Nicolae Ciucă este taxat scump de liderii din teritoriu ai PNL, inclusiv prin refuzul acestora de a se asocia cu actualul președinte liberal. Chestionat cu privire la delimitarea lui Bolojan, Ciucă nu reușește să aibă o reacție cu cap și coadă și dă explicații incoerente.
Șeful liberalilor pare să fie într-un continuu conflict cu Președintele CJ Bihor și unul dintre cei mai influenți lideri PNL din teritoriu.
Bolojan vs. Ciucă, un conflict mai vechi
Deciziile luate de Nicolae Ciucă, președintele PNL, sunt în profund dezacord cu liderii locali. Acest lucru este vizibil mai ales în relația cu Ilie Bolojan, liderul liberalilor bihoreni, cu care șeful PNL pare să aibă un conflict deschis.
Nu este prima dată când opiniile lui Bolojan sunt complet diferite de cele ale șefului PNL. În februarie, Bolojan declara că nu vrea liste comune cu PSD, iar Ciucă reacționa: “E părerea dumnealui.” Iată că acum Nicolae Ciucă s-a răzgândit, însă prea târziu pentru Bolojan, dar și pentru electoratul PNL.
”Pentru noi este mai mult decât limpede, cum este şi pentru electorat, că Partidul Naţional Liberal are o opţiune pentru forţele de dreapta (…) Aşa cum am discutat şi am şi prezentat după întâlnirea pe care am avut-o după alegerile locale la Braşov, este cât se poate de logic să avem un tandem preşedinte-premier”, a declarat Ciucă.
Un alt semn că lucrurile nu merg bine pentru generalul Ciucă este reacția lui Ilie Bolojan și anume refuzul propunerii unui tandem pentru funcția de premier, în cazul aproape imposibil în care șeful PNL ar ajunge președintele României. Întrebat dacă Bolojan ar putea să fie o variantă, Ciucă a explicat precipitându-se că nu se pot discuta nume acum.
„Este clar că acest nume va fi discutat în forurile de conducere ale partidului şi vom avea un nume”, a declarat sec șeful Senatului.
Diferențele de opinie și de strategie cu privire la asocierea cu PSD sau chiar schimbarea de tactică din ultimele săptămâni de negociere cu alte partide de dreapta pot fi explicații pentru răceala de care dă dovada Bolojan, vizavi de Ciucă. Văzut ca unul dintre cei mai performanți lideri ai PNL din teritoriu, refuzul lui Bolojan îi slăbește și mai mult poziția lui Nicolae Ciucă în interiorul partidului, deja periclitată de rezultatele slabe din sondajele pentru alegerile prezidențiale unde șeful PNL nu pare să depășească primul tur.
Ostașul Necunoscut de la porțile din Modrogan
Nicolae Ciucă a ajuns practic ostașul necunoscut al PNL. Toată lumea știe de existența lui, însă nu și identitatea politică. Ceilalți lideri liberali nu îl simt ca pe un prezidențiabil cu personalitate bine definită, un lider pentru care să lupte pentru câștigarea alegerilor.
Partidul merge acum din inerție către campanie, cu un candidat insipid, ținut în brațe exclusiv de Klaus Iohannis și care, disperat fiind că nu ajunge nici măcar în turul doi, caută acum scenarii și alianțe de dreapta, imposibile de aplicat în realitate, după cum s-a dovedit și în 2020.
Salvați de la 10% în urmă cu 2 ani prin intrarea PSD la guvernare, dar în continuare dezastruoși în sondajele pentru Cotroceni, liberalii încearcă să-și recâștige electoratul de dreapta în pragul alegerilor și merg pe delimitarea de social-democrați. Însă aceste scenarii, menită să îl transforme pe Ciucă în întâiul ostaș al țării au tracțiune zero printre membrii PNL și electoratul liberal.
Tânărul de 19 ani a subliniat că este „curat”, invocând numeroasele teste antidoping la care a fost supus recent.
Panicat de încasările la buget din ce în ce mai mici, Guvernul a decis să scoată bani și din piatră seacă. Însă, în loc să se îndrepte către multinaționalele cu cifre de afaceri de miliarde de euro care declară doar pierderi, Executivul a pus tunurile tot pe populație și pe companiile românești pricăjite. Dovadă a incapacității ANAF de a aplica legea este și recordul de obligațiile restante bugetare de 44 miliarde de lei de la firme, pe care nu le poate încasa sub nicio formă, pe motiv că persoanele juridice respective ar avea conturile goale. Dacă executarea silită s-ar limita doar la poprirea pe conturi, nu s-ar mai încasa nimic niciodată, însă pentru a parcurge și alte etape, efortul este prea mare.
Județele Prahova, Vrancea și Buzău au fost lovite de o secetă pedologică cumplită, fenomenul având strânsă legătură cu instalarea unităților de lansare a rachetelor antigrindină în aceste zone. Deși Buzăul nu are rachete, amplasarea între cele două județe l-a transformat în victimă sigură. Fermierii care dețin 103.000 de hectare teren arabil dintr-un total de 140.000 ha din județul Prahova au semnat împotriva rachetelor antigrindină, reușind să-l oblige pe ministrul agriculturii, Florin Barbu, să emită un Ordin de suspendare a tragerilor în această zonă.
Cum scandalurile gratuității sunt încă proaspete în memoria Comisiei Europene, angajații au fost avertizați că acceptarea invitațiilor „ridică întrebări cu privire la respectarea comportamentului etic așteptat de la membrii și personalul comisiei sau poate crea riscuri de reputație pentru comisie și pentru persoanele implicate”, conform unui email trimis personalului și văzut de POLITICO. Nu este clar cine a fost autorul inițial al acestui mesaj.
În era tendințelor emergente, cum ar fi blockchain, inteligența artificială și transformarea digitală, mulți oameni tind să treacă cu vederea o problemă critică: starea gravă a educației financiare.
Uniunea Europeană intenționează să exercite presiuni asupra economiilor emergente, precum China, pentru a contribui la finanțarea acțiunilor climatice în țările în curs de dezvoltare în cadrul negocierilor din noiembrie, potrivit unui document consultat de Politico.
Curtea de Conturi a semnalat, într-un raport de audit, că există un deficit mare de finanțare a investițiilor în sectorul de apă (aproximativ 17 miliarde euro), în contextul în care se estimează că, în perioada 2021-2028, doar puțin peste 30% din nevoi vor fi acoperite (respectiv cca 8 miliarde euro din necesarul de 24,5 miliarde euro). Din cele 8 miliarde de euro, doar 4 miliarde de euro provin din fonduri europene, fiind necesară identificarea unor alte surse de finanțare (surse proprii ale operatorilor, credite externe etc.), susține Curtea de Conturi.
În urmă cu opt ani, prima administrație Trump a inaugurat o abordare conflictuală a relațiilor cu Beijingul, pe care mulți observatori chinezi au considerat-o derutantă. În loc să trateze China drept un partener comercial și uneori un rival, Statele Unite au început să o numească „putere revizionistă”, concurent strategic și chiar amenințare.
O comparație cu modelele trecute arată cât de mult s-au schimbat vremurile. Și măsura în care actualul Porsche 911 are puține în comun cu originalul.
AI Act a primit aprobarea finală a statelor membre ale UE, a legislatorilor și a Comisiei Europene în luna mai. Va viza în primul rând marile companii de tehnologie din SUA, care sunt în prezent principalii constructori și dezvoltatori ai celor mai avansate sisteme de inteligență artificială, potrivit CNBC. Cu toate acestea, multe alte companii vor intra în domeniul de aplicare al normelor – chiar și cele din afara sectorului tehnologic.