Raportul de țară pentru România, realizat de Comisia Europeană pentru 2025, arată că țara noastră deține rezerve importante de apă subterană de calitate, cu un procent uriaș de ape pure. Inclusiv apele de suprafață au un procent de puritate cu mult peste toate resursele din UE. Această mare bogăție se vrea ascunsă, astfel că până și informația că România ar deține 60% din rezervele de apă minerală din Europa a fost trecută, de cei de la Factual, la afirmații nefondate, pe motiv că nu s-ar ști, cu adevărat, procentul.
Încolțiți din toate părțile de cei de la Bruxelles și acuzați că poluează totul în jur, românilor li s-a indus ideea că până și apele de suprafață și subterane sunt infestate. Însă, atât raportul pentru implementarea politicilor de mediu, cât și raportul de țară pentru 2025, elaborate de Comisia Europeană, arată același lucru. România stă extrem de bine la capitolul purității apelor, față de toate țările UE la un loc. Potrivit raportului de țară pe 2025, calitatea apelor s-a îmbunătățit, astfel că 67% din corpurile de apă de suprafață sunt clasificate ca având o stare ecologică bună/potențial ecologic bun. Totodată, starea lor chimică s-a îmbunătățit ușor, întrucât 97,6 % din corpurile de apă de suprafață au o stare chimică bună.
În ceea ce privește corpurile de apă subterană, starea lor cantitativă nu s-a deteriorat de la al doilea plan management al bazinelor hidrografice al României, raportându-se că 100 % dintre acestea au o stare cantitativă bună. ”Starea lor chimică s-a îmbunătățit ușor, raportându-se că cel puțin 91,7 % dintre acestea au în prezent o stare chimică bună. Cu toate acestea, 8,4 % sunt expuse riscului de a nu atinge o stare chimică bună până în 2027”, se arată în raportul de țară pentru 2025. În Planul Național de Management actualizat al Bazinelor Hidrografice, realizat de Administrația Națională Apele Române, referitor la obiectivul de mediu – stare ecologică bună/potențial ecologic bun aferent corpurilor de apă de suprafață, se precizează că 66,55 % din totalul corpurilor de apă au atins obiectivul de mediu până în 2021, 87,73 % din totalul corpurilor de apă vor atinge obiectivul de mediu până în 2027, iar 11,64 % corpuri de apă vor atinge obiectivul de mediu după 2027. Pentru un număr redus de corpuri de apă (19 corpuri de apă, respectiv 0,63%) au fost identificate obiective de mediu mai puţin severe, în conformitate cu prevederile Art. 4.5. al DCA.
Procente uriașe
În ceea ce privește obiectivul de mediu – starea chimică bună, Planul menţionează că până în 2027, 98,02 % din totalul corpurilor de apă de suprafață vor atinge obiectivele de mediu iar restul de 1,98 % corpuri de apă vor atinge obiectivele de mediu după anul 2027, pentru acestea fiind stabilite excepții în concordanță cu prevederile art. 4.4.c, (condiții naturale). Referitor la cele 12 corpuri de apă subterană care sunt în stare chimică proastă, acestea își vor atinge obiectivele de mediu de stare chimică bună după anul 2027.
Cu toate acestea, potrivit raportului de țară, doar 82 % din populația țării are acces la alimentarea cu apă și doar 88 % la servicii de canalizare (67 % și, respectiv, 77 % în zonele rurale). ”Deși s-au înregistrat unele progrese în ultimii ani, pierderile de apă în rețeaua publică și lipsa de epurare a apelor uzate urbane constituie în continuare o problemă. Ar fi benefic să se intensifice măsurile de extindere și modernizare a infrastructurii de apă potabilă și de ape uzate, precum și de asigurare a unui serviciu durabil la un preț rezonabil”, consideră Comisia Europeană.
Blestemul biodiversității
Pentru că nu și-a distrus flora și fauna, cum au făcut celelalte state din UE, România se situează pe primele locuri cu cea mai mare diversitate biologică, găzduind 87 de tipuri de habitate și 245 de specii care intră sub incidența Directivei privind habitatele. Țara găzduiește, de asemenea, populații de 148 de specii de păsări amenințate, astfel cum sunt enumerate în anexa I la Directiva privind păsările. Potrivit celor mai recente date disponibile, 68 % din habitatele țării au o stare bună, peste media UE de 14,7 %. Stadiul de conservare a speciilor este mai mare decât media UE de 27 %, raportându-se că 46 % dintre acestea au o stare bună. Și totuși, potrivit Comisiei Europene, România ar avea nevoie de investiții în valoare de 3,8 miliarde euro pe an pentru a-și conserva și reface în mod eficace capitalul natural, pentru a atenua impactul schimbărilor climatice și pentru a conserva biodiversitatea bogată a țării.
”Nivelul actual de finanțare pentru biodiversitate și conservarea ecosistemelor în România este de aproximativ 755 de milioane euro pe an. Acest deficit pune în pericol angajamentul țării față de acordurile globale privind biodiversitatea și subminează dezvoltarea sa economică și socială pe termen lung. Acest lucru se datorează în principal capacității administrative slabe și lipsei de interes politic”, se mai precizează în raportul de țară.
