută în 1996, cu modificări ulterioare, mai prevedea că este interzisă folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta în special în impunerea, direct sau indirect, a prețurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiții de tranzacționare inechitabile, limitarea producției, comercializării sau dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor, aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial, condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte. Însă, toate aceste prevederi au fost anulate, la punerea în practică, de o frază care apare la sfârșitul articolului 6: ”se prezumă, până la proba contrară, că una sau mai multe întreprinderi se află în poziție dominantă, în situația în care cota ori cotele cumulate pe piața relevantă, înregistrate în perioada supusă analizei, depășesc 40%”. Cum din cele 7 multinaționale care operează pe piața din România niciuna nu deține 40%, legea a fost pur și simplu inaplicabilă, lăsându-i pe producători fără apărare în fața abuzurilor marilor retaileri.

Legea s-a schimbat, practicile au rămas

Abia în 2022 legislația s-a schimbat, și asta pentru că România a fost obligată să transpună o Directivă europeană. Astfel, a dispărut procentul de 40% din piață la definiția multinaționalei cu poziție dominantă și inspectorii Consiliului Concurenței au avut chiar toate pârghiile. Ce s-a întâmplat în ultimii 2 ani? Lucrurile s-au înrăutățit pentru producătorii români, iar abuzurile s-au intensificat și s-au agravat. Conducerea Consiliului Concurenței a susținut inițial că oamenii nu au mai depus plângeri oficiale, pentru ca apoi să o întoarcă și să spună că nu au trimis clarificările cerute de instituție. Mai mult, reprezentanții Consiliului Concurenței au declarat că se cunosc aceste practici ale hipermarketurilor, dar că, fără dovezi din partea ”victimelor”, nu ar putea declanșa o investigație oficială. Aceștia au admis faptul că producătorii români se tem că, dacă se vor îndrepta împotriva coloșilor din multinaționale vor avea de suferit, în sensul că vor fi delistați din toate lanțurile comerciale.

Marcel Ciolacu vrea să candideze la Șefia NATO pe bune

Întâi a venit de undeva o lumină violet, apoi niște nori pufoși s-au ridicat de dincolo de râu. Era atât de frumos! Apoi, când s-a ițit soarele de după dealurile ruginii, l-am zărit pe Ipsilariu Norocel grăbindu-se încoace, asudat, precipitat și un pic speriat.

Băse era din nou președinte, Iohannis era din nou Prim Ministru, Emil Constantinescu era lucrat iar de securiști, Prigoană se certa iar cu femeia lui, Copos era din nou la pușcărie, Nicoale Ceaușescu ne înfometa iar, vai de capul nostru, Tudor Gheorghe ne trăgea iar de urechi. Asta e, istoria se repetă. Dar ce credeați? De unde toate poveștile astea ciudate? Dintr-o gaură, dintr-o gură de canal unde s-o fi ascuns Vogoride, să știi! Ce mare lucru o gură de canal. O gură de canal printre alte mii de guri de canal. Către unde? Către măruntaiele pământului.

Acolo, în tenebrele urât mirositoare. Oh, ce tenebre! Acolo unde se adună toate dejecțiile societății, unde sunt aruncate ruginăturile, afișele electorale îngălbenite, hârburile auto, farfuriile sparte, câte un schelet, bombarde și torpile, rachete dezafectate și albume de fotografii de care nu mai are nimeni nevoie. Și câte și mai câte. Cât pe-aici să cad în gura aia de canal, aia de dincolo de Gara de Nord. Cocalarii i-au furat capacul, ei fură toate capacele de pretutindeni, rămân așa, niște guri de canal hulpave pe care nu le ia nimeni în seamă. Despre care nu vorbește nimeni la televiziunile otrăvite. Decât doar dacă, cine știe, cade cumva un politician într-o gură de canal din asta neacoperită.

Cade și rămâne acolo o noapte și-o zi și nu știu care sună la 122. A dispărut de două zile, fără urmă. Parlamentul dezbate, unde să fie colegul nostru. Ce dacă e de la USR? A dispărut un parlamentar, nu e lucru de joacă. Pesediștii fac desigur corp comun, și liberalii fac la fel. Să înceapă căutările, ce-a păzit SPP-ul?! Va fi degradat un general, un colonel e pus pe liber, un locotenent riscă ani grei de pușcărie, păi nu te joci cu viața unui parlamentar. Madam Aglaia aude un strigăt slab de ajutor. Madam Aglaia? Păi nu e madama care a văzut extratereștrii jucând șotron la Cotroceni, pe trotuar? Ba tocmai ea. Ea cheamă poliția, pompierii, ambulanța, brigăzile de asalt, un elicopter, un comando Delta Force. Nu-i parlamentarul, zice madam Aglaia zgâindu-se în hăul citadin al canalului.

Ziariștii își fac cruce cu limba. Un reprezentant prezidențial anunță CSAT pe șoptite. Într-un megafon, nu știu care, vestește apocalipsa. Da, da, parlamentarul nu-i. În schimb se vede o godzilă acolo în canal, se vede un pâlc de trilobiți, parcă ar fi și Alexandru cel Mare, câțiva inspirați din Șambala, un fachir de operetă, Fidel Castro, Stalin, Einstein, mă rog, lume bună, lume nebună, tot felul de fantome, zombi și alte parascovenii țâșnesc din hăul citadin al canalului. Dar parlamentarul USR, nici de leac.

Nu știu care poporan, Vogoride, sigur el, zice, afirmă, spune răspicat, useristul a ajuns tocmai la Paris printr-un tunel secret săpat de francmasonii francezi pe la 1800 și ceva, știre neverificată, ia vezi musiu, nu mai agita lumea și nu te lua de cine nu trebuie, că vezi tu. Dar de asta ce zici, Ipsilariu Norocel, Marcel Ciolacu se visează șef la NATO, ha, ha, ha!

PNL garantează: fără taxe noi, fără impozit progresiv, protecție pentru Pilonul II de pensii

2

Partidul Național Liberal e singurul partid care s-a angajat categoric în favoarea antreprenorilor români și în favoarea pilonului II de pensii.

PNL a depus un proiect de lege pentru protejarea cotei unice timp de 10 ani, dând astfel un semnal puternic pentru susținerea mediului de afaceri, pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

PNL este singurul partid adevărat de dreapta și singurul partid care poate învinge PSD la alegerile locale. Orice vot pentru alte partide care se consideră de dreapta, cum ar fi USR, e un vot irosit și ajută de fapt PSD, în mod indirect.

PNL a demonstrat concret, prin voturile din Parlament, prin măsurile de la guvernare și prin inițiativele legislative că e alături de mediul privat, de antreprenori și de angajații din companiile private.

De aceea, PNL a respins impozitarea progresivă a pensiilor din pilonul II, a susținut menținerea plafonului de 500.000 de euro pentru un regim fiscal prietenos al microîntreprinderilor, s-a opus creșterii TVA și a votat măsuri pentru sprijinirea fermierilor.

PNL a arătat clar că este un partid de dreapta, deci votul pentru PNL este singurul vot util pentru victoria dreptei în alegerile din 9 iunie 2024.

CMF: 21240015

Strategia americană pentru Orientul Mijlociu: stingerea focului cu benzină

La 25 iulie 2006, pe fundalul conflictului dintre Israel și Liban, secretarul de stat american de atunci, Condoleezza Rice, a formulat o viziune de transformare în timpul vizitei sale la Ierusalim. Ea a afirmat că războiul în curs de desfășurare era un prevestitor al unui „nou Orient Mijlociu”, în care forțele democratice și liberale vor remodela peisajul geopolitic.

La aproape două decenii de la acea proclamație, traiectoria căutării „schimbării” de către America a străbătut Orientul Mijlociu până în Afganistan, apoi în Irak și și-a extins raza de acțiune către China, Rusia și Europa de Est.

Pentru SUA, Orientul Mijlociu extins trebuie să se schimbe  prin intermediul instrumentelor de război, relatează Modern Diplomacy. În acest cadru, războiul nu este un rezultat inevitabil, ci o pârghie pentru instigarea schimbărilor politice și teritoriale, favorizând apariția unor noi alianțe, coaliții și redefinirea granițelor.

În plus, conflictele pot amplifica narațiunile ideologice, putând consolida principiile democratice sau extremismul religios, în funcție de părțile implicate. Din punct de vedere economic, lupta pentru controlul resurselor și pentru dominația comercială este un motiv central al războiului.

Căutarea dominației internaționale reprezintă o altă dimensiune, deoarece forțele externe instigă adesea la conflicte pentru a-și extinde influența regională.

Noua ordine – prin destabilizare și haos

În acest context, războiul din regiune, în special între Iran și Israel, Israel și Palestina, precum și competiția mai largă pentru supremație între puterile globale precum SUA, China, Rusia și UE, are un impact invariabil asupra securității globale.

Dar amprenta politicii externe americane a îndepărtat rezolvarea disputelor regionale de la căile diplomatice, servind în schimb ca o amintire clară a mandatelor impuse pe ascuns  altădată.

Conflictul actual din Orientul Mijlociu este o continuare a acordurilor clandestine, amintind de „Afacerea secolului” și de „Marele plan de pace pentru Orientul Mijlociu”, care au încercat să impună dominația prin coerciție și presiune de sus în jos.

Aceste eforturi au trecut cu vederea faptul că problemele din regiune persistă nerezolvate de peste șaptezeci de ani și că abordările unilaterale sunt inutile.

Recenta devastare din Gaza și amenințarea iminentă a unui conflict semnificativ între Iran și Israel subliniază o realitate crudă: Statele Unite nu mai sunt gardianul ordinii și securității globale de odinioară, ci mai degrabă un participant la tulburările pe care încearcă să le stingă.

Situația din Gaza are putea prefigura viitorul altor națiuni din regiune, dacă nu se va produce o schimbare colectivă care să se îndepărteze de paradigma războiului ca mijloc de a crea o nouă ordine prin destabilizare și haos.

Petrodolarii, casă bună cu inteligența artificială. Emiratele Arabe, “mariaj” cu SUA

0

Emiratele Arabe Unite caută un „mariaj” cu SUA privind inteligența artificială, în condițiile în care statul din Golf își va folosi bogăția petrolieră pentru a deveni o superputere globală în dezvoltarea acestei tehnologii de ultimă generație.

Emiratele Arabe Unite au fost prima țară care a numit un ministru pentru inteligența artificială, Omar Sultan Al Olama. El  a declarat pentru Financial Times că acordul recent încheiat cu Microsoft pentru achiziționarea unei participații de 1,5 miliarde de dolari în G42, campionul comercial al IA din Abu Dhabi, a fost doar începutul unei mai mari colaborări în domeniul tehnologiei.

„Acum veți vedea rezultatele acestui mariaj, dacă îmi permiteți să folosesc acest cuvânt, atât între G42 și Microsoft, dar și între EAU și Statele Unite”.

Alimentate de fonduri suverane în valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari, ambițiile Emiratelor au devenit mai clare în acest an, prin poziționarea  ca un centru global de inteligență artificială.

Investiții de miliarde

Abu Dhabi a creat vehiculul de investiții MGX, care se așteaptă să valoreze miliarde de dolari, prezidat de puternicul consilier pentru securitate națională al EAU, șeicul Tahnoon bin Zayed al-Nahyan.

MGX a purtat discuții cu OpenAI, cu sediul în San Francisco, cu privire la planurile sale de dezvoltare a cipurilor, iar șeicul Tahnoon a fost vârful de lance al discuțiilor dintre EAU și SUA pe tema inteligenței artificiale.

Emiratele Arabe Unite creează capacități de inteligență artificială în sectoare-cheie, de la sănătate la apărare, și consideră că inteligența artificială poate ajuta cele mai mari întreprinderi ale sale să devină mai eficiente, inclusiv compania petrolieră națională din Abu Dhabi.

Dar se confruntă cu o concurență globală acerbă. SUA și China se luptă pentru a prelua un avans tehnologic în ceea ce privește inteligența artificială, în timp ce start-up-urile din Regatul Unit, Franța și din Asia atrag miliarde de dolari din partea investitorilor internaționali.

Cu toate acestea, avantajul EAU este acela de a putea oferi un acces inegalabil la capital. Așteptările că Abu Dhabi va investi masiv în proiecte de inteligență artificială în străinătate au atras, de asemenea, lideri din industrie în în ultimele luni, de la Sam Altman de la OpenAI la Jensen Huang de la Nvidia.

În această lună, Consiliul de Cercetare Tehnologică Avansată din Abu Dhabi a lansat cel mai recent model lingvistic de mari dimensiuni, Falcon 2, despre care a afirmat că a fost evaluat la fel de performant sau mai performant decât LLM-urile concurente realizate de Meta și Google.

De asemenea, a înființat o companie comercială de inteligență artificială, AI71, pentru a construi modele bazate pe date guvernamentale din EAU provenite de la autoritățile din domeniul sănătății și din sistemul judiciar.

Și Dubai intenționează să își mărească capacitățile centrelor de date pentru a găzdui cloud computing-ul necesar pentru IA și dorește să încurajeze „clusterele” de companii în jurul unor industrii consacrate, cum ar fi cea financiară.

Alegeri pe valul populismului: cel mai de dreapta Parlament European din istorie?

Europenii se îndreaptă săptămâna aceasta spre urnele de vot în cadrul unor alegeri atent monitorizate care amenință să zdruncine peisajul politic traditional.

Între 6 și 9 iunie, aproximativ 400 de milioane de persoane din cele 27 de state membre ale UE vor putea vota pentru următorii 720 de membri ai Parlamentului European.

Partidele populiste de extremă dreapta vor înregistra succese, în timp ce euroscepticismul în creștere se răspândește în Uniunea Europeană, cu implicații majore pentru viitoarea agendă politică a blocului, pentru legislație și pentru politica externă.

„Asistăm la o creștere a sentimentelor populiste atât în Europa, cât și la nivel global, ceea ce ar putea duce la cel mai de dreapta Parlament European din istorie”, a declarat pentru CNBC Tim Adams, președinte și director executiv al Institutului de Finanțe Internaționale.

Se destramă coaliția centristă ?

În trecut, legislativul UE a fost condus de o majoritate puternică de partide centriste. Însă pierderile preconizate pentru „super marea coaliție” aflată la guvernare – formată din Partidul Popular European, Socialiștii și Democrații și Renew Europe – și câștigurile înregistrate de extrema dreaptă au pus sub semnul întrebării acest echilibru.

Cele mai recente sondaje de opinie sugerează mari victorii în alegeri pentru Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), din care fac parte Frații Italiei,  Lege și Justiție din Polonia, și grupul de dreapta radicală Identitate și Democrație (ID), din care fac parte Rassemblement National din Franța și Partidul pentru Libertate din Olanda.

Schimbarea anticipată are loc pe fondul unei schimbări mai ample spre dreapta în Europa, în condițiile în care războiul din Ucraina și o inflație record au contribuit la lipsa de încredere față de partidele mai convenționale.

Reflectă „declinul pe termen lung al sprijinului pentru partidele mainstream și sprijinul tot mai mare pentru partidele extremiste din întreaga Europă, ceea ce duce la o fragmentare tot mai mare a sistemelor de partide europene, atât la nivel național, cât și european”, potrivit unui raport al Consiliul European pentru Relații Externe.

„Pe scurt, ne așteptăm ca vocile populiste, în special cele din dreapta radicală, să fie probabil mai puternice după alegerile din 2024 decât în orice moment de când Parlamentul European a fost ales direct pentru prima dată în 1979”.

Mai multe state membre cheie ale UE, printre care Franța, Italia, Ungaria, Austria și Olanda, se pare că vor alege europarlamentari din partea unor partide populiste.

Politica de mediu și Green Deal sunt ținte cheie pentru candidații de dreapta. Fermierii europeni – care au protestat luni în șir împotriva agendei ecologice – îi vor susține.

Rămâne de văzut dacă dreapta va obține o majoritate în PE și cât de multă putere va exercita asupra coaliției centriste. Dar, în mod sigur, alegerile merg pe valul populismului.

Falsul mit al deglobalizării

Se conturează o narațiune conform căreia lumea se împarte în blocuri, nu doar din punct de vedere geopolitic, ci și economic.

În 2020, economistul Douglas Irwin a scris că „pandemia Covid-19 determină economia să se retragă din integrarea globală”. În anii care au trecut de atunci, modul de gestionare a acestei presupuse deglobalizări a fost o temă constantă la reuniunile Forumului Economic Mondial.

În luna mai, o copertă a revistei Economist descria o hartă a lumii care se fractura fizic în blocuri economice concurente. Articolul asociat presupunea că deglobalizarea este o certitudine pe termen lung, argumentând că devine „vizibilă în datele economice, pe măsură ce investitorii reevaluează activele și redirecționează capitalul într-o lume mai puțin integrată”.

Factorul „Made in China”

Dar există o problemă în ceea ce privește presupunerea că deglobalizarea este o realitate pe teren: datele nu o susțin pe deplin, relatează Foreign Affairs. Deși guvernele au adoptat din ce în ce mai multe politici menite să le consolideze propria rezistență, economia mondială evoluează în continuare pentru a deveni mai mult, nu mai puțin, globalizată în moduri esențiale – și mai dependentă de oferta chineză, în special.

Comerțul mondial a crescut în timpul pandemiei, iar comerțul mondial cu China s-a accelerat în loc să încetinească. Dar creșterea comerțului cu China reflectă, de asemenea, faptul că China produce pur și simplu bunuri – vehicule electrice, turbine eoliene, panouri solare și componente electronice – la un preț pe care puțini îl pot egala.

Între 2019 și 2023, excedentul de producție al Chinei a crescut cu aproximativ un punct procentual din PIB-ul global; în prezent, este mult mai mare decât excedentele înregistrate de Germania și Japonia.

Despre ce „fragmentare” e vorba, de vreme ce invazia produselor “Made in China” înseamnă noua formă de globalizare, una care a fost creată de Occident. Nu companiile occidentale au  vrut profit cu forță de muncă ieftină?

Marile puteri economice rămân integrate

Nu există dovezi că marile puteri economice se vor retrage din comerț. Modul în care surplusul Chinei rămâne imaginea în oglindă a deficitului SUA este doar una dintre multele și subtilele forme în care economiile americană și chineză continuă să se bazeze una pe cealaltă.

Cei care își fac griji cu privire la deglobalizare presupun adesea că toate formele de integrare economică sunt sănătoase. Dar nu este așa: creșterea bruscă a fluxurilor bancare transfrontaliere înainte de criza financiară globală, de exemplu, a reflectat un nivel nesănătos de îndatorare și de risc în marile bănci ale lumii.

Deglobalizarea le oferă analiștilor o poveste simplă despre schimbările din economia globală. Însă realitatea este mai complexă: este imposibil ca o economie globală caracterizată de un deficit mare al SUA, pe de o parte, și de un excedent mare al Chinei, pe de altă parte, să se fragmenteze cu adevărat.

Guvernele  trebuie să aibă o dezbatere sănătoasă cu privire la dezavantajele și beneficiile integrării economice. Dar această dezbatere trebuie să pornească de la o recunoaștere sinceră a faptului că multe caracteristici ale economiei contemporane încă împing spre mai multă integrare.

Trotinetarii l-ar vota pe Nicușor și dacă ar auzi că ar fi fost torționar

1. Ca să-l apere pe Nicușor Dan, parțial eclozații îl laudă că el măcar știe să scrie, așa că putea da note corecte gramatical la Securitate. Problema e că tefeloazele nu știu să scrie, dar toarnă pe centurile de socializare. Pe asta cum o rezolvăm?

2. Nu trebuie să ne inflamăm electoral, fiindcă informația „Nicușor – turnător” nu va modifica procentele de duminică. Vorbitorii de giboneză corporatistă l-ar vota și dacă ar auzi că ar fi fost torționar.  Aici nu-i vorba despre electoratul rațional și despre electoratul fanatic al acestui partid. Toți trotinetarii sunt fanatici. Ca să improvizeze centre covid, ei au scos, din spitale, noaptea – ca hoții! – bolnavii operați în aceeași zi calendaristică. Dar când omologii lor din alte țări vandalizau muzee, atunci i-ați văzut reacționând? Ei n-au bărbăția să și-l apere nici pe Coldea, deși le place și acum ce a făcut Coldea.

3. Ca să aibă (cât de cât) efect, știrea „Nicușor – turnător” trebuia să apară în urmă cu două luni, nu în săptămâna alegerilor. Când am scris „efect”, m-am gândit la efectul în rândul bucureștenilor care nu sunt topiți după Firea, Piedone și Burduja, nicidecum în rândul useriștilor, că de la pacostea globalistă n-am pretenții. Pe 03. 04. 2020 am titrat „Mai e vreun copil de turnător care n-a fost în Piața Victoriei?” Și am continuat în text „celebritățile plimbate în cătușe sunt respectabile în comparație cu acești copii de securiști, deoarece copiii de securiști fac combinații cu Statul fără să riște.”

4. Să nu uităm de domnul Gabriel Liiceanu. Dumnealui a scris o carte – „Dragul meu turnător.” Acum va vota un (posibil) alt turnător, dar are antrenament, fiindcă spunea că și Vlad Voiculescu „e angelic.” Despre tatăl lui Vlăduț s-a povestit că și-ar fi turnat un vecin care asculta „Europa Liberă”. Fiind de la țară, bine că nu și-a sifonat un vecin care a tăiat porcul. Pe vremea aia, porcul era sursă de invidie. Dumneavoastră, domnule Liiceanu, tot angelic, tot angelic? Ați avut burse în Occident, în anii ’80, când se închiseseră granițele. Cum le-ați obținut? Fiind angelic, fiind angelic?

5. Habar n-am dacă Nicușor a fost sau nu stropitoare, era și prea tânăr, îmi e milă de el. Dar ar fi fost bine să nu trăiască precum un șoarece (crescut de Clotilde în Sectorul 1) și să povestească el episodul. Pentru că a mers pe blat, acum îl înjură până și ostropelul Piedone că ar fi turnat „pentru o ciungă străină și un borcan de Vegeta”. Analfabetule, Nicușor a fost, totuși, olimpic la matematică! Bișnița cu Vegeta te reprezintă pe tine, nu pe el! Dacă vrei cu adevărat să piardă Nicușor alegerile, retrage-ți candidatura!

 

ULTIMA ORĂ. Udrea scapă definitiv de acuzaţii în dosarul Hidroelectrica

4

Decizie de ultimă oră a instanței în cazul Elenei Udrea. Fostul ministru a aflat ce a hotărât Înalta Curte în privința acuzațiilor ce i-au fost aduse de către DNA, în dosarul Hidroelectrica.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dispus definitiv, marţi, încetarea procesului penal împotriva Elenei Udrea în dosarul Hidroelectrica, în care este acuzată de trafic de influenţă şi spălare a banilor, în legătură cu suma de 5 milioane de dolari pe care ar fi primit-o de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu, informează Agerpres.

Aceeaşi soluţie a fost dispusă de instanță şi în cazul jurnalistului Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă.

E de menționat că prescrierea faptelor în acest dosar a fost constatată încă de la judecarea dosarului pe fond la Curtea de Apel Bucureşti, în aprilie 2023.

Marţi, Instanţa supremă a respins apelurile introduse de DNA şi Elena Udrea, fiind menţinută decizia instanţei de fond privind încetarea procesului penal.

Citiți și: Elena Udrea scapă de dosarul Hidroelectrica. Ce a decis instanța

Udrea trebuie să achite 3,4 milioane euro

Pe de altă parte, conform sursei citate, Elena Udrea trebuie să achite suma de 3,4 milioane euro.

În prezent, Udrea se află în penitenciarul Târgşor, unde execută o pedeapsă de 6 ani primită în dosarul Gala Bute.

Udrea, trimisă în judecată în acest dosar în 2017

În dosarul Hidroelectrica, Elena Udrea a fost trimisă în judecată de DNA, în decembrie 2017, pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor. Iar jurnalistul Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă.

Conform DNA, Elena Udrea a acceptat în anul 2011 promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri (Energy Holding – n.r.) le încheiase cu Hidroelectrica.

Potrivit sursei citate, din suma promisă, Elena Udrea a primit, în noiembrie 2011, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro. Creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii, printre care şi cotidianul Evenimentul zilei.

Anchetatorii mai susțineau că, pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro, care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea cotidianului Evenimentul zilei, Udrea a preluat această creanţă de la firma controlată de omul de afaceri prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.

Piața electorală „liberă”?

O piață liberă este aceea în care cererea consumatorului și oferta producătorului determină costurile și volumele tranzacțiilor. Teoria funcționează în modelele ideale. Am simțit pe pielea noastră ce înseamnă liberalizarea pieței de energie în 2020. Turbulențe la greu. Cam asta ne așteaptă după ”liberalizarea”  pieței electorale în 2024  după același model matematic. În toată lumea.

În economie există legi și autorități care combat monopolul prin fuziuni și achiziții, pentru a preveni creșterea costurilor  produselor prin limitarea concurenței și controlul ofertei. În politica europeană monopolul  asupra pieței voturilor este mai  subtil. Se încurajează prin legislația electorală coaliții  între companiile-partide mari și fracționarea ofertei electorale în companii-partide mici în sfera  consumatorilor nehotărâți.

Motivul invocat permanent este atacul la democrație. Ce faci când ai nevoie de lapte și în galantar sunt câteva branduri al căror nume îl cunoști după zeci de reclame și încă niște sticle de lapte cu nume necunoscute. Stai să citești să vezi ce beneficii suplimentare are noul produs? Ai curaj să încerci ceva nou când te grăbești acasă după o zi de muncă obositoare, chiar dacă nu ești prea mulțumit de ceea ce ai cumpărat până acum? Preferi „stabilitatea”. Cam asta este statistica pe care se bazează și companiile-partide atunci când își construiesc strategiile de marketing electoral.  Și dacă atunci când ajungi acasă și deschizi televizorul și un breaking news  te informează că a apărut un o bacterie care afectează laptele, îți piere tot cheful de vreo schimbare de  furnizor. Cam așa funcționează și achiziția de produse politice. Te gândești că dacă furnizorul este o companie mare este mai  puțin vulnerabilă la bacterie. Suntem predictibili pentru sociologii cu studii serioase și la timp.

Așa că duminică pe 9 iunie ne ducem la cumpărături. Să cumpărăm produsele din galantarul partidelor politice. Oferta este generoasă. Aparent, piața electorală este liberă. Practic, dacă cumpărăm un produs unde nu citim atent lista de ingrediente, termenul de garanție și toate elementele  la care de obicei nu suntem atenți, care ar putea să ne strice la burtă ca în cazul laptelui expirat, atunci să deschidem portofelul pentru consecințe. Pentru că noi vom plăti toate oalele sparte. Mărfurile politice din galantar își vor schimba eticheta. Companiile -partid își vor schimba viziunea și galantarul va arăta la fel și peste 4 ani. Consultanții de marketing politic vor trudi probabil la machiajul produselor pentru drogarea populației. Dar nu va să fie nevoie de prea multă creativitate. La analfabetismul funcțional care se prefigurează să se accentueze o să fie nevoie de niște știri cu impact emoțional și, hocus-pocus, produsul vechi-nou va deveni opțiunea perfectă.

Nu vă speriați! Nu se va întâmpla doar în România. Factura liberalizării pieței electorale va afecta toată Europa așa cum s-a întâmplat cu piața energiei. Sau poate urmează un punct de inflexiune. Depinde de noi? Depinde de ce vor fetele cu fustițe roz? Babele ca mine așteaptă un miracol.

 

9 iunie, ”Ziua marmotei” în UE!

Pe 9 iunie alegatorii din Uniunea Europeană merg la urne. Credeți ca ei se vor gândi la Europa când vor vota? S-au făcut o serie de cercetări, la Bruxelles, de către Politico, pe această linie pe care eu le voi prezenta mai jos. Care este concluzia generală? Aproape niciunul dintre alegători nu se va gândi la Europa ci la problemelor locale care-i frământă. Și românii intră în aceiași categorie mai ales că ei au  alegeri comasate iar problema lor este alegerea liderului local. Majoritatea cetățenilor blocului nici nu înțeleg și nici nu le pasă de votul Parlamentului European. Din acest motiv, ei tind să voteze pe baza preocupărilor interne.

Nu-i interesează politica de la Bruxelles! Credeți oare ca ”nea Guțan” de la Suceava este interesat de politica de la Bruxelles? Hai să fim serioși.  În țări precum Franța, Germania și Spania, alegerile vor servi drept referendum de facto asupra partidului aflat la putere. În altele, precum Bulgaria și Malta, votul este determinat mai mult de atitudinile față de politicienii naționali și nu de figuri precum președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care poate fi un nume important la Bruxelles, dar este puțin probabil să fie în mintea comunității de alegători. Chiar și în Țările Baltice, unde amenințarea pe care o reprezintă Rusia poate avea un impact mare asupra rezultatului votului, apărarea și securitatea sunt înțelese printr-o prismă locală: alegătorii sunt conduși de preocupările cu privire la invazia țării lor și nu de imaginea de ansamblu a geopoliticii UE. Imigrația este cea mai importantă pentru alegătorii ciprioți, adică pentru cei care se obosesc să se prezinte la vot. Recuperarea post-Covid și starea economiei sunt prioritare în Croația, unde Uniunea Democrată Croată, aflată la guvernare, ar putea fi pedepsită de alegătorii care consideră că nu a reușit să reducă una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa. Alegătorii belgieni nu se vor gândi la Europa când vor merge duminică la vot. Vor fi prea preocupați de alegerile regionale și federale care coincid cu votul UE.

Dezbaterile interne asupra modului în care funcționează națiunea domină discuțiile, iar furia față de criza costului vieții este probabil să favorizeze partidele extremiste. În Austria aceiași oameni care au votat în masă pentru partidul de centru-dreapta în 2019 sunt acum pregătiți să susțină Partidul Libertății de extremă-dreapta, un grup fondat de foști ofițeri SS în anii 1950, conform datelor publicate de presa de la Bruxelles. În timp ce campania este centrată pe nemulțumirile interne, strategia partidului este de a da vina pe UE și de a insista că Bruxelles-ul profită de Austria. Ce simt alegătorii despre guvernul premierului danez Mette Frederiksen? Frederiksen este sub presiune să navigheze într-un câmp minat bugetar în lunile următoare: aliații ei guvernamentali vor reduceri de taxe, dar partidul ei social-democrat vrea mai multe cheltuieli sociale.

Aliații președintelui francez Emmanuel Macron vor ca aceste alegeri să fie în totalitate despre Europa, dar se pare din ce în ce mai mult ca extremă-dreapta, prin Jordan Bardella, noul lider al partidului lui Le Pen, a ocupat scena politică de la Paris.  Miza este mare pentru ambele tabere. Le Pen vrea un impuls înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, în timp ce Macron vrea să poată guverna până atunci. Alegerile din Germania sunt în fapt un referendum despre activitatea ”coaliției semafor” compusă din Partidul Social Democrat al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber Democrat liberal și Verzii. Problemele sunt datorate tensiunilor dintre diferitele facțiuni politice referitoare la negocierile privind bugetul național. În Grecia criza costului vieții este cea mai importantă pentru alegătorii, a căror putere de cheltuieli este acum a doua cea mai scăzută din UE. Acest lucru ar putea submina sprijinul pentru partidul Noua Democrație al primului ministru Kyriakos Mitsotakis. În Ungaria totul este plictisitor. Nimic nu mai stă în calea lui Orban. Totul la Budapesta s-a transformat într-un test care ne va devoala dacă Orban are un contracandidat puternic în opoziție. Votul european din Irlanda, care are loc în aceeași zi cu alegerile locale la fel ca în România, se transformă într-un barometru al opiniei publice înaintea scrutinului național de anul viitor. După ce au votat în ultimele luni la alegeri naționale și locale cu mize mari, polonezii sunt, de înțeles, prost dispuși să voteze din nou. În încercarea de a-i mobiliza, partidele politice s-au concentrat în principal pe atacarea reciprocă și împărțirea în tabere clare pro-UE și eurosceptice.

Alegerile UE din Spania se preconizează a fi un referendum asupra premierului socialist Pedro Sanchez. În Suedia problema majoră pe agenda populației este imigrația. Am să închei cu Italia care folosesc aceste alegeri pentru a testa noi abordări de PR și sloganuri menite să seducă părți mai largi ale electoratului. Frați Italieni se strâng în jurul lui premierului Giorgia Meloni. Cam așa trebuie privite alegerile europene. Lupta se dă la Bruxelles între lideri de acolo. Și vorbind de această luptă să ne uităm puțin la șansele lui Ursula Von der Leyen. În 2019, Ursula von der Leyen și-a asigurat postul de președinte al Comisiei Europene doar cu o majoritate subțire în Parlamentul European: nouă voturi. Anul acesta, jocul de numere necesar pentru a asigura un al doilea mandat dintr-un Parlament European potențial mult mai ostil după alegerile UE din 6-9 iunie pare și mai dur. Există o șansă foarte reală pentru conservatorul german ca pur și simplu să nu obțină voturile necesare. Pentru a câștiga încă o perioadă de conducere a UE de la etajul 13 al sediului comisiei Berlaymont din Bruxelles, von der Leyen trebuie să depășească două obstacole politice majore. În primul rând, ea trebuie să câștige sprijinul unei majorități calificate a celor 27 de lideri ai UE în jurul mesei Consiliului European în timpul unei reuniuni postelectorale de la sfârșitul lunii iunie. În al doilea rând, ea trebuie să obțină cel puțin 361 de voturi de la 720 de deputați ai Parlamentului European pentru a confirma alegerea liderilor în timpul unui vot secret ulterior în Parlament. Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta lui Von der Leyen are 12 șefi de stat și de guvern din UE, dintre care se poate aștepta ca toți să se unească în spatele ei. Aici există două vulnerabilități Macron și Scholz.

Macron ar putea alege un alt candidat, iar cancelarul german Olaf Scholz provine din lagărul socialist. PPE va fi totuși cel mai mare grup din Parlamentul European cu în jur de 170 locuri. Dacă PPE aduce voturile grupului liberal Renew Europe și a socialiștilor și democraților (S&D), aceasta ar însemna aproximativ 390 de locuri. Von der Leyen a curtat-o cu asiduitate pe prim-ministrul italian Meloni, de al cărui sprijin va avea nevoie atât la masa Consiliului, cât și în Parlament, dar pare o ”strategie putredă”. Sprijinul lui Meloni va fi crucial pentru nominalizarea ei în Consiliu, dar valoarea ei este mai puțin evidentă în Parlament, unde partidul ei Frații Italiei este pe cale să obțină aproximativ 23 de locuri. Socialiștii și Democrații (S&D), Renew și Verzii au spus că nu vor sprijini realegerea lui von der Leyen dacă aceasta încheie vreun fel de înțelegere cu aliații de dreapta ai lui Meloni în Parlament. Vor fi negocieri dure și multe cedări. Von der Leyen este în pierdere de viteză!

 

Nicușor Dan a pus Bucureștiul pe locul 1 în topul orașelor cu cele mai scumpe costuri privind poluarea – 3.000 de euro pe cap de locuitor

2

Nicușor Dan demonstrează, încă o dată, faptul că grija pentru calitatea vieții bucureștenilor nu este o prioritate a mandatului său. Actualul edil a reușit contraperformanța de a plasa Bucureștiul în capul listei orașelor cu cele mai scumpe costuri privind poluarea, cu un total anual de peste 6 miliarde de euro. În plus, Capitala este pe locul 2 în Europa în topul celor mai poluate orașe.

Deși în topul celor mai poluate orașe din Europa ne aflăm pe locul 2, după Atena, avem cele mai ridicate costuri sociale pe cap de locuitor asociate poluării care ne plasează pe locul întâi. Potrivit raportului „Health costs of air pollution in European cities“, peste 3 mii de euro pe cap de locuitor ne costă poluarea din București, adică aproximativ 6,35 miliarde de euro la nivelul Capitalei. Suma reprezintă costuri de sănătate, concedii medicale, medicamentaţie sau spitalizări.

București – 3.004 eur/cap de locuitor

Milano (Italia) – 2.843 eur

Padova (Italia) 2.455 eur

Varșovia (Polonia) – 2.433 eur

Bratislava (Slovacia) – 2.168 eur

Veneția (Italia) – 2.106 eur

Brescia (Italia) – 2.106 eur

Sofia (Bulgaria) – 2.084 eur

Torino (Italia) – 2.076 eur

Munchen (Germania) – 1.984 eur

Și Institutul Național de Sănătate Publică a prezentat o statistică îngrijorătoare. Conform acesteia, dacă administrația bucureșteană condusă de Nicușor Dan și-ar îndeplini doar țintele deja asumate pentru combaterea poluării în Capitală, speranța de viață a cetățenilor ar crește cu 4 ani.

29.000 de români mor anual din cauza poluării

Într-o  intervenție la Aleph News, activistul de mediu Alex Găvan prezintă cifre îngrijorătoare și spune că a propus administrației de la București, dar și candidaților, soluții pentru combaterea poluării. La nivelul țării, fenomenul deceselor din cauza poluării a înregistrat o creștere îngrijorătoare, înregistrând anul trecut peste 29.000 de decese.

„În loc să plătim costurile pentru a vindeca, am putea să le plătim pentru a preveni. Suntem pe locul doi ca cea mai poluată capitală după Atena. În România mor anual 29.000 de români din cauza poluării. Platforma noastră a venit cu zece priorități pentru mediu și oraș, pe care le punem la dispoziție candidaților. Sunt bine definite, dezvoltate și vin cu soluții”, a declarat Alex Găvan.

Bucureștiul riscă infringement din cauza poluării

Termoficarea și traficul sunt principalele surse de poluare ale Capitalei. Cifrele ne arată ca poluarea rezultată în urma traficului reprezintă 58% din deprecierea calității aerului, iar problema încălzirii rezidențiale are și ea un aport de 27%. Mai mult decât atât, Comisia Europeană a impus Bucureștiului elaborarea și adoptarea Planului Integrat de Calitate a Aerului până la cel târziu 30 octombrie 2024. Capitala condusă de Nicușor Dan este singurul oraș care încă nu are implementate măsurile impuse în urma condamnării Curții Europene de Justiție, din anul 2020, și riscă penalizări și chiar măsuri de infringement.

E oficial! Vin banii pentru prelungirea magistralei M4! Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a semnat astăzi contractul de finanțare în valoare de 2,5 miliarde de euro

0

Sectorul 4 al Municipiului București a realizat, astăzi, un pas extrem de important în vederea aducerii metroului de la Gara de Nord la Gara Progresul, odată cu extinderea magistralei M4. 

Având deja publicată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SICAP) procedura de licitație publică în vederea desemnării constructorului/constructorilor care urmează să extindă magistrala de metrou M4, Gara de Nord-Gara Progresul, astăzi, în prezența ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu și a directorului Metrorex, Mariana Miclăuș, primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a semnat contractul de finanțare în sumă totală de 2,5 miliarde de euro, bani europeni nerambursabili, accesați prin ”Programul Transport” al Uniunii Europene 2021-2027, fiind cea mai mare investiție publică derulată în București în ultimii ani. 

În aceste condiții, reamintim tuturor operatorilor economici interesați să participe la licitația privind Extinderea rețelei de metrou Magistrala 4 de metrou, secțiunea Gara de Nord – Gara Progresul”, că au posibilitatea de a se înscrie și de a depune ofertele până pe data de 27 iunie a.c., ora 15.00. Ulterior, după atribuirea și semnarea contractului de executare a lucrărilor de proiectare și de execuție, câștigătorul/câștigătorii licitației vor avea la dispoziție un termen total de 60 de luni pentru realizarea proiectului, din care primele 8 luni vor fi alocate derulării  primei faze de proiectare, astfel încât construcția efectivă să poată fi demarată cât mai rapid posibil. Astfel, într-un interval de maximum 60 de luni, vor fi realizate, în paralel, pe tronsoane clar definite, atât procedurile de proiectare, cât și cele de construire.

„Mulțumesc oamenilor care ne-au ajutat să dezvoltăm aceste proiecte. În 2017, când am discutat prima dată despre metrou, lucrurile acestea păreau utopice. Acum, rezultatele au început să apară. Am extins Magistrala M2 până la stația Tudor Arghezi, unde avem și parcare de tip park&ride. Magistrala M4 va soluționa două deficiențe ale orașului, ce nu mai pot fi ignorate. În primul rând, alături cu proiectul Aeroportului București-Sud, va regla decalajul evident de dezvoltare între zona de Sud și cea de Nord a Bucureștiului. Apoi, va ajuta la combaterea poluării, prin reducerea semnificativă a indicilor de trafic din oraș, fiind o alternativă reală de transport nepoluant. Până pe 27 iunie, așteptăm ofertele operatorilor interesați de această licitație, iar în urmatoarele 3, 4 luni de zile, sper să avem un câștigător și să dăm ordinul de începere pentru proiectare. Aștept cu nerăbdare să începem lucrările, pentru a schimba în bine viața oamenilor din acest oraș”, a declarat Daniel Băluță.  

Despre necesitatea unui sistem integrat de transport public în București a vorbit și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, referindu-se la semnarea contractelor de finanțare, atât pentru extinderea magistralei M4, între Gara de Nord și Gara Progresul, cât și pentru extinderea magistralei M6, tronsonul dintre stațiile 1 Mai și Tokyo. 

„Au fost semnate astăzi două contracte, în valoare de 4,3 miliarde de euro. O sumă impresionantă, însă absolut necesară pentru transportul public din București. Eu spun de vreo doi ani că nu putem avea transport integrat în București dacă nu avem și metroul parte a acestui sistem. Sunt deschis în a discuta cu Primăria Municipiului București pentru transferul metroului, cu tot cu sursa de finanțare, cu subvenție. De asemenea, consider că și centura Bucureștiului trebuie să treacă în administrarea Primăriei București, aceasta fiind deja un bulevard interior al zonei metropolitane București-Ilfov. Pânâ când vom clarifica aceste lucruri, trebuie spus că M4 este un proiect necesar, despre care sunt convins că va fi realizat rapid. Știu că Sectorul 4 are deja licitația în derulare, ceea ce înseamnă că are capacitate administrativă să deruleze aceste proiecte, au demonstrat deja acest lucru”, a explicat ministrul. 

Parte a consorțiului de autorități publice care va coordona extinderea magistralei M4, directorul general al Metrorex S.A, Mariana Miclăuș, a susținut că are încredere că acest proiect se va realiza în termenele stabilite legal. 

„Noi, la Metrorex, suntem bucuroși pentru implicarea tuturor autorităților statului. Când factorii decizionali își dau mâna, orice proiect se realizează. Odată cu realizarea acestei extinderi între Gara de Nord până la Gara Progresul, pasagerii vor avea metrou de la Otopeni până la Gara Progresul, întrucât magistralele se intersectează la 1 Mai. În ultima perioadă, se vorbește mult despre metrou și suntem încântați de acest aspect, întrucât acesta este alternativa transportului de suprafață, pentru a proteja mediul înconjurător în acest oraș supra-aglomerat”, a susținut Mariana Miclăuș. 

Prezentă la evenimentul organizat la Ministerul Transporturilor, senatoarea Gabriela Firea a punctat faptul că, pentru fluidizarea traficului rutier și de pasageri în București, este nevoie de o colaborare strânsă între autoritățile statului. 

„Se îndeplinește un vis de acum 7 ani, când discutam cu Daniel Băluță despre alternativele de transport, despre soluții de îmbunătățire a traficului din București. Am realizat atunci un plan de mobilitate urbană durabilă, care prevedea câteva măsuri simple. Autobuze prietenoase cu mediul, centura Bucureștiului trecută în administrarea PMB, semaforizare inteligentă, metroul cuprins în sistemul de transport public integrat și parcări park&ride, așa cum a făcut deja colegul meu Daniel Băluță, primarul Sectorului 4. Este clar că avem nevoie de o reconfigurare a rețelei de metrou pentru fluidizarea traficului. Astfel, fluxul de pasageri se va transfera din zonele centrale de suprafață către subteran, iar pentru ca acest lucru să se întâmple cât mai rapid este nevoie urgentă de o colaborare strânsă între autorități”, a declarat senatoarea. 

 Traseul noii linii de metrou M4 va avea un număr de 14 stații, ce vor fi amenajate pe o lungime totală de aproximativ 12 kilometri, între stația Gara de Nord 2 și stația Gara Progresul, și care va traversa teritoriul sectoarelor 1, 4 și 5, precum și al comunei Jilava din județul Ilfov. 

Cele 14 stații ale noului traseu sunt: Gara de Nord 2 – Știrbei Vodă – Bogdan Petriceicu Hașdeu – Uranus – George Rozorea – Chirigiu – Filaret – Eroii Revoluției 2 – George Bacovia – Toporași – Nicolae Cajal – Luică – Giurgiului – Progresului. Stațiile vor fi amenajate conform celor mai noi cerințe pentru securitate la incendiu și vor fi adaptate pentru un acces facil al persoanelor cu dizabilități. Stațiile vor avea și sisteme de protecție a călătorilor, inclusiv panouri de sticlă și uși automate la marginea peroanelor. 

Totodată, Sectorul 4 al Municipiului București, în calitate de lider de asociere, alături de Ministerul Transporturilor, Metrorex, Consiliul Județean Ilfov și Sectorul 5 al Capitalei anunță faptul că prelungirea Magistralei M4 urmează a fi proiectată ca un nod intermodal care să interconecteze atât transportul feroviar regional, național și internațional cu zona urbană, asigurându-le oamenilor condiții de trafic ecologic, rapid și modern.

Mai mult decât atât, prin extinderea liniei 4 de la Gara de Nord la Gara Progresul, se va realiza cea mai mare și importantă linie de metrou pe diametrala nord – sud a orașului, care va lega Aeroporturile Internaționale București Otopeni și București Băneasa cu gările de cale ferată Băneasa, Basarab, Gara de Nord și Gara Progresul și, implicit, interconectarea cu transportul public de suprafață.

Potrivit Metrorex, ca informație de ultimă oră, Magistrala de metrou M4 ar putea fi prelungită dincolo de comuna Jilava, până la Adunații Copăceni, județul Giurgiu, acolo unde Sectorul 4 al Municipiului București are deja în lucru proiectul Aeroportului Internațional București-Sud. 

Strategia PNL pentru prezidențiale. Ciucă: „Nu contează ce ne dorim unul sau altul. Contează ce stabileşte partidul” – VIDEO

Deși se apropie cu pași repezi alegerile locale și europarlamentare, iar până la cursa electorală pentru Cotroceni mai sunt câteva luni, liderii partidelor politice nu scapă de întrebări privind eventualele candidaturi pentru alegerile prezidențiale.

În acest context, șeful PNL a făcut un anunț de ultimă oră. Și anume adus în discuție strategia PNL pentru prezidențiale.

Ciucă: PNL va avea propriul candidat la alegerile prezidenţiale

Concret, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat marţi, 4 iunie, că PNL va avea propriul candidat la alegerile prezidenţiale. Și a anunțat că decizia privind nominalizarea va fi luată în forurile de conducere, Ciucă precizând că va avea loc un Consiliu Naţional, după alegerile din 9 iunie. Totul, pentru analizarea rezultatelor de la locale și europarlamentare şi pentru stabilirea strategiei pentru prezidenţiale.

PNL va avea propriul candidat la alegerile prezidenţiale, iar decizia privind nominalizarea va fi luată în forurile de conducere ale partidului”, a declarat Nicolae Ciucă în fața presei, după şedinţa Colegiului Director Judeţean Bistriţa-Năsăud.

„Este normal ca după alegerile locale să avem un Consiliu Naţional în care să facem analiza rezultatelor de la alegerile locale şi europarlamentare şi de aici încolo să stabilim toţi paşii pentru ca partidul, membrii partidului, să stabilească şi să avem dincolo de nominalizare şi strategia cu care PNL va intra în alegeri”, a mai spus liderul formațiunii liberale.

Întrebat dacă îşi doreşte nominalizarea – adică, mai clar fie spus, să candideze – Ciucă a răspuns scurt: „Nu contează ce ne dorim unul sau altul, contează ce stabileşte partidul”.

Declarația surprinzătoare a unui român care lucrează în străinătate. „Câștig cât un director de bancă în România”

1

Nu sunt deloc puțini românii care – în ultimii ani – au luat calea străinătății, în căutarea unui trai mai bun și a unui salariu mai atractiv, pentru a-și susține financiar familiile – de multe ori rămase în țară.

În tot acest context, s-a aflat povestea unui compatriot care lucrează de ani buni pe vase de croazieră. Și care a ajuns la un nivel salarial impresionant pentru mulți. Nu oricum, ci după ani de muncă.

Românul care muncește în străinătate dezvăluie că a ajuns să câștige cât un director de bancă din țara noastră, adică de până la patru ori peste salariul mediu din România.

Ce job are românul pe vasul de croazieră

Daniel Călin lucrează pe un vas de croazieră şi coordonează activitatea a patru spații de restaurant și baruri de pe vas, potrivit actu.fr, preluat de observatornews.ro.

Originar din Constanţa, românul spune că după 20 de ani de muncă a ajuns la un salariu cât al unui director de bancă în România.

Bărbatul lucrează pe vasul de croazieră „Stena Vision”, unde coordonează activitatea a patru spații de restaurant și baruri. Dezvăluie că lucrează într-un echipaj format din 100 de membri, majoritatea provenind din Europa de Est.

Cum împacă meseria cu viața de familie

Românul povestește că, de-a lungul carierei, a lucrat în cadrul companiei CMA-CGM din Marsilia, apoi pentru Irish Ferries, precum și pentru Disney Cruise Line. „Copiii mei au început să crească și, având contracte de șase luni departe de ei, cum făceam înainte, a devenit complicat” -spune el.

Chiar dacă nu se poate spune că programul său de muncă e unul ușor sau accesibil pentru mulți, bărbatul a reușit să facă în așa fel încât să găsească un echilibru între viața profesională și cea de familie. „Contractul meu permanent este de patru săptămâni lucrate integral la bord, urmate de patru săptămâni de odihnă”, povestește românul.

Daniel spune că în aceste perioade zboară acasă, în România, pe cheltuiala companiei. Așa că se poate întoarce acasă și își poate revedea oamenii dragi, din familie. „Este suficient să ajung acasă. Cu Jocurile Olimpice și Campionatul European de Fotbal, însă, nu vom mai avea zboruri directe deoarece prețurile biletelor de avion au crescut vertiginos”, mărturisește acesta.

„Odată ce ai prins gustul acestei profesii, unde câștigi mult mai mult…”

Jurnaliștii de la publicația franceză au vrut să mai afle un aspect. Așa că l-au întrebat pe bărbatul originar din Constanța dacă această profesie este atrăgătoare pentru români. Iar Daniel a răspuns că salariile îi motivează cu adevărat pe cei care aleg un astfel de parcurs profesional. Bărbatul a făcut o comparație între salariul pe care a ajuns să-l câștige, după două decenii de când are această profesie, și leafa medie din țara noastră.

Așa s-a aflat că a ajuns la un nivel salarial comparativ cu cel al unui director de bancă din România.

„În România, salariul mediu net este de 600 de euro. Odată ce ai prins gustul acestei profesii, unde câștigi mult mai mult, chiar dacă perioadele de odihnă nu sunt întotdeauna ideale, este greu să te mai întorci. Fac asta de 20 de ani. La nivelul meu, câștig cât un director de bancă din țara mea, de trei până la patru ori mai mult decât salariul mediu”, a mărturisit el.

Nicușor Dan, nu ești singur! Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2, declarat de instanță, colaborator cu identitate reală

Întâmplările de ieri cu Nicușor Dan, adică presupusa colaborare a sa cu securitatea ceausistă, ne arată cât se poate de clar că turnătoria de bunăvoie, colaborarea, tot de bunăvoie, ba cu Securitatea lui Ceausescu, ba cu organele de cercetare penală, sunt deja, un mod de viață pentru liderii USR-ului. Să nu îi uităm și pe Roxana Wring, membră fondatoare a USB-ului și fosta mână dreaptă a primarului Capitalei, cea care a primit verdict de colaborare cu Securitatea dar și pe Cătălin Drulă, președintele USR-ului, care atunci când era ministru al Transporturilor se cabla de bunăvoie și îi înregistra pe toți cei care îi intrau in birou, pentru ca mai apoi să îi livreze pe tavă la DNA.

La aceasta tripletă magică de turnători și colaboratori se adaugă și edilul Sectorului 2, Radu Mihaiu.

Mihaiu a apelat la forma clasică de a scăpa de propriile sale probleme penale: s-a apucat să își înregistreze și să își denunțe colegii din PMP, partid cu care, de altfel, acum USR-ul se află în alianță. Dorind cu disperare să își închidă dosarele sale penale, decide să se cableze  (după modelul deja patentat de șeful sau de partid, Cătălin Drulă)  pentru a înregistra un consilier local al PMP din Consiliul Local al Sectorului 2 (Cătălin Șerpescu), un consilier general al PMP din Consiliul General ( Cătălin Militaru) , care era și șeful organizației PMP sector 2, și un om de afaceri din sectorul 2 (Corin Romanescu). Depune o declarație la Parchetul General și cere să fie cablat cu tehnica Parchetului, după care merge la o întâlnire cu cei trei, care atenție! Îi spun clar lui Mihaiu că ei doresc rezolvarea unei probleme “ numai conform legii”. Înregistrările și anchetă jurnalistică au fost difuzate  în 21 mai la emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3.

În august 2021, Mihaiu, se prezintă cablat, la întâlnirea cu cei trei, unde omul de afaceri Corin Romanescu îi spune edilului de la Sectorul 2 că îi va cere autorizații pentru amplasare de panouri publicitare, subliniind de mai multe ori că vrea că totul să se desfășoare legal. La o întâlnire ulterioară, unde erau doar Mihaiu și Militaru, Mihaiu încearcă să smulgă de la Militaru declarații compromițătoare despre omul de afaceri Corin Romanescu, instigându-l de-a dreptul pe Militaru să spună că ar avea vreun avantaj material de la Romanescu. Văzând că Militaru spune că nici el și nici Șerpescu nu au avantaje materiale de la Romanescu, Mihaiu insistă să afle alte informații compromițătoare despre omul de afaceri. Nu află nimic, însă aceste înregistrări așa cum erau, ajung pe masă procurorilor de la Parchetul General și Mihaiu reușește să obțină reținerea pentru 30 de zile a celor trei. Așa cum era de așteptat, instanța de judecată decide, în primă fază, că cei trei trebuie să fie eliberați iar înregistrările făcute de edilul Sectorului 2 sunt declarate ILEGALE.

În cea de-a doua fază procesuală, desfășurată la Sectia 1 Penală, din cadrul Tribunalului București, instanța constată nulitatea mijlocelor de probă, adică a înregistrărilor efectuate de primarul Mihaiu și le exclude din materialul probator. Însă partea cea mai interesantă din această sentință, este aceea în care Radu Mihaiu este declarant de către instanță ca fiind  ”colaborator cu identitate reală” al organelor de cercetare penală. Publicăm, mai jos, partea din sentință, unde Mihaiu este declarat ca fiind colaborator cu identitate reală.

În baza art.138, alin. 1, lit. g, teză finală, Cod Procedură Penală, constată calitatea de COLABORATOR CU IDENTITATE REALĂ, a numitului Mihai Radu Nicolae. În baza art. 102, alin. 3, Cod Procedură Penală, raportat la art. 146, indice 1, alin 3,10, Cod Procedură Penală, admite excepția nulității mijloacelor de probă constând în înregistrările efectuate prin folosirea de dispozitive tehnice de către colaboratorul cu identitate reală Mihaiu Radu Nicolae pe care le exclude din materialul probator.

Acesta este USR-ul și aceștia sunt liderii săi! Una clamează și alta fac. Useriștii pretind că la ei începe și se termină rectitudinea morală în politică, că ei sunt singurii politicieni anticomuniști și anti-securiști, că ei sunt singurii incoruptibili. În realitate, USR mustește de lideri penali pe metrul pătrat, mai nou s-au înmulțit iată și turnătorii la securitatea ceaușistă, dar și cei la Procuratura capitalistă, cât despre anticomunism, hai să fim serioși! Foștii lideri comuniști Emil Bobu și Tudor Postelnicu ar fi invidioși pe atitudinile intransigente de sorginte stalinistă ale unor lideri USR.

S-a aflat! Dorian Popa, trimis în judecată după ce a fost prins la volan sub influența substanțelor interzise/Ce pedeapsă riscă

1

Veste proastă pentru Dorian Popa. Tânărul cunoscut drept cântăreț, actor și vlogger va ajunge în fața instanței, fiind trimis în judecată de către procurori, după ce a fost prins pe picior greșit, la volan, în toamna anului trecut.

Dorian Popa a fost trimis în judecată de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, după ce, în octombrie anul trecut, a fost prins de polițiștii rutieri când conducea sub influența drogurilor, potrivit gandul.ro.

Tânărul în vârstă de 35 de ani a fost oprit de către polițiștii rutieri, în octombrie 2023, după ce se urcase la volan în halat de casă și lenjerie intimă. S-a întâmplat în localitatea ilfoveană Domnești. Aproape de complexul în care locuiește Dorian Popa, tânărul cunoscut ca vlogger, cântăreț, dansator și actor.

Citiți și: Şoferii români, nervoşi după ce Dorian Popa a primit rezultatul INML în câteva zile. Alţii aşteaptă cu lunile, permisul fiind suspendat

Acesta se afla la volanului unui bolid Lamborghini. Testat cu aparatul DrugTest, șoferul a ieșit pozitiv la canabis, motiv pentru care permisul i-a fost suspendat pe loc și a fost dus la spital, pentru analize.

Și-a pus cenușă-n cap

După ce incidentul al cărui protagonist a fost a devenit public, generând un adevărat scandal, tânărul a ieșit cu câteva precizări. A recunoscut că a fumat iarbă, dar a ținut să menționeze că nu în ziua în care a fost oprit de oamenii legii. Chiar și așa, Dorian Popa a ales să spună că a greșit și că a dat un exemplu negativ.

Vreau să îmi cer scuze tuturor care mă urmăresc, am greșit indiscutabil, nu am circumstanțe atenuante, am dat un exemplu negativ. Nu mă scuz, îmi asum pe deplin consecințele acțiunilor mele. Recunosc, am consumat canabis, nu în ziua în care am fost oprit de poliție, lucru pe care îl regret și am ieșit pozitiv chiar și la câteva zile după ce am consumat”, a mărturisit artistul pe o platformă de socializare.

La finalul anchetei, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu au întocmit rechizitoriul și l-au trimis pe cântărețul-vlogger în judecată, pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Faptă pentru care, potrivit sursei citate, riscă până la 5 ani de închisoare sau amendă, precum și anularea permisului de conducere.

Ce anunțaseră polițiștii în octombrie anul trecut

În 28 octombrie 2023, IPJ Ilfov anunța, prin intermediul unui comunicat, faptul că polițiștii Serviciului Rutier Ilfov au deschis un dosar penal în care se fac cercetări pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive. Totul, după ce un bărbat a fost oprit în trafic, în localitatea Domnești, în seara zilei de 27 octombrie, și testat cu aparatul din dotarea polițiștilor.

„La data de 27 octombrie a.c., ora 21:15 , polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Ilfov- Serviciul Rutier, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au oprit în trafic, în localitatea Domnești, un autovehicul, condus de un bărbat, iar în urma testării cu aparatul din dotare au reieșit indicii cu privire la posibila prezență a substanțelor psihoactive.

Întrucât aceasta nu reprezintă o probă în cadrul dosarului penal, conducătorul auto a fost condus la unitate medicală din București, pentru recoltarea de probe biologice, în vederea stabilirii cu exactitate a consumului unor substanțe interzise.

În cauză, conducătorului auto i-a fost reținut permisul de conducere fiindu-i suspendată exercitarea dreptului de a conduce, conform legii.

Polițiștii Serviciului Rutier Ilfov au deschis un dosar penal, în care efectuează cercetări, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive”, se menționa în comunicatul IPJ Ilfov.

Drumul spre Grecia, „pavat” cu capcane. Ce ar trebui să cunoască românii care merg acolo în vacanță: „Apoi te trezești cu amendă acasă”

1

A venit vara, sezonul vacanțelor, așa că nu e de mirare că mulți români își fac deja planuri de călătorie, inclusiv în afara țării. Iar una dintre destinațiile din topul preferințelor unui număr semnificativ de români o reprezintă Grecia.

Și cum nu toată lumea alege să călătorească pe calea aerului, cu avionul, o opțiune o reprezintă mersul cu mașina. Nu sunt puțini românii care aleg să meargă cu autoturismul personal în Grecia.

Însă nu toți cunosc faptul că încă de la ieșirea din țară au de plătit mai multe taxe. Așa se ajunge ca, de cele mai multe ori, la estimările inițiale ce vizează cheltuielile cu combustibilul să se adauge și alte sume la capitolul cheltuieli.

Ce ar trebui să știe românii care merg în vacanță în Grecia cu mașina

An de an, o mare parte dintre sutele de mii de români care aleg să meargă în vacanță, pe timpul verii, în însorita Grecie decid să pornească în călătoria spre tărâm elen cu propria mașină. Drumul implică și anumite cheltuieli, iar unele dintre taxe nu le sunt cunoscute tuturor șoferilor, astfel că riscă amenzi usturătoare dacă nu le plătesc, potrivit adevarul.ro.

Subiectul a fost abordat de un internaut pe un grup de Facebook destinat turiștilor români.

„Mâine plec spre Thassos cu mașina și aș vrea să știu ce taxe ar trebui achitate și dacă recomandați un traseu anume. Până acum am călătorit doar cu avionul”, a scris acesta.

După cum era de așteptat, răspunsurile nu au întârziat să apară. Unii internauți au încercat să-l ajute, oferind răspunsuri menite să-i fie de folos în lămurirea chestiunii.

„Vinietă pentru Bulgaria online și taxa de autostradă în Grecia care o plătești acolo”, a scris cineva. „Ai uitat de taxa de pod la Giurgiu”, a completat un alt internaut.

„Mergi liniștit, apoi te trezești cu amendă acasă”

Un răspuns mai detaliat – venit de la un alt internaut – a oferit și explicații referitoare la motivul pentru care e foarte important ca aceia care hotărăsc să facă un drum atât de lung cu mașina ar fi bine să aibă – din timp – toate informațiile. Nu de alta, dar să nu se trezească acasă cu o amendă, dacă sunt prinși pe picior greșit.

„Tratezi aiurea problema! Sunt situații când dacă nu te interesezi din timp poți fi amendat că nu știi că este de plătit o taxă. Aici nu este vorba despre sumă ci despre taxele pe care nu le cunoști. De exemplu vinieta din Bulgaria dacă nu știi de ea mergi liniștit, apoi te trezești cu amendă acasă. Podul Reginei din Londra are taxa de care dacă nu te interesezi nu știi de ea și apoi iar ai surprize. Exemple pot fi cu zecile, așa că nu e nimic rău să se intereseze”, a punctat acesta, conform sursei citate.

„Taxă de pod la Giurgiu -15 lei, apoi vinieta la bulgari, luată din timp sau în ziua plecării, pentru perioada cât stați acolo, apoi la greci aveți doar taxe de autostrada și atât. Sunt opriri pe fiecare autostradă, unde se plătesc taxe între 20 cenți și maxim 2 euro (similară cu cea de la Fetești)!”, a scris un internaut.

„Singura taxă ascunsă este…”

„Taxa de pod 15 lei, vinieta Bulgaria 13 leva o săptămână (puteți plăti cu cardul în lei) și taxa de autostrada pentru Thassos aveți un singur punct de taxare, sub 2 euro”, a scris alt internaut.

„Singura taxă ascunsă este vinieta din Bulgaria. În rest vei plăti la ghișeu și nu ai cum să treci fără să plătești”, a adăugat cineva.