În numai un an de la preluarea mandatului, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a schimbat radical economia României. Pentru prima dată după mulți ani, investițiile au contribuția principala la creșterea economică, țara noastră numărându-se printre statele membre UE cu cele mai importante creşteri ale producţiei industriale din blocul comunitar în 2023. Contribuția la formarea PIB-ului este de 26,9%, cea mai mare din ultimii 11 ani. Pentru 2024, Guvernul condus de Marcel Ciolacu merge în aceeași direcție, cu investiții publice duble față de perioada guvernării de dreapta și cu 60% mai mari decât anul trecut.
În 15 iunie 2023, atunci când a preluat mandatul de Prim Ministru, una dintre promisiunile făcute de Marcel Ciolacu a fost aceea de a implementa modelul economic bazat pe investiții și patriotism economic.
”În plan economic, cred cu tărie că trebuie să schimbăm perspectiva, trebuie să începem să producem mai mult și mai bine aici, la noi acasă, cu bani europeni. Patriotismul economic va transforma economia dintr-o economie bazată pe consum din import într-o economie bazată pe producție. Vom avea o creștere economică sănătoasă, vom crea locuri de muncă și vom crește exporturile. Avem 250 de miliarde de lei pregătiți pentru investiții în următorii ani, bani cu care vrem să sprijinim toate companiile care produc în România. În plus, în perioada următoare, fondurile europene trebuie să fie motorul acestei economii”, era promisiunea făcută de Marcel Ciolacu, în 15 iunie 2023, atunci când a preluat mandatul de Prim Ministru.
Viziunea pentru România este bazată pe investiții și patriotism economic
După preluarea mandatului de Premier, declarațiile au fost puse în practică. O arată valoarea totală record a investițiilor publice anul trecut, de 101 miliarde lei, atestată prin execuția bugetară. O sumă cu 11 miliarde de lei mai mare decât deficitul bugetar, care probează și lipsa de fundament a celor care au criticat împrumuturile asumate de Executiv.
Transpunerea Viziunii pentru România în realitate este demonstrată și de rezultate tangibile. Potrivit datelor Eurostat, în 2023, țara noastră a avut cea mai ridicată pondere a investițiilor productive (formării brute de capital fix) în PIB din ultimii 11 ani. Mai exact, investițiile productive în economia românească au reprezentat în anul 2023 o sumă agregată de 87,3 miliarde euro, adică 26,9% din PIB (locul 2 în UE27, după Cehia, cu 27,0% din PIB). Sunt investiții productive mai mari cu 13 miliarde euro decât în anul 2022 și cu 70% mai mari decât în timpul guvernării de dreapta din anul 2020.
Faptul că 2023, pentru prima dată după mulți ani, a fost anul modelului economic bazat pe investiții, este confirmat și de Banca Națională a României (BNR). În ”Raportul asupra inflației”, dat publicității în luna mai, analiștii BNR arată că ”investițiile productive au avut un parcurs remarcabil, o premieră în ultimii ani, și o contribuție la creșterea economică de 3,6 puncte procentuale, peste cea a consumului populației, de 2,2 puncte procentuale”.
Accelerarea investițiilor promovate de Guvernul PSD continuă și in 2024
În 2024, Guvernul condus de Marcel Ciolacu merge în aceeași direcție și va crește valoarea investițiilor. PSD prevede că peste 120 de miliarde de lei de la bugetul național și din fonduri europene vor fi alocate lucrărilor de infrastructură publică. Suma reprezintă echivalentul a 7,2% din PIB. Astfel, România se apropie de ținta de 10% din PIB, anunțată de premierul Marcel Ciolacu încă din mai 2023.
De altfel, ultima execuție bugetară arată că valoarea investițiilor publice a atins în luna mai valoarea record de 47 de miliarde de lei, fiind mai mari cu 60% față de aceeași perioadă a anului trecut. Din această sumă, un procent de 66% vin din fonduri europene. De altfel, prin alocarea resurselor necesare din partea guvernării PSD, a fost eliminat și riscul de a pierde bani europeni.
PSD este partidul care introduce în România salariul minim european, are cei mai mulți primari și președinți de Consilii Județene campioni ai proiectelor cu bani de la Comisia Europeană și a reușit, în actuala guvernare, să ducă absorbția de fonduri europene la peste 97%.
Sub guvernare și management 
Toate bune și frumoase până aici, înțelegem și vedem că vechii combinatori userioți sunt dați deoparte, trecuți pe liber. Dar, poate că tocmai acum este momentul să și răspundă pentru ce au făcut, mai ales că nu mai au protecția serviciilor și nici a ambasadelor. Umblă vorba prin târg că următoarea pe listă este Clotilde Armand. Primenirea partidului nu se poate face fără îndepărtarea ei și tot mai multe voci încep să ceară delimitarea de acest personaj.
Cel mai important detaliu, însă, care ne face să nu ne mai fie frică de eliminare este faptul că la această ediție de Campionat European, la fel ca în 2016 și 2020, se vor califica mai departe și 4 dintre cele mai bune ocupante ale locurilor 3 din grupe.
Zeci de mii de fani britanici au luat cu asalt orașul Gelsenkirchen, duminică, pentru meciul cu Serbia.
Managerul, Umit Yavuz, în vârstă de 43 de ani, a declarat încântat pentru Telegraph: „Așa de ocupat nu am mai fost de mult timp. Probabil din 2006, când Anglia a jucat ultima oară în Gelsenkirchen, dar atunci erau mai multe puburi și baruri în oraș, așa că acum toată lumea a venit aici. Am pus pe mine un tricou al Angliei pentru a atrage suporterii. Este mereu o mișcare populară.”
De-a lungul ultimilor ani, de câte ori venea câte o companie din China sau Coreea de Sud, cu expertiză în domeniu și dispusă să se apuce de treabă în ce privește demararea proiectului strategic energetic de la Tarnița, Guvernul se sucea brusc.
Companiile din întreaga Europă încearcă din ce în ce mai mult să atragă cumpărătorii afectați de inflație prin reducerea prețurilor la alimente și la alte produse de consum. Cu toate acestea, reducerile nu reușesc să stimuleze vânzările așa cum au fost planificate, potrivit datelor de până acum comunicate Financial Times.
Producătorii de alimente ambalate și alte bunuri de uz casnic au reușit să compenseze costurile ridicate ale inputurilor și cererea reprimată a consumatorilor prin creșterea prețurilor pentru cumpărători.
„Când datoriile te sugrumă, afecțiunea este lăsată deoparte”, spune Mariana, la o casă de amanet situată în cartierul comercial Once din Buenos Aires. Intenționează să-și vândă ceasul moștenit de la bunicul ei.
Doar cinci țări depășesc în prezent cele 4,16 milioane de barili pe zi pe care i-a extras anul trecut, notează The National. Dar este mult mai puțin urmărită decât producători mai mici, dar mai celebri, printre care Brazilia, Norvegia, Libia și Nigeria.
Apoi, propriul apetit masiv a depășit resursele interne. Deși producția a continuat să crească până în 2015, a devenit de departe cel mai mare importator de petrol din lume.