În spatele zâmbetelor, baloanelor și fastului covorului roșu al vizitei președintelui Vladimir Putin în Coreea de Nord, a apărut un semnal puternic: în confruntarea în spirală cu SUA și aliații săi privind Ucraina, liderul rus este dispus să sfideze interesele occidentale ca niciodată înainte.
Pactul pe care l-a semnat cu Kim Jong Un prevede asistență militară reciprocă între Moscova și Phenian. Putin a anunțat, de asemenea, pentru prima dată, că Rusia ar putea furniza arme Coreei de Nord, o mișcare care ar putea destabiliza Peninsula Coreeană și ar putea avea reverberații mult mai departe, relatează AP.
A descris potențialele transporturi de arme ca fiind un răspuns la faptul că aliații NATO furnizează Ucrainei armament cu rază mai mare de acțiune pentru a ataca Rusia. A declarat fără menajamente că Moscova nu are nimic de pierdut și este pregătită să meargă „până la capăt” pentru a-și atinge obiectivele în Ucraina.
Aceste afirmații au sporit îngrijorările Washingtonului și Seulului cu privire la ceea ce consideră a fi o alianță în cadrul căreia Coreea de Nord furnizează Rusiei muniții extrem de necesare pentru războiul său din Ucraina, în schimbul asistenței economice și al transferurilor de tehnologie care ar spori amenințarea reprezentată de programul de arme nucleare și rachete al lui Kim.
Noul Nikita Hrușciov?
Președintele nord-coreean a declarat că a ridicat relațiile bilaterale la nivelul unei alianțe, în timp ce Putin a fost mai prudent, observând că angajamentul de asistență militară reciprocă reflectă un tratat din 1961 între Uniunea Sovietică și Coreea de Nord.
Stephen Sestanovich, senior fellow la Council on Foreign Relations, a remarcat că atunci când liderul sovietic Nikita Hrușciov a semnat acel tratat, a testat și cea mai mare bombă nucleară din lume, a construit Zidul Berlinului și probabil a început să se gândească la acțiunile care au dus la criza rachetelor cubaneze din 1962.
„Întrebarea pentru factorii de decizie occidentali este acum dacă Putin devine la fel de nesăbuit”, comentează Sestanovich. „Limbajul său din Coreea de Nord – unde a denunțat Statele Unite drept o „dictatură neocolonialistă mondială” – ar putea să vă facă să credeți acest lucru.”
„Situația devine din ce în ce mai periculoasă”
Luna trecută, Putin a avertizat că Rusia ar putea furniza arme cu rază lungă de acțiune altora pentru a lovi ținte occidentale, ca răspuns la faptul că aliații NATO au permis Ucrainei să folosească armele aliaților săi pentru a efectua atacuri limitate pe teritoriul rus.
El a continuat joi cu o amenințare explicită de a furniza arme Coreei de Nord.”Nu aș exclude acest lucru având în vedere acordurile noastre cu Republica Populară Democrată Coreeană”. Moscova ar putea reflecta argumentele aliaților NATO potrivit cărora depinde de Ucraina să decidă cum să folosească armele occidentale.
Legând în mod explicit viitoarele livrări de arme către Phenian de acțiunile Occidentului în Ucraina, Putin i-a anunțat pe aliații Kievului să se retragă în timp ce își urmărește obiectivele în război – sau să se confrunte cu o nouă rundă de confruntări.
„Ei escaladează situația, aparent așteptându-se ca noi să ne speriem la un moment dat și, în același timp, spun că vor să provoace o înfrângere strategică Rusiei pe câmpul de luptă. Pentru Rusia, aceasta va însemna sfârșitul statalității sale, sfârșitul istoriei milenare a statului rus. Și apare o întrebare: de ce ar trebui să ne fie frică? Nu este mai bine, atunci, să mergem până la capăt?”
Alexander Gabuev, director al Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin, susține că declarația lui Putin reflectă o încercare de a descuraja America și aliații săi să sporească sprijinul pentru Ucraina, în timp ce Rusia lansează noi ofensive în mai multe sectoare ale liniei frontului.
„Situația devine din ce în ce mai periculoasă, iar Rusia consideră că ar trebui să lovească rapid Occidentul pentru a-i arăta că implicarea sa mai profundă în război va avea un preț”.
Comisia Europeană se pregătește de ani de zile să își exercite întreaga autoritate a noii sale Legi privind piețele digitale(DMA) împotriva Big Tech, notează Financial Times. Normele de referință au fost concepute pentru a ajuta firmele nou-înființate, obligându-i pe puternicii „gardieni online” – dintre care majoritatea sunt companii americane – să își deschidă afacerile către concurență.
Dacă va fi găsit vinovat, producătorul iPhone riscă o sancțiune de până la 10% din veniturile sale anuale globale, ceea ce înseamnă că orice amendă ar putea ajunge la zeci de miliarde de dolari. Amenzile pot crește până la 20% în cazul în care infracțiunea este repetată, potrivit UE. Apple a declarat că este „încrezătoare” în conformitatea sa. Concluziile preliminare ale Comisiei trebuie să fie finalizate în termen de un an de la începerea investigației oficiale în martie.
Ascensiunea bursieră a Nvidia(capitalizare de 3,34 trilioane de dolari) a condus la creșterea unor grupuri precum Oracle, Broadcom sau HP, relatează AFP. În mijlocul acestui entuziasm, start-up-urile, care caută atenția capitaliștilor de risc din Silicon Valley, sunt invitate să inoveze, dar fără o indicație clară despre cum va fi scris următorul capitol al inteligenței artificiale.
Alții au dezvoltat aplicații care utilizează sau imită puterile modelelor mari existente, dar această idee este respinsă de profesioniștii din Silicon Valley.
În 2020, BP a raportat că lumea avea 1 732 de miliarde de barili de petrol, 6 642 de trilioane de metri cubi de gaze naturale și 1 074 de miliarde de tone de cărbune.
Companiile trebuie în continuare să își raporteze propriile rezerve din motive de reglementare. Consultanții comerciali, agențiile guvernamentale, cum ar fi Energy Information Administration din SUA, și Oil and Gas Journal își publică propriile cifre, care variază.
La 24 iunie 2022, Înalta Curte, care fusese revizuită radical de fostul președinte, a anulat hotărârea sa care garanta dreptul federal al femeilor americane de a avorta, redând fiecărui stat libertatea de a legifera în această privință, după modelul deciziei „Roe v. Wade” din 1973.
România – Ucraina, scor 3-0, a fost văzut de la tribuna oficială de Marcel Ciolacu și Răzvan Burleanu. Cei doi au stat pe scaune alăturate și s-au întreținut în timpul meciului, comentând fazele și bucurându-se deschis la golurile „tricolorilor”. Dacă atunci am fi putut spune că premierul oricum avea programată o vizită oficială în Bavaria, la partida cu Belgia, de sâmbătă, nu mică ne-a fost mirarea zărindu-l lângă șeful FRF pe Sorin Grindeanu. Ministrul Transporturilor este un nume greu în PSD, fiind prim-vicepreședinte.
Văzând ce pressing face partidul la Burleanu, am întrebat prin Kiseleff dacă se pregătește ceva, iar „bomba” care ne-a fost livrată are forța unei încărcături nucleare – șeful FRF este o opțiune pentru candidatul PSD la alegerile prezidențiale.
Felul în care a ajuns șef la Federația Română de Fotbal și mai ales ce a urmat – de la promisiunile neonorate (două mandate pentru președinte, apoi schimbat regulamentul) la proiectele ratate (și banii pierduți – „Fotbal la țară”) – îl fac pe Răzvan Burleanu candidatul potrivit la o carieră de succes în politică. De altfel, nu o dată s-a vorbit despre intenția/planurile acestuia legate de o intrare în viața politică. Multe voci au spus că fotbalul și FRF reprezintă trambulina spre „Cotroceni” sau Palatul Victoria, numele lui Răzvan Burleanu fiind rostit în diverse cercuri de-a lungul timpului.
Echipa națională a avut un debut excelent la Euro 2024. Băieții lui Edi Iordănescu au dat de pământ cu Ucraina, scor 3-0, și și-au creat, astfel, mari șanse să iasă din faza grupelor. Ulterior, surpriza grupei a fost Slovacia, care a reușit să bată Belgia cu 1-0, dar a pierdut în fața Ucrainei (2-1). Astfel, fiecare dintre cele 4 echipe din grupa E au câte 3 puncte, cu un singur meci rămas de jucat.
„Repriza secundă de la Koln a fost mai echilibrată, Stanciu și colegii săi încercând să pătrundă mai ales prin centru. Man și Mihăilă, extremele care au promovat recent în Serie A cu Parma, și-au creat câteva ocazii bune, dar le-au ratat” , a scris Gazzetta dello Sport