Rusia și-a antrenat marina să lovească ținte din Europa de Vest cu rachete cu capacitate nucleară într-un potențial conflict cu NATO, potrivit documentelor secrete văzute de jurnaliștii de la Financial Times.

Hărți ale țintelor la fel de îndepărtate precum coasta de vest a Franței și Barrow-in-Furness din Marea Britanie sunt detaliate într-o prezentare pentru ofițeri care precede invazia la scară largă a Ucrainei.

Cele mai recente dezvăluiri arată cum Rusia și-a imaginat un conflict cu Occidentul, care ajungea mult dincolo de frontiera sa imediată NATO, plănuind o serie de lovituri copleșitoare în Europa de Vest. Documentele au fost arătate jurnaliștilor de la FT de către surse occidentale.

Unele obiective sunt aproape de teritoriul Rusiei, inclusiv în România, notează Monitorul Apărării, conform Mediafax. După harta prezentată de FT, o primă ţintă ar putea fi Portul Constanţa sau Baza Militară de la Kogălniceanu, a doua ar putea fi podul de la Giurciu – Ruse şi a treia Brigada Multinaţională de la Craiova sau sistemul anti-rachetă Aegis Ashore de la Deveselu.

Dosarele, întocmite între 2008 şi 2014, includ o listă de ţinte pentru rachetele care pot transporta fie focoase convenţionale, fie arme nucleare tactice. Ofiţerii ruşi subliniază avantajele utilizării loviturilor nucleare într-un stadiu incipient al conflictului. Prezentarea indică, de asemenea, că Rusia şi-a păstrat capacitatea de a transporta arme nucleare pe nave de suprafaţă, o capacitate despre care experţii au spus că prezintă riscuri suplimentare semnificative de escaladare sau accidente.

Hărţile, care au fost realizate mai degrabă în scopuri de prezentare decât de utilizare operaţională, ilustrează un eşantion de 32 de ţinte NATO din Europa pentru flotele navale ale Rusiei.

Ţintele flotei baltice ale Rusiei se află în mare parte în Norvegia şi Germania – inclusiv baza navală din Bergen, precum şi site-urile radar şi facilităţile forţelor speciale.

Flota de Nord a Rusiei ar trebui să lovească ţinte industriale de apărare, cum ar fi şantierul naval de submarine de la Barrow-in-Furness din nord-vestul Angliei. O ţintă de lângă Hull poate fi un sit industrial – este marcat cu un coş de fum.

Prezentarea ilustrează, de asemenea, modul în care doctrina sa s-ar putea aplica în posibile războaie în Marea Neagră, Marea Caspică, dar şi Pacific.

Scenariile includ şi războaie cu aliaţii actuali, cum ar fi China, Iran, Azerbaidjan şi Coreea de Nord.

„Conceptul lor de război este războiul total”, a declarat pentru FT Jeffrey Lewis, profesor la Institutul de Studii Internaţionale Middlebury din Monterey, care studiază controlul armelor. „Ei văd aceste lucruri [focoase nucleare tactice] ca arme potenţial câştigătoare de război”, a adăugat el. „Vor dori să le folosească şi vor dori să le folosească destul de repede”.

Prezentarea face referire şi la opţiunea unui aşa-numit atac demonstrativ – detonarea unei arme nucleare într-o zonă îndepărtată „într-o perioadă de ameninţare imediată de agresiune” înainte de un conflict real pentru a speria ţările occidentale. Rusia nu a recunoscut niciodată că astfel de lovituri sunt în doctrina sa. O astfel de lovitură, spun dosarele, ar arăta „disponibilitatea pentru utilizarea armelor nucleare nestrategice de precizie” şi „intenţia de a folosi arme nucleare”.

Putin zice că nu e interesat de un război cu NATO

Rusia nu are planuri în privinţa niciunei ţări NATO şi nu va ataca Polonia, statele baltice sau Cehia, dar dacă Occidentul va furniza avioane de luptă F-16 Ucrainei, atunci acestea vor fi doborâte de forţele ruseşti, a declarat recent Vladimir Putin, relatează Reuters, potrivit News.ro.

Adresându-se piloţilor forţelor aeriene ruse, Putin a declarat că alianţa militară condusă de SUA s-a extins spre est, spre Rusia, de la căderea Uniunii Sovietice în 1991, dar că Moscova nu are planuri de a ataca un stat NATO.

„Nu avem intenţii agresive faţă de aceste state”, a spus Putin, potrivit unei transcrieri a Kremlinului.

„Ideea că vom ataca o altă ţară – Polonia, statele baltice şi cehii sunt, de asemenea, speriaţi – este un nonsens total. Este doar o prostie” – a afirmat liderul de la Kremlin.

Interviul acordat lui Elon Musk de Donald Trump a fost evenimentul politic cel mai așteptat al săptămânii. Din SUA și până pe coasta europeană toată lumea s-a îngrămădit pe platforma X în căutarea cuvintelor pe care favoritul republican la alegerile prezidențiale din SUA avea să le spună. Atât de mare a fost aglomerația că au picat serverele, deși Musk a vorbit despre atac cibernetic de proporții și extrem de bine coordonat.

Tot ce se poate, căci o parte a presei din State a făcut imediat legătura cu avertismentul lansat de UE, prin comisarul Thierry Breton, cu doar câteva ore înainte – „ Monitorizăm riscurile potențiale din UE asociate cu difuzarea de conținut care poate incita la violență, ură și rasism”. Cum n-au putut să-i pună pumnul în gură la propriu, europenii au jucat cartea discursului potențial periculos, o temă deosebit de sensibilă și care nu este despre nimic altceva decât anularea libertății de exprimare și controlul total al presei.

Dialogul celor doi trebuia să înceapă la 20:00 (03:00, ora României), dar a debutat după vreo 45 de minute. „Pare să fi fost un atac masiv pentru blocarea accesului pe platforma X”, a confirmat Elon Musk.

Așteptarea, însă, a meritat din plin, căci Donald Trump s-a dezlănțuit când a venit vorba despre planurile pe care le are. Și cum pe noi nu ne interesează prea mult de chestiunile interne ale Americii – spre deosebire de Unchiul Sam, care își bagă nasul în toate oalele -, începem cu mesajul transmis Europei de candidatul republican. „Este rea”, a spus Trump făcând referire la Uniunea Europeană.

„Nu există nimeni care să se simtă mai rău cu privire la situația din Ucraina decât mine”, și-a început discursul Trump, după care a detaliat: „De ce Statele Unite plătesc disproporționat mai mult pentru a apăra Europa decât plătește Europa? Asta nu are sens. Este incorect și este un lucru potrivit de abordat”.

Cu alte cuvinte, pentru UE vin vremuri grele. În foarte probabila situație în care Donald Trump va câștiga alegerile prezidențiale din State, este de așteptat ca miliardarul republican să reia retorica impunerii de taxe vamale mărfurilor exportate de Europa. De altfel, și primul său mandat de președinte a fost marcat de această politică – „America first” -, care echivalează cu o stopare a facilităților de orice fel de care UE are parte în relația cu SUA.

Despre situația din Ucraina, un alt subiect fierbinte abordat, miliardarul Trump nu a vorbit prea multe, dar s-a folosit de prilej pentru a-și schimba „tonul” discursului referitor la Zelenski – „Când vorbești despre reducerea costurilor, de economii și toate celelalte… adică, sincer, nu există nimeni care să se simtă mai rău ca mine în legătură cu situația din Ucraina, pentru că știu că nu s-ar fi întâmplat niciodată! Îl cunosc pe Zelenski. A fost foarte onorabil cu mine, pentru că atunci când au crezut farsa rusă și au spus că am avut un apel telefonic cu el, președintele ucrainean a precizat că a fost un apel telefonic perfect”.

Și cum America ne-a învățat lecția „serviciu contra serviciu”, Elon Musk nu putea lăsa să treacă neexploatată această oportunitate. Astfel, în cadrul interviului, magnatul Tesla i-a propus lui Trump, voalat, ce-i drept, să-l includă și pe el în viitoarea administrație de la Casa Albă. Se pare că Elon Musk și-ar dori să se ocupe de limitarea cheltuielilor guvernamentale.

„Cred că ar fi grozav să existe o comisie guvernamentală de eficiență, care să analizeze aceste lucruri și să se asigure că banii contribuabililor, banii câștigați cu greu de contribuabili, sunt cheltuiți într-un mod corect. Aș fi bucuros să ajut la înființarea acestei comisii”, a aruncat năvodul Musk. Iar Trump a înțeles imediat că trebuie să plătească un preț pentru expunerea imaginii sale pe X – „Mi-ar plăcea să fii implicat”.