Acționarii de la Returo, în marea lor majoritate străini, dat fiind că avem hipermarketuri și producători de băuturi răcoritoare, încasează sute de milioane de lei din sticlele nevalidate și nereturnate. Micii comercianți sunt la un pas de faliment, dat fiind că transportul cu operatorul Returo le deteriorează flacoanele și ajung să primească jumătate din bani, iar populația renunță ori pentru că aparatele se blochează, ori pentru că nu au unde să le returneze.

Graba ministrului Mircea Fechet de a porni sistemul de garanție returnare a fost un fel de a pune carul înaintea boilor. Infrastructura de aparate pentru flacoane a fost instalată doar la marile rețele de magazine, unde sunt cozi permanente, dar și blocaje, dat fiind că oamenii nu au unde să se ducă. Micii comercianți sunt și ei țepuiți de Returo, pentru că plătesc integral garanțiile pentru flacoane, însă primesc doar jumătate din bani înapoi.
”Micile magazine încep să nu mai accepte flacoane Returo din cauza faptului că, atunci când trimit sacii la Returo, rata de recunoaștere a flacoanelor și de acceptare la plată este de 50%. Deci dacă trimite 100 de sticle, primește banii doar pe 50 de sticle. Acest lucru se întâmplă pentru că, pe transport, flacoanele respective se deteriorează, fenomen pe care noi l-am semnalat de la început. Mi se pare o mare prostie să aduni flacoane goale și să ai pretenția ca acestea să și rămână întregi pe durata transportului, acestea fiind în saci și fără protecție. În centrele de colectare Returo acest control se face automat și, dacă etichetele nu sunt perfecte sau flacoanele sunt deformate, scanerul respectiv nu le recunoaște și nu le validează”, ne-a declarat Radu Lăzăroiu, director general al Romaqua.
Saci de lux
Micul comerciant nu are nicio vină, el ia sticla perfectă și plătește cei 50 de bani la fiecare cei 100 de clienți care i-au dat sticlele, iar în momentul ăla el iese în pagubă, ne spune conducerea Romaqua. ”În plus, comercianții sunt obligați să achiziționeze de la Returo și sacii aceia galbeni, cu sigla Returo, pe care plătesc 6-7 lei pe bucată. Iar sacii aceia, după ce sunt umpluți, sunt păstrați cu grijă de comerciant, deși îi ocupă spațiul pentru marfă, și după care vine un transportator, cu dubițe, în general, și le înghesuie, le presează, ca să-i încapă cât mai multe. Prin presare, se produc deteriorări”, a afirmat Radu Lăzăroiu, directorul general al Romaqua.
Acesta arată că marile magazine au instant raportare în sistemul Returo, însă micile magazine strâng sticlele, dau comandă când au sacii plini, iar durata de la sacul preluat de la magazinul mic până la validare este cam de 3 săptămâni. ”Deci după aproape 20 de zile ai certitudinea că o să primești ceva bani. Toată treaba asta este gândită ca o suveică prin care să se scoată bani. Consecința este că hipermarketurile vor beneficia de o piață mai mare, deoarece micii comercianți vor renunța să mai achiziționeze produse cu ambalaj Returo, pentru că intră pe pierderi. Or, fără băuturi răcoritoare, apă și bere, micile magazine nu vor supraviețui”, ne-a precizat directorul general al Romaqua, Radu Lăzăroiu.
Unde se duc banii
Returo este o societate pe acțiuni format din Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare, Asociația Berarilor, Asociația Retailerilor pentru Mediu și Ministerul Mediului. Producătorul, când pune pe piață sticle returnabile, este obligat să plătească garanția la Returo, deci marfa pusă pe piață are garanția plătită. Din această garanție, Returo trebuie să plătească pentru toate flacoanele care intră în sistem. Potrivit raportărilor Returo, în luna mai, numai la plastic, au fost puse în vânzare 285 milioane de flacoane și recuperate 140 de milioane, deci o rată de returnare de 49%. De la 1 ianuarie până la 1 iunie, au fost puse pe piață 1,150 miliarde de plastice și au fost recuperate 313 milioane, deci s-au plătit garanții doar pentru 27%. Per total, în 6 luni, excedentul Returo a fost de 650 milioane de lei.
”Banii aceștia nu sunt doar de la micii comercianți, ci și de la consumatori. Sunt foarte mulți cetățeni care, din cauza faptului că aparatele se tot blochează sau că se formează cozi prea mari, renunță să mai returneze. Cei mai mulți care nu pot returna sunt cei care nu au unde să se ducă, pentru că pe raza localității nu au nici mici comercianți, nici aparate moderne. Să faci 60 km cu un sac de pet-uri în mașină nu este rentabil. Ce face Returo cu banii? Dau salarii mari, operatorul de transport contractat de Returo este o firmă franceză, plătesc utilaje pentru punctele de colectare, sortatoare, care cine știe când vor veni, și nimeni nu stă să verifice treburile acestea”, ne-a mai spus Radu Lăzăroiu.
Închid magazinele
Reprezentanții Romaqua semnalează faptul că abia 50% din micii comercianți au apucat să facă contractul cu Returo și sigur va trimite ministerul Garda de Mediu peste ei.
”Dar ei o să facă altceva. Nu vor mai cumpăra produse Returo, ca să nu aibă treabă cu Garda de Mediu, cu amenzile de 50.000 de lei. Păi dacă unui mic comerciant îi dai 50.000 de lei amendă, l-ai închis, mai face și infarct. Asta nu gândește nimeni. Și investiția era de 5-10 euro un abonament de date, 150 de euro un terminal, un telefon cu o cameră care să scaneze și o aplicație Returo instalată. Și atunci rezolvai toate problemele. Dar nu se vrea, pentru că în momentul în care ai monitorizarea în timp real, nu mai poți să te joci cu garanțiile nerevendicate. Eu nu am văzut prerogativele Consiliului de supraveghere al Returo, care a fost desemnat undeva prin februarie, deși sistemul a pornit în ianuarie”, a afirmat Radu Lăzăroiu, director general al Romaqua.