Uniunea Europeană nu reușește să iasă din cercul vicios al împrumuturilor, în pofida unei ușoare scăderi a datoriei publice brute. România se situează în Top 3 al statelor ale căror datorii au crescut semnificativ anul trecut. Totodată, țara noastră a intrat și în primele trei locuri la costurile cu dobânzile, care sunt excesiv de mari, în condițiile în care peste 51% din împrumuturile României sunt în monedă străină.
Anul trecut, datoria publică brută a Uniunii Europene a fost de 81,7% din PIB, în ușoară scădere față de 2022, însă în zona euro aceasta a fost de 88,6%. Între sfârșitul anului 2022 și sfârșitul anului 2023, 18 țări UE au înregistrat o scădere a raportului datorie/PIB, iar 9 țări UE și Norvegia au înregistrat o creștere, anunță Eurostat.
Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Portugalia (-13,3 pp), Grecia (-10,8 pp), Cipru (-8,3 pp), Croația (-4,8 pp) și Spania (-4,0 pp), în timp ce creșteri au fost înregistrate în Finlanda (+2,3 pp). pp), Letonia (+1,8 pp), România (+1,3 pp), Estonia (+1,1 pp), Luxemburg și Belgia (ambele +0,9 pp), Bulgaria (+0,5 pp), Polonia (+0,4 pp) și Lituania ( +0,2 pp), precum și Norvegia (+7,8 pp). Datoriile au atins niveluri record, astfel că, la sfârșitul anului 2023, 13 din 27 de țări din UE au raportat rate datoria/PIB mai mari de 60,0 %, în timp ce cinci țări din UE au înregistrat rate de datorie/PIB de peste 100,0 %: Grecia a înregistrat cea mai mare rată datorie/PIB, de 161,9 %, urmată. de Italia (137,3 %), Franța (110,6 %), Spania (107,7 %) și Belgia (105,2 %). De cealaltă parte, cel mai scăzut raport datorie/PIB a fost înregistrat de Estonia cu 19,6 % din PIB, urmată de Bulgaria (23,1 %), Luxemburg (25,7 %), Danemarca (29,3 %), Suedia (31,2 %), Lituania ( 38,3 %) și Norvegia (44,3 %).
51% din datoria României, deținută de străini
La sfârșitul anului 2023, dintre cele 26 de țări UE pentru care erau disponibile date, datoria publică era deținută în principal de sectorul corporațiilor financiare rezidente din 12 țări UE. Ponderea sa a fost cea mai mare în Suedia (74,6 %), urmată de Danemarca (72,3 %), Cehia (69,9 %) și Croația (64,6 %). La celălalt capăt al scalei, cea mai mică proporție a datoriei deținute de corporațiile financiare rezidente a fost înregistrată în Cipru (2,8 %), înaintea Estoniei (18,9 %), Letonia (30,2 %), Irlanda (34,1 %), Lituania (35,4 %) %), Austria (35,7 %) și Belgia (37,7 %), precum și Norvegia (37,1 %). Ponderea datoriei deținute de nerezidenți (sectorul restului lumii) a fost semnificativă în 14 țări UE și în Norvegia, cu cote de 42,0 % și mai mari. Printre țările cu cea mai mare pondere a sectorului nerezident ca deținător de datorii au fost: Cipru (95,7 %), Estonia (79,8 %), Letonia (66,6 %), Austria (64,1 %) și Lituania (63,2 %), precum și Norvegia (60,6 %). În România, 51% din datoria țării era deținută de străini. În schimb, această proporție a fost de numai 16,9 % în Suedia, 21,8 % în Malta, 23,7 % în Cehia, 27,2 % în Danemarca, 27,6 % în Italia și 29,5 % în Croația, potrivit Eurostat.
Dobânzi împovărătoare
La sfârșitul anului 2023, existau doar 2 țări din UE în care peste 50 % din datoria lor brută a guvernului central era denominată în valută străină: Bulgaria (75 %, dar țara are un sistem de consiliu valutar față de euro) și România ( 51 %). Pentru Ungaria (30 %) și Polonia (24 %), se remarcă și ponderi semnificative ale datoriei în valută străină. Totodată, costul aparent al datoriei publice generale (adică raportul dintre cheltuielile cu dobânzile acumulate ca procent din datoria medie pe an), care arată condițiile trecute și prezente pe care le întâmpină țările atunci când accesează piețele financiare, a fost extrem de ridicat în Ungaria (6,8%), urmată de Polonia și România (ambele 4,5%). Cel mai scăzut cost aparent al datoriei publice brute a fost observat pentru Luxemburg (1,2%), urmat de Țările de Jos și Germania (ambele cu 1,4%).
La 12 iunie, membrii Comitetului de politică monetară al Fed (FOMC) au decis în unanimitate să nu se atingă de dobânda cheie, rata dobânzii pentru fondurile federale, care a fost menținută în intervalul 5,25%-5,50%, potrivit AFP.
După cum se poate observa, decizia BCE din 6 iunie de a reduce ratele sale cheie cu 25 de puncte de bază (reducând rata de depozit de la 4% la 3,75%) nu a avut niciun efect asupra Fed. 
Un sondaj realizat de Financial Times cu privire la planurile de angajare ale 20 de companii mari și mijlocii din SUA și Europa din domeniul apărării și aerospațial a arătat că acestea vor să angajeze zeci de mii de persoane în acest an.
De la sfârșitul Războiului Rece, aceasta este cea mai intensă perioadă de angajări pentru sectorul apărării, cu cea mai mare creștere a volumului de comenzi, a declarat Jan Pie, secretar general al ASD, asociația europeană de comerț din domeniul aerospațial și al apărării.
Partide simpatizante de extremă dreapta, inclusiv formațiuni cu rădăcini neofasciste în Slovacia și Bulgaria, au câștigat locurii în întreaga Europă Centrală și de Est, relatează UnHerd. Rassemblement National al lui Marine Le Pen a avut o performanță atât de bună – obținând 31,5% din voturi în Franța – încât Emmanuel Macron a fost determinat să convoace alegeri anticipate ca răspuns.
Este greu de imaginat că 2024 va fi un punct de cotitură major în relația Rusiei cu Europa sau că vechea gardă a 
Într-o țară în care terenurile sunt rare și locuințele publice pot costa mai mult de un milion de dolari, aceste clădiri din epoca colonială pot costa zeci de milioane, relatează CNBC. Dar bogătașii le achiziționează.
Dar, începând de vineri, o amenințare mai puternică la adresa stabilității politice și financiare franceze și-a ridicat capul: Noul Front Popular (NFP) radical de stânga, scrie The Spectator. Această coaliție de verzi, socialiști, comuniști și troțkiști, dominată de partidul de stânga La France Insoumise (LFI), i-a surprins pe mulți prin acordul de a prezenta candidați comuni în circumscripții și un manifest comun.
NFP beneficiază, de asemenea, de un sprijin puternic din partea societății civile de stânga. Sâmbătă, 250.000 de manifestanți din întreaga Franță au mărșăluit împotriva RN. Presa este inundată de articole de opinie, de la francmasoni la actori și artiști, care se revoltă împotriva posibilului triumf al „fascismului”, ignorând practic modul în care NFP și-a ascuns antisemitismul și sprijinul pentru Hamas sub preș.
„Național” a dezvăluit în primăvară că Statele Unite încă n-au decis care va fi favoritul lor în cursa prezidențială din România, dar toate informațiile pe care le-am obținut înclină spre Nicolae Ciucă, preferat de Pentagon și o parte a clasei politice de la Washington.
Coalizarea tuturor partidelor de dreapta din România împotriva PSD, în campania pentru „Cotroceni”, echivalează, de fapt, cu ruperea coaliției de guvernare. Să recunoaștem, e un risc pentru ambele tabere și nimeni nu poate garanta care va fi scorul final; liberalii știu și ei asta, de aceea acum se joacă tare la nivel declarativ, forțându-se mâna celuilalt.
Voci din PSD insistă ca acestea să fie mutate în decembrie, după „parlamentare”. Social-democrații înțeleg că, urcându-se cât mai repede pe valul victoriei de la „locale”, ar avea numai de câștigat; în schimb, dacă permit liberalilor să ridice steagul galben pe Palatul Cotroceni, atunci bătălia pentru alegerile parlamentare devine teribilă, iar orice scenariu este posibil. Inclusiv acela al pierderii scrutinului.