Calificare fantastică a României în optimile de finală ale Euro 2024! În pofida tuturor piedicilor, a neîncrederii și a bârfelor, elevii lui Edi Iordănescu și-au urmat interesul și au dat dovadă de caracter, câștigându-și dreptul de a merge în faza următoare.
Ba mai mult, au făcut asta de pe locul 1 al grupei E, în care a concurat cu Belgia, Slovacia și Ucraina.
Meciul cu Slovacia, încheiat 1-1, a adus calificarea. Cele două echipe au jucat tare, pentru victorie, însă după finalul furtunii din cea de-a doua repriză, după minutul 80, ambele formații și-au dat seama că sunt calificate mai departe și nu au mai riscat nimic.
După ce toată presa internațională a speculat un posibil blat între România și Slovacia, a venit rândul lui Edi Iordănescu să se dezlănțuie, la adresa jurnaliștilor englezi.
“Shame on you!”
“Să vorbești înaintea meciului, să arunci cu noroi în echipe, în jucători, în munca noastră și în demnitatea noastră este rușinos! Trebuia să fi așteptat să vadă și apoi să ne judece.
A fost rușinos, deloc plăcut. Au aruncat cu mizerii în noi, dar nu doar în noi, ci și în suporterii noștri, în toată lumea! Am arătat că avem caracter, România a luptat cu caracter și dacă am fi pierdut și am fi mers acasă, am fi făcut-o cu demnitatea intactă!”, a declarat selecționerul.
Următoarea adversară a României este Olanda, celebra portocală mecanică, care nu a reușit deloc să impresioneze în faza grupelor, dar este de așteptat, ca orice favorită, să își arate adevărata față în fazele eliminatorii.
Se știe că superstarurile se montează, nu în faza preliminariilor sau a grupelor, ci în stagiunile următoare, evident mai importante, din cadrul unui turneu final.
Rămâne Iordănescu la națională?
Situația rămânerii lui Edi Iordănescu pe banca naționalei ete incertă încă dinaintea începerii Campionatului European din Germania.
Mingea este în terenul Federației Române de Fotbal, care trebuie să-i ofere un contract pe măsura valorii aduse.
A obținut prima calificare in fazele eliminatorii ale Europeanului, după 24 de ani de așteptare, cu o echipă care nu mustește de talent, dar pe care a reușit să o mobilizeze într-un mod fantastic.
Fostul președinte al FRF, Mircea Sandu face un apel la Răzvan Burleanu, să-i dea lui Iordănescu Jr. 3 milioane de euro din banii de obținuți în Germania.
„Îi expiră contractul lui Edi? Păi, au crescut bonusurile de la UEFA. La câte milioane încasează Federaţia, să-i dea şi selecționerului 2,5 – 3 milioane de euro, lui şi tot staff-ului, pentru 2 ani de zile, cât durează preliminariile pentru Mondial, iar eu cred că Edi va semna prelungirea.
Nu ar mai pleca în ţările arabe sau de unde are ofertă. Federaţia să bage mâna în buzunar!”, a afirmat fostul președinte FRF (1990-2014).
Măsura vine la doar două zile după ce blocul a deschis negocierile de aderare cu Ucraina. Tarifele de 89 euro pe tona de ovăz ucrainean au fost reintroduse săptămâna trecută și vor dura până în iunie 2025, o decizie similară privind ouăle și zahărul urmând să fie luată vineri.
La începutul acestui an, statele membre ale Uniunii Europe au prelungit regimul de liber schimb până în 2025, dar au introdus rezerve ca răspuns la protestele agricultorilor. Blocul comunitar urmează să reintroducă tarifele pentru carnea de pasăre, ouăle, zahărul, ovăzul, porumbul, mierea și cerealele ucrainene în cazul în care cantitățile depășesc media importată în 2022 și 2023. Ovăzul a atins acest nivel, cu peste 6 440 de tone importate de la 1 ianuarie.
Istoria financiară arată că revoluțiile tehnologice majore se încheie adesea cu o bulă speculativă a acțiunilor în cauză, potrivit lui François d’Hautefeuille, președintele consultanței Evariste Quant Research.
Este clar că inteligența artificială a fost principala temă de investiții de la începutul anului 2023. “Dar ne putem aștepta să vedem bule de evaluare la un moment dat, așa cum am văzut pe internet”, subliniază d’Hautefeuille.
Advanced Space Cloud for European Net zero emission and Data sovereignty, un studiu de 16 luni care a evaluat fezabilitatea lansării centrelor de date pe orbită, a ajuns la o concluzie „foarte încurajatoare”, potrivit lui Damien Dumestier, manager al proiectului.
Industria este pe cale să fie lovită de un „val de tsunami de date”, spune Merima Dzanic, șef de strategie și operațiuni în cadrul Asociației daneze a industriei centrelor de date.
Trump a cochetat cu retragerea Statelor Unite din 
Cu toate acestea, este mai probabil ca o Europă post-americană să se lupte pentru a face față amenințărilor cu care se confruntă – și ar putea chiar să revină, în cele din urmă, la modelele mai întunecate din trecutul său.
Directorul general al Statkraft, Birgitte Vartdal, care a preluat conducerea în aprilie, a promis să „ascută” strategia pentru a face față unui mediu mai dificil, potrivit Financial Times. „Tranziția de la energia fosilă la energia regenerabilă are loc într-un ritm din ce în ce mai rapid în Europa și în restul lumii. Cu toate acestea, condițiile de piață pentru întreaga industrie a energiei regenerabile au devenit mai dificile”, a spus ea.
Statkraft, care este deținută de statul norvegian, a anunțat joi planurile de a încetini creșterea capacității energetice. Se numără printre mai multe companii europene de utilități – Orsted(Danemarca), Iberdrola(Spania) Enel(Italia) – care și-au încetinit planurile de creștere în ultimul an. „A avut loc o mare confruntare cu realitatea în ceea ce privește creșterea energiei regenerabile”, a declarat în mai Norman Valentine, șeful departamentului de cercetare în domeniul energiei regenerabile al companiei de consultanță Wood Mackenzie. „A avut loc o schimbare uriașă în mediul costurilor”.
El le-a spus copiilor că populația Rusiei ar fi putut fi astăzi de aproximativ o jumătate de miliard, în loc de 146 de milioane, dacă nu ar fi fost șocurile secolului trecut: două războaie mondiale și prăbușirea Uniunii Sovietice, notează The Spectator. A precizat că populația unei țări este „puterea totală a statului, care crește exponențial”, creând o „bază pentru dezvoltare, existență, bunăstare”.
Anxietatea lui Putin se potrivește cu ceea ce Hans Magnus Enzensberger, poet și eseist german, a definit în urmă cu aproape trei decenii drept „bulimie demografică” – panica declanșată de teama „că prea mulți și prea puțini oameni pot exista simultan pe același teritoriu”.
