Acasă Blog Pagina 310

Datele care spun adevărul: plafonarea introdusă de PSD la adaosurile comerciale lasă marjă suficientă de afaceri companiilor

2

Protejarea consumatorilor vulnerabili a fost o direcție asumată de PSD la preluarea guvernării, iar plafonarea adaosului comercial la anumite produse alimentare și-a dovedit eficacitatea prin susținerea puterii de cumpărare a românilor. În lipsa măsurii de limitare a prețurilor, profiturile companiilor ating plafoane record.

Doar în 2022, 848,3 milioane de lei a fost totalul adaosului comercial în anul 2022 pentru un lanț de magazine cu mai mult de 250 de angajați. Suma este cu 14,3% mai mare decât în 2021, conform ultimei analize de profil a Institutului Național de Statistică (INS). Asta înseamnă un profit venit exclusiv din adaos comercial în valoare medie de 222,2 mii lei realizat per angajat.

Deși inițial retailerii au criticat dur plafonarea adaosului introdus de PSD, rezultatul din economie s-a  dovedit unul favorabil inclusiv lor, nu doar cetățenilor care au fost protejați de creșterile speculative de prețuri. Conform datelor Băncii Comerciale Române (BCR), consumul privat a devenit un motor esențial al creșterii economice în primul trimestru al lui 2024. Mai exact, consumul privat a crescut în aprilie 2024 cu 9,5% față de aceeași perioadă a anului 2023. Totodată, România continuă trendul de creștere economică susținută și a înregistrat o scădere până la 5,1% a ratei inflației în luna mai.

Adaosuri comerciale erau, în medie, de 222,2 mii lei per angajat

Cifrele INS arată că pentru un lanț de magazine cu mai mult de 250 de angajați, adaosul comercial mediu total pe anul 2022 a fost de 848,3 milioane de lei, adică 222,2 mii lei per angajat. Mai mult, încasările din adaos comercial au fost în 2022 cu 14,3% mai mari decât în 2021.

Datele confirmă astfel faptul că dinainte de plafonare, adaosurile comerciale aveau valori exponențial mai mari la alimentele de bază. Mai mult, chiar și prin măsura PSD de limitare a prețurilor, retailerii au avut suficientă marjă de afaceri.

Nici retailerii mai mici nu au avut de suferit, conform acelorași date INS. Societățile cu sub 249 de angajați au avut în 2022 o medie a adaosului comercial de 114,3 mii lei per angajat, iar cele cu până în nouă angajați au avut o medie a adaosului de 59,2 mii lei/persoană.

Protejarea consumatorilor vulnerabili, angajamentul PSD

PSD a introdus plafonarea adaosului comercial la produse de baza pentru a proteja puterea de cumpărare a consumatorilor vulnerabili, măsura care s-a dovedit eficientă în economie. Cifrele din primele luni ale acestui an arată o reducere a prețului la lista de alimente cu prețuri limitate cu până la 30%.

Efectul a fost similar și în cazul plafonărilor introduse de Guvernul Ciolacu la tarifele polițelor RCA și la prețurile la gaze și energie, o măsură menită să susțină consumatorii vulnerabili și să asigure îmbunătățirea nivelului de trai pentru români.

 

„Sărmanii” miliardari ai Securității și ingratul popor român

Pentru cine nu l-a cunoscut, Ioan Niculae ar putea părea un personaj fascinant, micul David naționalist care a avut curajul să se ia la trântă cu tot „Statul paralel”. Minunat, de n-ar fi exact invers! În realitate, avem de-a face doar cu același tip de afacerist puternic ancorat în „Sistem” și care a știut, după Revoluție, să profite de conjunctura creată – relații, bani, oportunități. Iar când vremurile s-au schimbat și economia românească a cotit-o spre Vest, „sărmanul” ex-șef la Contrainformații economice în Securitatea lui Ceaușescu s-a trezit dat deoparte și nu înțelege care sunt regulile jocului.

Aceleași dintotdeauna – cine are banu’, comandă muzica, monșer! Nu poți să rămâi intangibil când faci afaceri cu rușii și să aștepți clemență din partea americanilor. Viața bate filmul și lecția este una singură: ori mergi pe același drum cu restul țării, ori treci în rezervă, ca să folosim un termen apropiat de limbajul și uzanța subiectului în cauză. Ioan Niculae a fost șef la Contrainformații economice în Securitatea lui Nicolae Ceaușescu, pentru cine nu știe cu cine avem de-a face. O gașcă mai mare, de foști ofițeri de rang înalt, a reușit (cum, oare?), imediat după ’90, să pună stăpânire pe sectoare strategice din economie. Cataramă, Voiculescu, Păunescu, Niculae, cu toții au activat în vechiul „Sistem”, iar după momentul ’89 au rămas în cel nou, preluând diverse industrii, de la turism la petrochimie.

Diferența între ei este că unul singur s-a apucat, acum, să acuze jocuri de culise făcute de „Statul paralel”. Ceilalți au înțeles că vremea lor s-a dus, iar business-ul nu se mai face, în 2024, cu ancore politice și partidele (plus „săgețile” aferente) n-au ce căuta prin C.A.-uri și tot felul de A.G.A.

Ioan Niculae strigă „azi” în gura mare că-l jupoaie OMV, americanii, dar nu zice un cuvânt despre „ieri”, când punea mâna pe combinatele țării. Cine le-a înstrăinat și pe câți bani? Cum au ajuns în privat coloșii industriei petrochimice, firme cu mii de angajați, piață de desfacere și linii de producție? Despre ce fel de privatizare vorbim aici, de tip post-sovietic, la fel cum a luat Azovstalul din Ucraina si Ahmetov?

S-a deschis spălătoria infractorilor dovediți, doar că detergentul folosit este de proasta calitate. Și, la ce miros urât emană, niciun balsam nu poate îndepărta duhoarea.

Într-un interviu reușit ca o campanie de PR ieftină, Niculae ne bate obrazul – „InterAgro, care funcționa din plin cu cele șase combinate chimice, din care cinci de îngrășămite chimice și unul de metanol, de la Viromet, Victoria, trebuia să-și plătească din buzunar, fără ajutorul niciunei bănci din România, gazele, energia electrică, alte materii prime și materiale, transporturile, însemnând zeci de milioane de dolari pe lună”. Cu alte cuvinte, de ce trebuie să plătesc eu pentru gaz si electricitate, am atâtea combinate și nu-mi permit, pare că se întreabă oligarhul de Zimnicea.

Dar, cine să fi dat banii dacă nu el? Ce ar fi vrut miliardarul Niculae? Să-i plătească statul român (adică, contribuabilul de rând) datoriile și facturile? Să-i spună cineva că se cheamă economie de piață și așa funcționează în toată lumea asta – ai probleme cu legea, băncile îți trântesc ușa-n nas! Și, să zică mersi, că alții mai grei, ca Putin, de exemplu, că tot s-a plimbat el pe la Moscova, a pățit-o mai rău – SUA i-au blocat conturile/depozitele bancare din străinătate!

Când vorbește despre miile de angajați pe care i-a avut, Niculae o face de maniera în care dă de înțeles că, de fapt, el a făcut un favor României luându-i fabricile cu tot cu salariații din dotare. Dacă era rău intenționat, putea să ceară doar profitul, nici nu se mai încurca să dea lefuri la oameni!

Românii știu cine sunt toți acești magnați trași deoparte, prinși trecând pe roșu la „Penal”. Unii au umplut politica de bani negrii, alții doar au făcut trafic de influență. Cam fiecare a sfârșit „încălțat”, iar acum strigă de după colț „M-au lucrat”. La fel face și boss-ul InterAgro, care plânge că a fost îndepărtate din și de „Statul paralel”, dar uită când intra val-vârtej în biroul lui Victor Ponta, premier pe atunci, și apoi prețul la gaze se schimba peste noapte.

Ioan Niculae arată cu degetul spre Florian Coldea, dar în același timp întoarce privirea de la relația și legătura ginerelui Ovidiu Toma cu fostul șef al SRI. Cei doi sunt parteneri de afaceri, însă Niculae spune, obsesiv, că nu știe nimic. De fapt, nu asistăm la nicio execuție a „Statului paralel”. Doar a ieșit din joc tatăl și a intrat fiul, iată esența situației de față!

Și, pentru ca ipocrizia să atingă cote maxime, ne este livrat ca exemplu de afacerist care a pătimit de pe urma „Sistemului” și Dorin Cocoș?? Păi, Cocoș însuși a fost „Sistemul” – a stat și la baza lui, și la vârful piramidei! Despre cine vorbim aici? Chiar așa am ajuns, să fim luați de proști?! S-au uitat „combinațiile” cuplului Udrea-Cocos care, sub umbrelă prezidențială, tăia și spânzura în România, deschizând toate ușile ce păreau închise?

Mai nou, vedem că aruncă tot felul de acuze și Vanghelie. Cică „Statul paralel” l-a trimis pe tușă. Nu, a fost electoratul din Sectorul 5! Oamenii de la el din „curte” i-au dat cu tifla și acum 4 ani, și pe 9 mai a.c, arătându-i că matrapazlâcurile nu fac casă bună cu administrarea unui oraș, iar un manager trebuie să muncească 24/7 pentru dezvoltarea și bunăstarea locală, nu să apară la birou câteva ore pe săptămână, că-n restul timpului are „combinații” de făcut.

Pungile cu bani și ceasurile cadou nu mai merg în 2024, s-a auzit, domnu’ Geoană?!

Guvernul Ciolacu a decis. Ucrainenii primesc mai multe drepturi ca românii

Executivul a adoptat o ordonanță de urgență prin care cetățenii ucraineni primesc mai multe drepturi decât cetățenii români. Pe lângă introducerea, din nou, a sumelor forfetare pentru noii sosiți, Guvernul a decis ca toți ucrainenii să beneficieze de servicii medicale și medicamente în totalitate gratuite, fără plata asigurărilor de sănătate, chiar dacă aceștia sunt angajați. Totodată, aceștia se pot prezenta în ambulatoriile de specialitate fără bilete de trimitere. 

Protecția temporară a ucrainenilor s-a prelungit până în 2026, la cererea Comisiei Europene, astfel că Guvernul s-a gândit să le dea și mai multe drepturi acestora. Pe lângă toate prestațiile sociale și toate drepturile de care beneficiază salariații din România, ucrainenii primesc, în plus, asistență medicală și medicamente gratuite, banii fiind suportați din Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate.

Luând în considerare existența unui număr în creștere de beneficiari ai protecției temporare, Guvernul României a prioritizat eficientizarea procesului de integrare a refugiaților ucraineni în societatea românească, susține Executivul. Actul normativ adoptat de Guvern urmărește ca, pe de o parte, cetățenii străini sau apatrizii proveniți din zona de conflict armat din Ucraina, intrați în țară după data de 1 iulie 2024, să beneficieze de sprijin pentru cazare și hrană, ca parte a unui program de integrare treptată, iar pe de altă parte, persoanele care beneficiază de asistență în prezent să poată avea acces la educație, sănătate, oportunități de angajare și alte servicii sociale.

”Având în vedere numărul mare de refugiați din România, incluziunea și protecția în sănătate, educație, asigurare de locuri de muncă, de locuințe este planificată și urmează a fi abordată într-un mod care să asigure tranziția persoanelor de la asistența de urgență, la măsuri pe termen mediu și lung, menite să le sporească rezistența”, se arată în Ordonanța de Urgență.

Vin sumele forfetare

Ucrainenii care intră în țară după data de 1 iulie 2024 vor avea dreptul la o sumă forfetară lunară, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, pe o perioadă de 3 luni consecutive, iar termenul se calculează de la data intrării beneficiarilor pe teritoriul României. Sumele forfetare se acordă pentru fiecare beneficiar, respectiv familie sau persoană singură. Beneficiarii și beneficiarii anteriori care necesită servicii medicale, materiale sanitare, medicamente și dispozitive medicale beneficiază de pachetul de servicii de bază prevăzut în contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale și din programele naționale de sănătate curative, ca și asigurații români, dar fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, a contribuției personale pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu și cu scutire de la coplată.

Totodată, serviciile medicale în asistența medicală ambulatorie de specialitate se acordă fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere, potrivit actului normativ. Cetățenii ucraineni, în condițiile în care realizează venituri asupra cărora se calculează și datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, au obligația plății acesteia în aceleași condiții ca și asigurații români, însă această prevedere se va aplica doar pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Comisia Europeană, spaima Executivului

”În cazul absenței unui cadru legislativ național clar definit, referitor la modalitatea de tranziție către autonomie a grupului țintă, se pot crea premisele astfel încât Comisia Europeană să poată considera că România nu depune toate diligențele necesare asigurării asistenței umanitare și, astfel, ar putea fi reticentă în instituirea unor mecanisme financiare de suport pe viitor”, se precizează în expunerea de motive a actului normativ.

După expirarea perioadei în care primesc suma forfetară, ucrainenii nou intrați în țară, precum și beneficiarii anteriori pot obține, la cerere, venit minim de incluziune, precum și ajutor de șomaj. Pentru accesarea beneficiilor și prestațiilor sociale de către beneficiarii anteriori, impactul bugetar estimat este de 7,7 milioane de lei pe lună, respectiv 46,62 milioane de lei în perioada iulie-decembrie 2024. Estimarea se bazează pe ipoteza că 70% din totalul celor 37.000 de cetățeni străini sau apatrizi care provin din zona conflictului armat din Ucraina și care și-au dobândit protecția temporară în România anterior datei de 1 iulie 2024 vor solicita beneficii sociale, susține Guvernul.

Astfel, 20.736 ucraineni au solicitat venit minim de incluziune, cu un total de 5.359.220 lei, 16.536 au solicitat alocație de stat pentru copii, cu o valoare totală de 5.399.838 lei, 241 de ucraineni au beneficiat de indemnizație pentru persoane cu handicap și 280, indemnizație de șomaj. În ce privește suma forfetară pentru ucrainenii care vin în România după 1 iulie 2024, impactul bugetar estimat este de 3,84 milioane de lei pe lună, cu un total de 23,06 milioane de lei pentru perioada iulie-decembrie 2024, pentru un maximum de 6.000 de persoane. Totodată, cheltuielile cu utilitățile pentru ucrainenii cazați în tabere temporare se vor ridica la 15.120.000 lei, la care se adaugă cheltuieli de funcționare a taberelor de 3 milioane de lei. Impactul estimat pentru acest an este de 3 milioane de lei la cheltuieli cu bunuri și servicii, respectiv 84,8 milioane lei la asistență socială. Pentru anul viitor impactul bugetar va fi de peste 175 milioane de lei.

Incredibil. Fondul pentru Modernizare, sifonat pentru reactoarele modulare din SUA

Guvernul, în colaborare cu Ministerul Energiei, a decis să strecoare, pe șest, finanțarea americanilor de la NuScale din Fondul pentru modernizare, banii cuveniți României din certificatele CO2, plătite de populație. Decizia vine după refuzul AGA Nuclearelectrica de a finanța studiul de fezabilitate pentru reactoarele modulare, dat fiind costurile uriașe ale acestuia pentru un proiect care se află încă în faza de dezvoltare și care aparține unei companii private străine.

sursa foto: mediaflux.ro

Banii din Fondul pentru Modernizare, esențiali pentru sprijinirea țării noastre în tranziția la energie verde, care presupune costuri enorme, vor fi utilizați pentru finanțarea unei companii private americane. Guvernul și Ministerul Energiei au introdus printre cele 11 programe cheie care vor fi sprijinite din acest fond și energia nucleară, cu finanțare pentru construirea unităților U3 și U4 ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, pentru realizarea de reactoare modulare mici și pentru Institutul de Cercetări Nucleare Pitești.

În cazurile Nucelarelectrica, cu cele două reactoare care se vor construi, și al institutului vorbim de entități ale statului român, însă realizarea reactoarelor modulare ține de o afacere privată, având în vedere că vorbim despre firma americană NuScale, al cărui proiect a fost abandonat în SUA din cauza costurilor nesustenabile.

Finanțarea proiectului va trebui aprobată de Bruxelles, însă, fiind vorba despre SUA, nu vor fi probleme, mai ales că România este cea care își aruncă banii, în loc să-i direcționeze spre proiecte fezabile sau strategice, cum ar fi centrala de acumulare prin pompaj de la Tarnița. De precizat că proiectul reactoarelor modulare de la NuScale nu este finalizat, fiind încă în faza de cercetări. În plus, costurile acestuia au depășit cu mult pe cele ale celor două reactoare nucleare de la Cernavodă, care vor produce de aproape 4 ori mai multă energie decât reactoarele modulare.

S-a mers pe varianta cercetare-inovare

Potrivit Ordonanței de Urgență adoptate în ultima ședință de Guvern, fără să fie pusă în dezbatere publică, sumele alocate României prin Fondul pentru modernizare au ca scop finanțarea investițiilor din sectorul Surse regenerabile de energie (SRE), cu subsectoarele surse regenerabile în sectorul energie electrică și surse regenerabile în sectorul încălzire și răcire, sectorul stocarea energiei, inclusiv activități de cercetare, dezvoltare, inovare, sectorul infrastructură energetică, cu subsectoarele rețele de transport și distribuție energie electrică, rețele de transport și distribuție gaz natural, stocarea gazului natural și rețele de termoficare, sectorul cogenerare de înaltă eficiență, inclusiv modernizarea rețelelor de alimentare cu energie termică, și sectorul capacități noi de producție de energie electrică pentru înlocuirea cărbunelui și echilibrarea rețelei.

Totodată, sunt introduse la finanțare sectoarele energie nucleară, inclusiv cercetare, inovare și dezvoltare, producția și folosirea hidrogenului neutru tehnologic, eficiența energetică în instalații industriale, sectorul producția de biocombustibili, sectorul investiții pentru atenuarea impactului socio-economic al tranziției la neutralitate climatică, sectorul eficiență energetică și sectorul sprijinirea gospodăriilor cu venituri mici.

Programe cheie

Potrivit actului normativ, Fondul pentru modernizare va fi implementat prin 11 programe cheie. Astfel, se vor finanța SRE și stocarea energiei, cu sprijin pentru realizarea de noi centrale electrice și sisteme de încălzire-răcire bazate de surse regenerabile și pentru realizarea de capacități de stocare a energiei electrice, înlocuirea cărbunelui și echilibrarea rețelei, cu sprijin pentru realizarea de centrale electrice de tip turbină cu gaz cu ciclu combinat, ce pot fi adaptate pentru funcționarea pe hidrogen, și modernizarea și construcția de noi tronsoane de infrastructură energetică. Printre programele cheie se mai numără hidrogenul, cu sprijin pentru producția de hidrogen și cogenerarea de înaltă eficiență și modernizarea rețelelor de termoficare.

Tranziția energetică în cea mai mare economie europeană: un pas înainte, doi înapoi

Sectorul energetic al Germaniei se bazează pe reducerea consumului de combustibili fosili pentru cea mai mare parte a eforturilor recente de decarbonizare, dar va avea nevoie de o creștere susținută a producției nepoluante pentru a asigura o tranziție durabilă de la petrol, gaze și cărbune.

Conform datelor furnizate de LSEG, preluate de Reuters, producătorii germani de energie electrică au redus producția pe bază de combustibili fosili cu 19% în prima jumătate a acestui an, față de aceleași perioadă din 2023. Anul trecut, producția de energie curată a crescut cu doar  2,1%.

Dar cererea totală de energie a scăzut până acum datorită activității industriale slabe ceea ce a permis furnizorilor de energie să reducă producția totală cu mai mult de 6% față de prima jumătate a lui  2023.

Întreprinderile merg cu energie constantă, nu cu intermitentele regenerabile

Dacă activitatea manufacturieră și industrială a Germaniei va prinde avânt până în decembrie, necesarul total de energie ar putea crește și va pune presiune pe furnizorii de energie pentru a majora producția de combustibili fosili. Logic, întreprinderile merg cu energie constantă, nu cu intermitentele regenerabile.

De asemenea, pentru a compensa scăderea producției pe cărbune, producția centralelor pe gaze naturale a crescut cu 5% în perioada ianuarie-iunie 2024 față de prima jumătate din 2023, în timp ce producția centralelor pe petrol a crescut cu 12%, iar producția centralelor pe gaze derivate din cărbune a crescut cu 3,7%, arată datele LSEG.

Prin urmare, companiile energetice nu au reușit să compenseze toate reducerile consumului de combustibili fosili prin creșterea surselor de energie curată, în special după ce Germania și-a închis centralele nucleare în aprilie 2023.

Reactoarele nucleare au reprezentat 8% din producția totală de energie în 2022, astfel încât încetarea completă a unei surse atât de importante de energie curată a fost greu de înlocuit. Ca și gazul importat din Rusia.

Pentru producătorii care trebuie să mențină aprovizionarea cu energie electrică 24 de ore din 24, scăderea producției de energie eoliană și hidroelectrică va crea premisele unei producții mai mari în centralele pe gaze naturale.

Realizarea unui sistem de producție de energie complet nepoluant necesită investiții colosale, iar mulți analiști susțin că Germania se îndreaptă spre dezindustrializare.

Dacă cea mai mare economie din Europa se bazează pe turbinele eoliene și panourile solare, această tranziție verde înseamnă un pas înainte, dar doi înapoi.

Anglia, fițe de fițe. Cum se recuperează vedetele Albionului

0

Jucătorii lui Gareth Southgate au avut parte zilele acestea în Germania de o sesiune de respirație condusă. Se pare că aceasta a fost activitatea aleasă de staff-ul britanic pentru a ajuta la recuperarea starurilor Angliei, care pare că și-au pierdut busola la acest European.

Reprezentativa Angliei a fost salvată de la o eliminare rușinoasă, la Gelsenkirchen, de reușita spectaculoasă a lui Jude Bellingham din minutul 95. Harry Kane urma să marcheze golul victoriei, la câteva secunde de la începutul prelungirilor.

Jucătorii implicați în acele 120 de minute epuizante au avut parte de o sesiune neobișnuită de refacere, la baza de antrenament a Angliei din Blankenhain, luni, printr-un „tratament” realizat de Stuart Sandeman.

În vârstă de 41 de ani, acesta este un expert în tehnici de respirație și antrenor de performanță recunoscut la nivel global, dar și gazda emisiunii „Decompression Session” de la BBC Radio 1, autorul best-seller-ului „Breathe In Breathe Out” și fondatorul Breathpod.

El a povestit anterior cum schimbarea tehnicilor sale de respirație l-a ajutat să depășească moartea iubitei sale, care a pierdut tragic lupta cu cancerul în 2016.

Pentru cei care nu au participat la meciul împotriva Slovaciei, un antrenament complet, supravegheat de Southgate, a fost pe agenda zilei.

Cristiano Ronaldo, devastat! „Ultimul meu Euro”

3

Cristiano Ronaldo a dezvăluit fanilor ce planuri are pe viitor. Nu poate sta departe de fotbal.

Starul Portugaliei se află la al șaselea Campionat European și la al 11-lea turneu major, având deja în palmares trofeul Euro 2016.

Luni seară, 1 iulie, CR7 a fost protagonistul unor scene dramatice. Atacantul lui Al-Nassr a izbucnit în lacrimi după ce a ratat lovitura de pedeapsă din prelungiri, în meciul cu Slovenia.

Chiar dacă Ronaldo a ratat șansa calificării, Portugalia a ajuns, totuși, în sferturi, după loviturile de departajare, eliminând naționala lui Jan Oblak.

Performanța unui fotbalist de a juca până la 39 de ani, evoluând în 1.266 de meciuri de-a lungul carierei, este o adevărată minune. Cu toate acestea, fanii se tot întreabă de ani de zile oare cât mai poate? De ce nu se oprește Cristiano, care, deși este într-o formă fizică excelentă, nu mai poate aduce prea multă valoare în joc

„Fără îndoială, acesta este ultimul meu Campionat European,” a spus Ronaldo, citat de publicația portugheză O Jogo. „Dar nu mă emoționez din cauza asta, mă emoționez din cauza a tot ceea ce implică fotbalul.

„Datorită entuziasmului pe care îl am pentru joc, entuziasmului de a-mi vedea susținătorii, familia, afecțiunea pe care oamenii o au pentru mine.

Nu este vorba despre a părăsi fotbalul, pentru că dacă aș face-o, ce altceva ar mai trebui să fac sau să câștig?

Nu va fi despre a obține un punct în plus sau în minus. Ceea ce mă motivează cel mai mult este să fac oamenii fericiți”, a mai declarat starul portughez.

Lupta cu inflația devine o amețeală: bancherii centrali europeni trag de timp

Deși partea cea mai gravă a crizei pare să fi trecut, Banca Centrală Europeană nu a câștigat încă lupta împotriva inflației, a avertizat Christine Lagarde. Acest “încă” deranjează cel mai mult.

Președinta instituției din Frankfurt recunoaște că obiectivul de 2% nu va fi atins înainte de sfârșitul anului 2025. “Avem nevoie de timp ca să fim siguri că au fost depăşite riscurile ca inflaţia să depăşească ţinta de 2%”, a declarat Lagarde la forumul anual al BCE organizat la Sintra, Portugalia. „Munca noastră nu s-a încheiat și trebuie să rămânem vigilenți”.

Ce-au păzit „gardienii euro” până acum?

După ce au eșuat  la greu cu prognozele inflației, au mărit în mod repetat ratele dobânzilor până la niveluri insuportabile pentru companii și gospodării. În urma înăspririi monetare, guvernele europene s-au împrumutat masiv, acumulând o grămadă de datorii.

Nota de plată va fi dureroasă – mărirea impozitelor și taxelor.Spirala scumpirilor s-a mai domolit, dar nu se dă plecată. Având în vedere amploarea fără precedent a șocului inflaționist de la lansarea monedei euro, „o „aterizare ușoară” nu este încă garantată”, potrivit fostului director general al FMI.

Inflația din zona euro a scăzut la 2,6 % în mai – după ce a atins un maxim de 10,6 % în octombrie 2022 – determinând BCE să reducă ratele în iunie pentru prima dată în ultimii cinci ani.

În timp ce penuria de bunuri de după criza Covid-19, un factor al inflației, pare să se fi atenuat, iar creșterea prețurilor la energie în urma războiului Rusiei în Ucraina nu mai cântărește la fel de mult, „ne confruntăm încă cu o serie de incertitudini privind inflația viitoare”, a spus Lagarde.

În acest sens, notează AFP, ea  a citat „evoluția legăturii dintre profituri, salarii și productivitate”, într-un moment în care angajații obțin creșteri salariale pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare, și „întrebarea dacă economia va fi afectată de noi șocuri pe partea ofertei”, fără a preciza natura acestora.

Nu se vede lumina de la capătul tunelului

De fapt, BCE nu ajută pe nimeni: prognozează o evoluție accidentată a inflației în lunile următoare, deci nu un regres, cu o posibilă creștere a prețurilor la energie și a prețurilor în sectorul serviciilor, influențate de componenta salarială puternică.

Se știe că bancherii centrali au probleme de comunicare. Și-au pierdut credibilitatea. Se cred înțelepții care coboară din când în când la nivelul înțelegerii cetățenilor, ca să le explice cum stă treaba cu inflația. Dar mesaje de genul  „încă nu am câștigat lupta” și „este prea devreme să proclamăm victoria” sună a gol și nu dau speranța unei politici coerente.

Nu se vede lumina de la capătul tunelului, ieșirea la liman, lupta devine amețeală. Dacă estimările și prognozele BCE au nevoie de timp, tocmai timpul este dușmanul lor.

Elita britanică se predă americanilor

5

Săptămâna aceasta a fost anunțat că BlackRock, cea mai mare societate americană de gestionare a activelor, va cumpăra grupul britanic de date Prequin pentru 3,2 miliarde de dolari. Ceea ce pare a fi o știre financiară face de fapt parte dintr-o tendință în creștere: Marele Exod Britanic.

Această tendință are două componente: plecarea din țară a unei mari părți a elitei britanice și vânzarea valorilor – în principal în America, relatează UnHerd. Date recente arată că, în acest an, 9.500 de milionari vor părăsi Marea Britanie.

În același timp în care elita britanică pleacă în masă, firmele din SUA acaparează companii britanice. Nu este vorba doar de preluări la nivel înalt, precum Preqin: firmele americane de capital privat achiziționează întreprinderi britanice de dimensiuni medii pe care nimeni altcineva nu este dispus să le cumpere. Între timp, comentatorii piețelor financiare îi îndeamnă pe proprietarii de întreprinderi britanice să le vândă în America.

Ceea ce vedem este consolidarea finală a acordului de după 1945, în care Marea Britanie a fost de acord să fie un partener subordonat americanilor în toate domeniile economice.

City of London, avanpost al Wall Street

În anii optzeci și nouăzeci, Marea Britanie a reușit să își facă un loc în lume devenind un centru financiar important. Dar de mult timp se știe că City of London este doar un avanpost al Wall Street. De la criza financiară din 2008, City-ul a pierdut din importanță, din ce în ce mai multe companii britanice fiind cotate la Bursa din New York. Acum, economia britanică financiarizată este folosită pentru a stoarce activele companiilor sale și a le plasa sub proprietate americană.

De ce pleacă milionarii?

Cauza imediată este, fără îndoială, hotărârea Partidului Laburist de a crește impozitul pe câștigurile de capital și de a elimina lacuna privind dobânzile purtate pe care administratorii de fonduri o folosesc pentru a evita plata impozitului pe profit. Dar cauza cea mai importantă este mai profundă decât atât: ei simt miros de sânge. Sensul declinului Marii Britanii este acum evident pentru oricine.

În realitate, Marea Britanie a acceptat rolul de număr doi al SUA pentru că nu a avut de ales. Acum, pe măsură ce steaua Americii pe scena mondială începe să scadă, șobolanii părăsesc corabia care se scufundă și iau cu ei tot ceea ce nu este bătut în cuie.

Din păcate, poporul britanic nu are un cuvânt de spus în această chestiune. Oamenii credeau că liderii lor sunt hotărâți să conducă o țară, dar de fapt mulți sunt carieriști ce caută doar următoarea slujbă.

Reprezentanții industriei energiei electrice din UE dau de pământ cu decarbonizarea. Facturile se vor tripla

Decarbonizarea va aduce facturi la energie de trei ori mai mari, atrage atenția Federația Industriei Electrice Europene (Eurelectric). Analiza pe fiecare sector în parte arată că vehiculele electrice au prețuri inaccesibile, autonomie limitată și perioade de încărcare prea lungi, electrificarea în industrie este falimentară, iar soluțiile energiei verzi în sectorul clădirilor sunt imposibil de aplicat. Totodată, dezvoltarea insuficientă a infrastructurii nu permite integrarea în sistem a regenerabilelor.

Analiza ”Planul de acțiune pentru electrificarea în UE”, făcută de Federația Industriei Electrice Europene (Eurelectric) desființează, practic, fantasmele decarbonizării ”emanate” din birourile de la Bruxelles. Așa-zisele ambiții de electrificare generalizată se lovesc de probleme insurmontabile, care nu vor putea fi depășite până la momentul zero emisii din 2050 impus de Comisia Europeană.

Ritmul de adoptare a vehiculelor electrice (EV) și a pompelor de căldură ar trebui să crească de trei până la patru ori pentru a îndeplini obiectivele din 2030. În ceea ce privește impactul asupra cererii de energie electrică, acesta este estimat, în studiul Eurelectric Decarbonisation Speedways, la 1,9 TWh (~ 0,16 Mtep) pentru fiecare 1 milion de vehicule electrice suplimentare, în timp ce fiecare 1 milion suplimentar de pompe de căldură va necesita 4,2 TWh (~ 0,36 Mtep). Barierele generale legate de tehnologia soluțiilor de electrificare implică mai mult decât performanța reală a tehnologiei în sine, dat fiind că activele învechite, cum ar fi clădirile vechi, cu o capacitate insuficientă de cabluri și sistemele de transport învechite, cu infrastructură învechită, pot reprezenta provocări în ceea ce privește integrarea și interoperabilitatea noilor tehnologii, se arată în analiza Eurelectric.

Printre principalele bariere tehnologice pentru electrificare se numără dificultățile legate de integrarea sistemului energetic, complexitate și interoperabilitate, dar și lipsa unor proiecte demonstrative și de referință pe scară largă pe deplin operaționale aplicabile direct în gospodării, servicii, clădiri publice și industrie.

Infrastructura, la pământ

Lipsa infrastructurii adecvate reprezintă o barieră principală pentru electrificare. Congestiile rețelei pun în pericol din ce în ce mai mult capacitatea de a gestiona noi cereri de conectare, iar infrastructura nu este adesea suficient de inteligentă pentru a face față provocărilor legate de digitalizarea consumului de energie și a autoproducției.

Analiza Eurelectric indică probleme de capacitate cu rețeaua electrică, inclusiv timpi lungi de așteptare pentru conexiunea la rețea. În ce privește factorul financiar, cetățenii și întreprinderile UE sunt deja sub presiune economică din cauza creșterii a facturilor la energie, semnalează Eurelectric.

”Prețurile energiei pe piețele europene nu au coborât încă sub nivelurile pre-pandemice și previziunile  globale prevăd că nu vor recupera astfel de niveluri în viitorul apropiat. Rezultatul este că cetățenii și întreprinderile nu au adesea resurse financiare pentru a face față investițiilor aferente electrificării, continuând să se lupte cu facturile crescute. În plus, există dilema împărțirii stimulentelor atât pentru investiții în eficiența energetică, cât și pentru electrificare, ceea ce implică faptul că subiectul responsabil în ultimă instanță pentru realizarea investițiilor în electrificare nu este adesea principalul beneficiar al energiei și al economiilor bănești care urmează să fie realizate din acea intervenție”, se precizează în analiza Eurelectric.

Prețuri prohibitive

Electrificarea transportului în UE se confruntă cu mai multe bariere care variază de la actualul nivel de maturitate al pieței vehiculelor electrice, la implementarea insuficientă a infrastructurii de mobilitate electrică până la probleme de percepție. Numărul de modele EV disponibile pe piață nu acoperă toate segmentele și nu sunt accesibile consumatorilor. Având în vedere că introducerea vehiculelor electrice pe piețele europene este recentă, disponibilitatea vehiculelor uzate – lucru de maximă relevanță pentru consumatori cu capacitate redusă de cumpărare – este încă foarte limitată. Intervalele EV și timpii de încărcare încă nu sunt comparabile cu vehiculele tradiționale, iar costul inițial al unui vehicul electric este mai mare decât al unui vehicul cu motor cu ardere internă (ICE), deoarece producătorii trebuie să recupereze în continuare investițiile mari în lanțul valoric al producției din ultimii ani, atrage atenția Eurelectric. Pe de altă parte, sunt semnalate și lipsa unui lanț valoric cu adevărat european și dependența ridicată de importurile din afara UE, cum ar fi bateriile și alte componente.

Problema facturilor

În ce privește decarbonizarea clădirilor, există o ofertă insuficientă de soluții adaptate pentru anumite subsectoare, în special în clădiri multifamiliale, inclusiv constrângeri arhitecturale și tehnice, și, de  asemenea, o lipsă de proiecte demonstrative aferente. Printre barierele ridicate în fața decarbonizării se regăsesc capacitatea limitată de instalare combinată cu lanțul de aprovizionare actual și limitări de producție, timpii lungi de așteptare și lipsa de personal calificat pentru execuția instalațiilor, ritmul lent al renovărilor în Europa și un număr foarte mare de vechi și clădiri izolate inadecvat – în special în Europa de Sud si de Est, precum și costuri inițiale ridicate pentru soluțiile electrificate, cum ar fi pompele de căldură. ”Sunt provocări economice legate de decarbonizarea sistemelor de termoficare pe scară largă, deoarece opțiunile disponibile fie nu sunt încă viabile din punct de vedere economic, fie ar putea suferă de penurie de materii prime, cum ar fi biogazul. Totodată, decarbonizarea în sectorul clădirilor ar însemna facturi mai mari de energie electrică primară, care sunt adesea de două până la trei ori mai mare în comparație cu combustibilii fosili, punând soluțiile electrice la a dezavantaj”, se mai arată în analiza Eurelectric.

Costuri prea mari și în industrie

Electrificarea industriei se lovește și ea de lipsa unor soluții tehnologice avansate și viabile comercial, de un număr limitat de producători pentru soluții electrificate combinate cu o durată de viață lungă a echipamentelor existente, precum și de costuri inițiale mai mari pentru soluțiile electrificate, cum ar fi cuptoarele cu arc electric, cuptoare cu inducție și rezistență care se aplică în general în sectorul metalurgic, dar și de nevoia de modele la comandă, în loc de standardizate și soluții replicabile, potrivit analizei Eurelectric.

NATO împlinește 75 de ani, dar cât de mult este de sărbătorit?

Când liderii NATO se vor întâlni luna aceasta la Washington, vor sărbători faptul că alianța a rezistat atât de mult timp. Dar o astfel de  alianță trebuie să facă mai mult decât să supraviețuiască pentru a fi cu adevărat de succes.

De asemenea, trebuie să servească interesele membrilor săi. Istoria NATO, notează Foreign Policy, este povestea unei lupte pentru a face acest lucru – în ciuda disparităților majore dintre puterea militară americană și cea europeană, a unui număr tot mai mare de aliați, a intereselor divergente și a unei extinderi geografice.

Astăzi, aliații sunt uniți în fața atacului Rusiei asupra Ucrainei, cu toate că flancul estic rămâne vulnerabil. Dacă nu se fac ajustări pentru a adapta o alianță mult mai mare la un mediu geopolitic mai complex, trecutul arată că această unitate poate fi trecătoare.

NATO a avut patru  etape majore în istoria sa. Prima a început după cel de-al Doilea Război Mondial, când 12 țări au semnat Tratatul Atlanticului de Nord. A doua a însemnat transformarea dintr-o alianță militară defensivă într-o forță pentru schimbări politice ample în Europa după prăbușirea Uniunii Sovietice.

În deceniul care a urmat sfârșitului Războiului Rece, a încercat să oprească războaiele etnice sângeroase din fosta Iugoslavie. A avut un succes moderat, contribuind la limitarea acestor conflicte, dar nu le-a rezolvat.

Controversata extindere

NATO a demarat, de asemenea, un proces controversat de extindere în țările europene în care comunismul se retrăsese. La summitul de la Washington din 1999, alianța a primit astfel Republica Cehă, Polonia și Ungaria ca noi membri. Numărul aliaților a crescut la 19. Circumstanțe ale acestui summit aniversar de 50 de ani au îngropat conflictele reale create de decalajul uriaș dintre puterea militară americană și cea europeană.

Acest decalaj a apărut în mod clar când Statele Unite s-au văzut nevoite să preia cea mai mare parte din povara operațiunilor militare din Kosovo.

Aliații europeni, fricțiuni cu America

Între timp, aliații europeni s-au îndepărtat de NATO. Franța și Marea Britanie au urmărit o integrare europeană mai profundă și o armată europeană independentă. S-au creat mai multe fricțiuni cu SUA, care se temeau că pierd controlul asupra alianței.

În cea de-a treia etapă a istoriei sale, combaterea terorismului a devenit noua chemare la acțiune a NATO, animând aliații și suprimând liniile lor de falie. Dar alianța s-a divizat curând din cauza războiului din Irak, aliați importanți precum Franța și Germania protestând împotriva invaziei americane, deoarece nu avea nicio legătură cu lupta împotriva teroriștilor.

Invazia Ucrainei, cea mai periculoasă etapă din istoria alianței

Chiar dacă Rusia a invadat Georgia, îngrijorările au fost reprimate în primul mandat Obama, într-un efort de a restabili relațiile cu Moscova. Cu toate acestea,  au reapărut în forță atunci când Rusia a atacat Ucraina în 2014 – deschizând astfel cea de-a patra și cea mai periculoasă etapă din istoria NATO.

Revenirea Rusiei ca adversar major al NATO a readus în actualitate Războiul Rece. Și diferența de putere dintre armatele americane și cele europene. Mai mult ca niciodată, Statele Unite păreau să achite factura pentru apărarea Europei.

La summitul din Țara Galilor din 2014, liderii NATO s-au angajat public să cheltuiască 2% din venitul național pentru apărare. Însă majoritatea aliaților europeni au tras de timp, un fapt de care a profitat Donald Trump când a preluat funcția în 2017. Emmanuel Macron a declarat alianța „în moarte cerebrală” în 2019, după ce a fost frustrat de certurile dintre aliați.

Războiul din Ucraina se află acum în al treilea an. Vestea bună este că aliații europeni, inclusiv economii majore precum Germania, încep în sfârșit să își respecte promisiunile de a cheltui mai serios pentru propria apărare. Dar a fost nevoie de mai mult de un deceniu de presiune din partea Washingtonului și rămân multe obstacole.

NATO se confruntă cu Rusia, însă  Europa nu mai este centrul politicii externe și de securitate a SUA, care s-a deplasat către Asia.

Cu siguranță, este important că NATO a supraviețuit atâtea decenii, dar a rămâne în viață nu poate fi standardul pentru a judeca succesul.

Adevăratul succes vine din servirea intereselor concrete ale membrilor alianței. Într-un mediu geopolitic mai amenințător, argumentul pentru aliați este mai puternic ca niciodată. Dar cu o alianță mult mai mare, cu decalaje persistente în ceea ce privește puterea militară și cu interese divergente, gestionarea tensiunilor va fi și mai dificilă decât în trecut.

Soarta dolarului, la cheremul lui Biden și Trump

Soarta dolarului – ca multe altele – depinde de rezultatul votului prezidențial din SUA.

“Toată lumea este de acord asupra acestui aspect. Doar că nu sunt de acord cu direcția în care se va produce schimbarea”, scrie Barry Eichengreen, profesor de economie și științe politice la Universitatea Berkeley, într-un articol din Financial Times.

Un Biden reales ar avea mai puțin spațiu de manevră fiscală

Implicațiile unei victorii pentru democrați sunt relativ necontroversate. Dolarul a fost puternic în ultimii ani deoarece președintele Joe Biden a susținut stimularea fiscală, lăsând în același timp Rezervei Federale libertatea de a crește ratele dobânzilor ca răspuns la inflație.

Dar, în condițiile în care deficitul bugetar este deja mare și datoria publică a crescut la niveluri pe care mulți americani le consideră alarmante, un Biden reales – sau o victorie a unui înlocuitor din rândul democraților, dacă acesta se retrage după dezbaterea de săptămâna trecută – ar avea mai puțin spațiu de manevră fiscală.

Între timp, Fed ar putea să  reducă ratele dobânzilor pe măsură ce inflația scade în continuare, așa cum se presupune că se va întâmpla. Astfel, mixul de politici ar fi mai puțin favorabil dolarului într-un al doilea mandat Biden. Acest lucru nu prevestește în niciun caz o criză a dolarului, dar este o rețetă pentru o monedă ceva mai slabă.

O victorie a lui Trump ar duce din nou la un dolar mai puternic

Consecințele valutare ale unui al doilea mandat prezidențial pentru Donald Trump sunt mai greu de prevăzut, subliniază Eichengreen. “Este tentant să extrapolăm din trecut, așa cum a făcut o echipă de analiști Citi la începutul acestui an. Aceștia au observat că dolarul a crescut cu aproximativ 5% după victoria surprinzătoare a lui Trump în 2016. Apoi scăzut cu o valoare similară în momentul înfrângerii sale electorale din 2020. Din aceste motive, este tentant să credem că o victorie a lui Trump în 2024 ar duce din nou la un dolar mai puternic”.

Într-adevăr, este foarte posibil ca Trump să planifice mai multe reduceri de impozite pentru întreprinderi și persoanele înstărite. Este mai puțin probabil să critice datoriile și deficitele atunci când el este autorul lor.

Tarifele fac importurile mai scumpe. Îi determină pe consumatori să își orienteze cheltuielile către produsele interne, crescând și prețurile acestora. Posibil ca Fed să reacționeze la inflația rezultată prin creșterea din nou a ratelor, ceea ce ar consolida dolarul. Un curs de schimb mai puternic al dolarului ar face ca prețurile importurilor să scadă din nou, cel puțin parțial, ajutând banca centrală să își atingă obiectivul de dezinflație.

Dar se pot prevedea și alte scenarii. Trump se declară adeptul unei rate scăzute a dobânzii. Rezultatul, o inflație susținută, ar fi negativ pentru dolar. Consilierii lui Trump au luat deja în considerare modificarea poziției juridice, a mandatului sau a procedurilor Fed, pentru a o obliga să se consulte cu președintele sau chiar să primească ordine de la acesta. În orice caz, în mai 2026, Trump, în calitate de președinte, ar avea opțiunea directă de a numi un președinte al Fed mai ascultător.

Circulă zvonuri potrivit cărora consilierii influenți ai lui Trump complotează pentru un dolar mai slab. Ei au văzut cum puterea monedei a compensat impactul asupra balanței comerciale al tarifelor impuse în primul mandat al lui Trump. Par hotărâți să împiedice repetarea situației.

Este probabil să susțină sancțiuni suplimentare împotriva țărilor care nu își împiedică monedele să scadă în raport cu dolarul. O altă idee este o taxă pe achizițiile străine de active americane, pentru a preveni ca astfel de investiții străine să susțină dolarul la niveluri ridicate. Nu e clar dacă aceste măsuri  ar duce la o economie americană mai competitivă. Dar nu pot fi excluse.

Primele „perle” la proba la Limba română, la BAC 2024. „O trăsătură a musafirului este speriat de bombe”

1

Sunt zile cu multe emoții pentru absolvenții claselor a XII-a. Elevii susțin în această săptămână Bacalaureatul, așa-numitul „examen al maturității”.

Luni a fost prima probă scrisă, cea la Limba și literatura română, iar marți, 2 iulie, examenul de Bacalaureat a continuat cu proba obligatorie a profilului: Matematică/Istorie.

Din câte a anunțat Ministerul Educației, la prima proba scrisă (Limba și literatura română) din cadrul examenului de Bacalaureat (sesiunea iunie – iulie 2024), desfășurată luni, 1 iulie, „s-a înregistrat o rată de participare de 98,3%: 123.583 de candidați prezenți dintr-un total de 125.694 de candidați înscriși – toate promoțiile – pentru susținerea acestei probe)”.

Cifrele oficiale indică faptul că 2.077 de candidați au fost declarați absenți, iar „34 de candidați au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă”, anunță aceeași sursă.

Din rândul elevilor care s-au prezentat luni pentru a susține proba la Limba și literatura română, mulți au ieșit din sălile de examen zâmbitori. Și încrezători că au rezolvat cu bine subiectele, în speranța unor note cât mai mari.

Au apărut primele „perle” de la BAC 2024

Cum s-a întâmplat, însă, și în anii trecuți, n-au lipsit nici „perlele”. Astfel că profesorii care au început deja corectarea lucrărilor la Limba și literatura română au găsit tot soiul de greșeli. Sau exprimări cu totul neașteptate.

La subiectul al III-lea, elevii au avut de scris un eseu în care aveau de prezentat particularitățile nuvelei „Moara cu Noroc” sau caracterizarea unui personaj, în funcție de profil, notează stirileprotv.ro.

Chiar dacă unora le-au părut ușoare subiectele, sau măcar de dificultate medie, alții par să fi avut ceva de „furcă” în a rezolva cerințele de pe foile de examen.

Iată câteva dintre „perlele” elevilor care au susținut prima probă a examenului de BAC, conform site-ului citat:

– „“Împrejurare” e din familia lexicală a cuvântului jur. Are sensul de a fi împrejur”.

– „Autorul a vrut să se comporte mut. Dar, la o întrebare, a devenit vorbitor”.

– „Autorul este surprins că Tudor Arghezi nu e un boșorog târât în baston”.

– „Scriitorului îi e frică de Arghezi, așa că îi ia flori ca unei femei”.

– „Musafirul e întrebat că ce critică. Că dacă nu-i place să scrie…?”

– „Prozatorul Tudor Arghezi are o concluzie impertinentă, că criticul tânăr nu se pricepe”.

– „Notațiile autorului au rolul să știe actorii ce să facă în casa lui Chirilă”.

– „O trăsătură a musafirului este speriat de bombe”.

– „Noi nu am studiat nuvela. Pe cuvânt!!!!”

– „La Moara cu Noroc își făceau veacul doi porcari- Mână Ruptă și Boul”. Numele personajelor sunt Buză Ruptă și Săilă Boarul.

După ce au scăpat de emoțiile de la proba scrisă la Limba și literatura română, respectiv de la proba obligatorie a profilului ( Matematică sau Istorie), absolvenții de liceu înscriși la BAC 2024 vor avea o zi de pauză. Iar joi, 4 iulie, vor reveni în sălile de examen, pentru că este programată proba la alegere a profilului şi specializării (în funcție de filieră, profil și specializare au putut opta pentru una dintre cele 10 discipline: Biologie, Chimie, Fizică, Economie, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Sociologie și Psihologie).

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație va publica subiectele și baremul de corectare pentru fiecare probă scrisă, zilnic, la ora 15:00, pe site-ul subiecte.edu.ro.

De la sticle la automobile. Boom-ul plasticului din China

O creștere bruscă a ofertei de mase plastice din China amenință să se revarse în fața cererii interne scăzute, transformându-se într-o nouă provocare comercială pentru restul lumii.

Unele părți ale vastului sector petrochimic al țării funcționează la jumătate din capacitate, deoarece producătorii reduc cheltuielile, relatează Bloomberg. Însă, având în vedere că industria este încă în expansiune, această restricție devine tot mai greu de susținut.

„Este încă un exemplu – după oțel și panouri solare – în care dezechilibrele structurale ale Chinei se răsfrâng în mod clar asupra piețelor globale”, a declarat Charlie Vest, director asociat la Rhodium Group din New York, care analizează relațiile dintre SUA și China și politica industrială chineză.

În ultimul deceniu, fabricile s-au răspândit  de-a lungul coastei de est a Chinei, fiind construite într-o cursă pentru a satisface cererea de plastic și pentru a ajuta rafinăriile să contracareze o scădere preconizată a combustibililor pentru transporturi, pe măsură ce vehiculele electrice iau avânt. A doua cea mai mare economie a lumii se confruntă cu o situație de exces industrial dramatic.

„Supracapacitatea în domeniul produselor chimice din China pare să fie un risc subapreciat în sector”, spune Michal Meidan, director al programului China Energy Research din cadrul Oxford Institute for Energy Studies. „Industria din Occident subestimează atât volumul, cât și calitatea supracapacității care ar putea apărea”.

În prezent, fabricile navighează pe calea creșterii ofertei prin opriri de scurtă durată și rate scăzute de funcționare, dar, pe măsură ce capacitatea de producție continuă să fie adăugată, directorii din petrochimie și analiștii susțin că surplusurile vor crește – suficient pentru a transforma China într-un exportator semnificativ, vânzând adesea în exces și exacerbând potențial tensiunile comerciale existente.

Boom-ul maselor plastice din China a transformat industria petrochimică globală, companiile private și rafinăriile de stat creând o forță dominantă într-un moment în care rivalii din alte părți încetinesc.

Etilena și proprilena – sursa tuturor produselor

„Investițiile substanțiale ale Chinei între 2020 și 2027 au remodelat dinamica ofertei globale, ducând la un surplus structural în Asia și la menținerea unor marje de profit scăzute sau negative”, a declarat Kelly Cui, analist petrochimic principal la Wood Mackenzie. Compania de consultanță estimează că aproape un sfert din capacitatea globală de etilenă riscă să fie închisă, dar China continuă să adauge altele.

Până la sfârșitul acestui an,  China va fi finalizat construcția atâtor fabrici pentru a transforma țițeiul și gazul în etilenă și propilenă – care stau la baza tuturor produselor, de la sticle de plastic  la mașini – încât capacitatea nominală este acum egală cu cea a Europei, Japoniei și Coreei de Sud la un loc, conform Agenției Internaționale pentru Energie.

Propilena a  înregistrat unele dintre cele mai spectaculoase creșteri. S-au înmulțit instalațiile de dehidrogenare a propanului sau PDH. Producătorii chinezi au mai mult decât dublat capacitatea globală de PDH între 2019 și 2024.

China a devenit un exportator net de polipropilenă începând cu luna martie, conform datelor vamale. Încărcăturile au ajuns în țări din sudul și sud-estul Asiei, precum Vietnam, Thailanda și Bangladesh, și până în Brazilia. Este deja un exportator net de produse din poliester, cum ar fi PVC și PET, creând sau agravând din nou excedente comerciale.

Anxietate, fotbal și alerte în Europa

Bazele militare americane din Europa se află într-o alertă de securitate sporită pe fondul alegerilor din Franța, a turneului de fotbal Euro 2024 găzduit anul acesta în Germania și al Jocurilor Olimpice de vară, care încep pe 26 iulie la Paris. La sediul Comandamentului European al SUA din Stuttgart, garnizoana armatei a emis duminică, 30 iunie,  o alertă la nivel comunitar pentru protecția forței militare.

Gradul de alertă a fost ridicat la nivelul „Charlie” până la o nouă notificare. Nivelurile de protecție a forțelor americane sunt Normal, Alpha, Bravo, Charlie sau Delta, cea mai mare stare de alertă. „Charlie” vine cu mai multe schimbări în operațiunile de zi cu zi ale unei baze, inclusiv suspendarea activităților „neesențiale” ale  personalului, cum ar fi frizerie și unele servicii alimentare. Comandamentul European al SUA a transmis personalului din Germania, România, Bulgaria, Italia și din alte părți că nivelul de alertă „Charlie” este în vigoare. Nivelul de amenințare Charlie „se aplică atunci când are loc un incident sau se primesc informații care indică o anumită formă de acțiune teroristă sau este probabilă lovirea personalului sau a instalațiilor militare”, potrivit site-ului web al Armatei.

Comandamentul european al SUA supraveghează operațiunile fiecărei categorii a armatei din Europa și Africa. Sediul său este în Stuttgart, Germania iar cartierul general al armatei în Wiesbaden; comanda Forțele navale este în Napoli, Italia, comanda Forțelor Aeriene în Baza Aeriană Rammstein, Germania; comanda Forțele de operațiuni speciale este în Stuttgart și forțele spațiale americane sunt la baza aeriană Rammstein. Directive similare au fost trimise altor baze din Germania, inclusiv bazei aeriene Rheinland-Pfalz și Rammstein ale armatei, care împreună formează cea mai mare comunitate militară americană de peste mări. Alerta garnizoanei Rheinland-Pfalz include Baumholder și instalațiile periferice din România și Bulgaria. Baza Aeriană Aviano din Italia și-a crescut, de asemenea, nivelul de alertă la Charlie, iar alte instalații din Italia au introdus măsuri de securitate îmbunătățite.

De obicei, comandamentele militare refuză să intre în detalii despre modificările măsurilor de protecție a forței din motive de securitate. Sâmbătă,29 iunie,  Spangdahlem Air Base, o instalație din zona rurală de vest a Germaniei, a emis propria alertă care spunea că aviatorilor din escadrila 52th Fighter Wing li s-a interzis să-și poarte uniformele în afara bazei ca măsură de precauție și că trebuie să facă naveta în haine civile. În anii trecuți, comandamentele au luat măsuri similare cu privire la purtarea uniformelor din cauza preocupărilor legate de amenințările teroriste. În 2010, EUCOM a emis o directivă care interzicea temporar trupelor să poarte uniforme în afara bazei. Tot în Europa armata SUA pare să fi trimis cel mai nou lansator de rachete în Danemarca la începutul lunii trecute. Sistemul este cunoscut sub numele de Typhoon și este conceput pentru a trage rachete SM-6 și Tomahawk și are o „capacitate hipersonică”, potrivit Stars and Stripes, care a descoperit sistemul în Filipine la un exercițiu de antrenament. Acele rachete SM-6 au o rază de acțiune de aproximativ 500 km, în timp ce rachetele de croazieră pot parcurge aproape 1.600 de km. S-ar putea ca Moscova să regrete încălcarea Tratatului INF!

Vorbind despre rachetele americane, armata tocmai a atribuit un contract de 4,5 miliarde de dolari lui Lockheed Martin pentru a produce 870 de rachete PAC-3 pentru sistemul de apărare aeriană Patriot. Această rachetă specială, PAC-3 MSE, „este capabilă să contracareze amenințările care apar, inclusiv rachete balistice tactice, rachete de croazieră, hipersonice și avioane”, spune Armata. ”Această atribuire a contractului pe mai mulți ani pentru racheta PAC-3 MSE urmează angajamentul Armatei de a stabiliza și extinde capacitatea de producție pentru acest sistem de arme critic, care este vital pentru sprijinirea Armatei SUA și a armatei ucrainene dar și a aliaților din lumea întreagă”, a declarat Doug Bush, secretarul adjunct al armatei pentru achiziții, logistică și tehnologie, într-un comunicat al Pentagonului. În condițiile creșterii alertei de securitate ne uitam cu atenție spre Viena. De ce? Viena apare ca un centru pentru spionajul rusesc.

Ce ne-a atras atenția? În interiorul unei clădiri impunătoare în stil art nouveau din centrul Vienei, ofițeri din forțe speciale înarmați cu pistoale-mitralieră păzesc casa lui Christo Grozev, un jurnalist de investigație al cărui documentar, cred că va aduceți aminte, a fost câștigătorul Oscarului. Filmul lui Christo a dezvăluit încercarea Kremlinului de a-l ucide pe liderul opoziției Alexei Navalni. În urmă cu doi ani, serviciile de informații austriece și forțele de ordine din SUA l-au avertizat pe Grozev că spionii președintelui rus Vladimir Putin complotează să-l omoare. După ce a locuit două decenii cu familia sa în Austria, Grozev, născut în Bulgaria, a fugit în SUA în 2023. Acum s-a întors să-și viziteze familia. De la acest incident numărul angajaților de stat ruși din Austria (la ambasadă, consulat și instituții și agenții internaționale) a crescut la peste 500 de la 300, dintre aceștia peste jumătate sunt diplomați și administratori, potrivit oficialilor de informații. Până la jumătate dintre ei operează ca spioni, estimează oficialii serviciilor secrete austriece.

Anul trecut, Germania a închis consulatul rus din Munchen, despre care oficialii germani au spus că găzduiește o serie de spioni. Personalul rus s-a mutat pur și simplu la Salzburg, un oraș austriac de peste graniță spre est, spun oficialii serviciilor de informații austriece. Diplomații și personalul de sprijin ruși operează la Viena din peste 40 de proprietăți deținute de Moscova și de persoane sau companii legate de statul rus. Pe acoperișurile unor astfel de proprietăți au apărut echipamente de supraveghere, unele folosite pentru a accesa telecomunicațiile prin satelit. Austria a devenit o țintă pentru operațiunile rusești de spionaj și influență. În timpul Războiului Rece, orașul a fost un centru internațional de spionaj notoriu, așa cum este imortalizat în clasicul de la Hollywood, „Al treilea om”.

Spionajul este legal în Austria, care este membră a Uniunii Europene, atâta timp cât nu este îndreptat împotriva Austriei însăși. O țară neutră în afara alianțelor militare, Austria găzduiește organizații internaționale, inclusiv agenții ale Națiunilor Unite și Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, unele dintre ele având de multă vreme spioni în delegațiile lor, potrivit mai multor oficiali austrieci și străini. Influența Rusiei este profundă în Austria, datând de când Moscova era o putere ocupantă a țării după cel de-al Doilea Război Mondial. Și ca să încheiem într-o notă optimistă: în 2018, fotografii cu Putin dansând cu ministrul austriac de externe Karin Kneissl la nunta ei au stârnit un scandal monstru. Ministerul de Externe al Austriei este responsabil de aprobarea acreditărilor diplomaților, precum și de excluderea acestora. În 2023, Kneissl s-a mutat în Rusia, unde conduce un think tank. Forțele aeriene ruse au ajutat-o să-și mute gospodăria, inclusiv poneii!

 

Nuanțele „extremismului”

După alegerile europarlamentare, când s-a produs prima fisură în monolitul PPE, asistăm la o rafală de știri în care „extremismul” este subiectul principal. Asezonat bulevardier cu fascismul pentru cocteilurile de energizat generații de tineri adulți care au studiat puțină istorie  și multă sociologie de școală nouă. Acum culegem roadele „consecvenței” iresponsabile a liderilor lumii inclusive la comandă în optimizarea impactului economic negativ asupra națiunilor. 

O să interpretez rezultatele alegerilor din acest an tumultuos într-un registru mai vechi de axe de referință învățate de la bunicul meu Cornel Costea, deținut politic. Când a fost decimată elita intelectuală și economică a României după ocupația sovietică s-au instituit dosarele de cadre. Dacă erai pui de „fascist” sau „chiabur” trebuia să fii îngenuncheat. Binele poporului muncitor trebuia salvat de influența negativă a descendenților celor educați în spiritul valorilor care deranjau noua putere. Minoritară, dar instalată cu ajutorul armelor, fricii și Securității. Extremiștii trebuiau eradicați pentru ca noua putere să introducă forțat noua ideologie. Așa că mama a fost dată afară din școală cu 2 luni înainte de bacalaureat. I s-a interzis să-și termine studiile și să urmeze facultatea până când povestea mizerabilă cu dosarele de cadre „sănătoase” politic  s-a mai relaxat după 1958.

Ce avem noi în Europa în ultimii 10 ani? O nouă ideologie, de import, ca cea sovietică înainte, menită să salveze, cu orice preț, capitalul privat umflat de prea multe ore de lucru ale tiparnițelor de bani fără acoperire în Occidentul ce se închină la Drepturile Omului fără responsabilități trebuia impusă. Orice discuție despre responsabilități nu aduce voturi. „Chiaburii”, clasa mijlocie în limbajul momentului trebuie vulnerabilizată. Competiția dintre adulții apți de muncă trebuie eliminată pentru a nu afecta emoțional  minoritățile vulnerabilizate de demolarea educației. Dosarele de cadre au fost înlocuite de evaluări ale mesajelor de pe rețelele de socializare, realizate de mașini de căutare a cuvintelor politic „incorecte”. Cei care refuză înregimentarea forțată sunt marginalizați.

Dacă ești antreprenor și refuzi limbajul de lemn al marelui capital ce își propune să revoluționeze biologia, istoria, cultura, matematica și astronomia, cu „experți” autorizați de putere, îți pierzi  clienții. Așa cum „fasciștii” din anii 50  erau ocoliți de foștii prieteni sau de familie. Neînregimentabilii  sunt extremiști. Cine nu luptă pentru  democrație, definită strict în dicționarele noii puteri este extremist, fascist. Cine mărturisește ortodoxia ca valoarea de viață este putinist. În avion când se depresurizează îți pui întâi tu masca și apoi celor mai vulnerabili de lângă tine, ca să îi poți ajuta. Logica asta nu se aplica în economia globalizării fără logică. Trebuie să distrugi economia țării tale ca să salvezi minoritățile vulnerabile înainte ca să te salvezi pe tine. Altfel ești extremist. Pentru că pui sub semnul întrebării IDEOLOGIA.

În Franța, duminică a apărut prima revoltă a normalității împotriva IDEOLOGIEI de împrumut în Europa. Francezii, după italieni și olandezi încep să își pună măștile pentru salvarea Europei de EXTREMIȘTII ideologiei de împrumut care a decimat clasa mijlocie. Ne-am săturat să plătim taxe și impozite pentru ca niște aventurieri să joace la „Păcănele ideologice” moștenirea iudeo creștină a Europei.

Poetul și sifonăreasa

La turnătorie suntem precum Brazilia plus Germania la fotbal. Avem talent și îndârjire pentru așa ceva. În ultimii ani m-am întrebat mereu cum e posibil să facă atâția oameni atâtea denunțuri, mii de denunțuri. Și nu toți au fost strânși cu ușa. Unii sunt construiți pentru a produce și a deșerta toată răutatea lumii.

„Memoriile” lui Valeriu (Bartolomeu) Anania, mitropolit, scriitor și deținut politic (sub Antonescu, sub comuniști) sunt o mărturie zguduitoare despre felul în care a fost otrăvită chiar și Casa Binelui, adică Biserica Ortodoxă. Dumnezeul literar al lui Anania a fost Tudor Arghezi, ceea ce nu înseamnă că slăbiciunile meșterului Arghezi au fost cauționate, în aceste memorii. Voluminoasa carte a apărut în 2011, la Polirom. Vă prezint mai jos o mărturie teribilă, ca să nu scriu îngrozitoare, din anii ’50. Poetul Radu Gyr fusese eliberat din închisoare și stătea într-o cămăruță alături de soție, fiică și o cumnată. De aici citez din Valeriu Anania. „Vorbindu-i odată Patriarhului despre promiscuitatea în care era obligat să trăiască poetul Radu Gyr (pe un spațiu mai restrâns decât o celulă de pușcărie), acesta și-a adus aminte că la o casă parohială din București se eliberaseră două camere, cu bucătărie și baie, prin mutarea unor locatari, și m-a autorizat să întocmesc formalitățile necesare, prin Arhiepiscopie, pentru ca acea locuință să-i fie repartizată poetului și familiei sale. M-am dus la preotul respectiv cu ordinul scris al Arhiepiscopiei, dar m-am izbit de rezistența înverșunată a preotesei, care țipa și bătea cu pumnul în masă și urla că nu va permite ca acele două camere să fie ocupate de altcineva decât de o nepoată a ei (pentru care, de altfel, și provocase mutarea vechilor locatari). Când și-a dat seama de identitatea noului solicitant, preoteasa a prins a amenința și cu… Securitatea! Patriarhul a trebuit să dea înapoi; nebuna putea să-i pricinuiască poetului neplăceri și mai mari. A rămas să așteptăm până la o nouă posibilitate în cadrul proprietăților bisericești, o posibilitate care n-a mai venit.”

Nu trebuie să ne mai mire nimic, dacă o mahalagioaică a putut să-l obstrucționeze și să-l amenințe cu Securitatea pe un Patriarh care a vrut să ajute un poet.

Premierul Ciolacu, mesaj de ultimă oră după consultările cu partidele, pe tema datei alegerilor: „Îmi doresc ca și partenerii de Coaliție să țină cont”

2

După ce s-a încheiat și a doua zi de consultări cu partidele politice, pe tema datei alegerilor prezidențiale și parlamentare din acest an, premierul Ciolacu a transmis, marți, un mesaj de ultimă oră.

În primul rând s-a aflat că joi va avea loc o ședință de Coaliție. Ședință în urma căreia ar putea fi stabilită, într-un final, data scrutinului pentru Cotroceni.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu va prezenta joi, în Coaliția de guvernare, alături de cei doi vicepremieri – Marian Neacșu și Cătălin Predoiu, „variantele propuse de partidele politice în urma dialogului privind stabilirea calendarului electoral pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din acest an”, se precizează într-un comunicat de presă transmis marți, 2 iulie, de la Palatul Victoria.

Totodată, anunță Guvernul, premierul Marcel Ciolacu va cere partenerilor de Coaliție „să dea curs solicitării exprimate de toți participanții la discuțiile de la Palatul Victoria ca stabilirea calendarului electoral să se realizeze în cel mai scurt timp posibil, astfel încât competiția electorală să se desfășoare în condiții predictibile și echitabile pentru toți candidații”.

Ciolacu: Îmi doresc ca și partenerii de Coaliție să țină cont de opiniile exprimate

Nu în ultimul rând, în același comunicat se menționează faptul că stabilirea calendarului electoral „trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective, agreate de toate partidele politice și nu pentru a avantaja sau dezavantaja anumiți candidați”.

„Le mulțumesc tuturor partidelor participante pentru dialogul constructiv! Consider că a fost un demers util și democratic și îmi doresc ca și partenerii de Coaliție să țină cont de opiniile exprimate”, a precizat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Mesajul transmis de la nivelul Executivului a venit după ce premierul Ciolacu a avut marți, 2 iulie, discuții cu reprezentanții partidelor REPER și Forța Dreptei, după ce anterior, în cursul primei zile din această săptămână fuseseră prezenți la consultările privind calendarul electoral pentru alegerile prezidențiale și parlamentare, de la Palatul Victoria, reprezentanți ai USR, AUR, UDMR, SOS, ai Grupului Minorităților Naționale și ai PUSL.

Discuțiile de la sediul Guvernului au fost convocate după ce PSD și PNL nu au reușit să se pună de acord în privința datei alegerilor prezidențiale. Inițial se vehiculase varianta că acestea ar putea avea loc în septembrie. Calendar pe care s-a aflat că PNL-ul îl convenise cu PSD în primăvară. Între timp, însă, după „locale” și „europarlamentare”, liberalii s-au răzgândit și n-au mai susținut această variantă.

Deputatul Dan Vîlceanu, urmărit penal după altercația cu Florin Roman, la Parlament

2

Procurorii Parchetului General au anunţat, marţi, că au început urmărirea penală pe numele unui deputat din Parlamentul României – pentru ultraj, purtare abuzivă şi tulburare a ordinii şi liniştii publice.

Surse judiciare au precizat, pentru Agerpres, că deputatul la care se face referire este Dan Vîlceanu.

Scandalul din Parlament, care a generat numeroase reacții în spațiul public, a avut loc în luna mai. Deputaţii Florin Roman şi Dan Vîlceanu au avut o altercaţie în plenul Camerei Deputaţilor şi în afara sălii de plen, Roman susţinând la acea dată că a fost agresat fizic.

Ce au stabilit anchetatorii

Între timp, s-au făcut cercetări. Iar marți, 2 iulie, de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a anunțat că procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a dispus prin ordonanță efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un deputat din Parlamentul României, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ultraj, purtare abuzivă și tulburare a ordinii și liniștii publice.

La data de 21.05.2024, ora 11:15, în timp ce se afla în plenul Camerei Deputaților, în Palatul Parlamentului, în exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice funcției de deputat, inculpatul a adresat injurii și a exercitat acte de violență asupra persoanei vătămate, și acesta deputat în Parlamentul României, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice funcției publice dată de mandatului constituțional de deputat al României, provocându-i acesteia leziuni traumatice, prin lovire cu corp dur și zgâriere, ce necesită pentru vindecare un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale.

Totodată, inculpatul a adresat expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate aducând atingeri grave demnității acesteia și a tulburat ordinea și liniștea publică prin generarea unor situații de insecuritate și de teamă”, se menționează în comunicatul transmis marți.

Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul de presă transmis de Parchetul General:

„PUNERE ÎN MIȘCARE A ACȚIUNII PENALE FAȚĂ DE UN DEPUTAT – ULTRAJ, PURTARE ABUZIVĂ ȘI TULBURARE A ORDINII ȘI LINIȘTII PUBLICE – SUP-PÎCCJ

Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința publicului următoarele:
La data de 28 iunie 2024, procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a dispus prin ordonanță efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un deputat din Parlamentul României sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ultraj, purtare abuzivă și tulburare a ordinii și liniștii publice, iar în cursul zilei de astăzi, suspectului i-au fost aduse la cunoștință faptele cercetate, încadrarea juridică data acestora, precum și drepturile și obligațiile procesuale. Totodată, astăzi a fost pusă pusă în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunile menționate.

Din probele administrate până în prezent, a rezultat următoarea situație de fapt:

La data de 21.05.2024, ora 11:15, în timp ce se afla în plenul Camerei Deputaților, în Palatul Parlamentului, în exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice funcției de deputat, inculpatul a adresat injurii și a exercitat acte de violență asupra persoanei vătămate, și acesta deputat în Parlamentul României, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice funcției publice dată de mandatului constituțional de deputat al României, provocându-i acesteia leziuni traumatice, prin lovire cu corp dur și zgâriere, ce necesită pentru vindecare un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale.

Totodată, inculpatul a adresat expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate aducând atingeri grave demnității acesteia și a tulburat ordinea și liniștea publică prin generarea unor situații de insecuritate și de teamă.

Menționăm că activitatea persoanei vătămate și a inculpatului, în exercitarea funcției de demnitate publică, este reglementată de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Astfel, potrivit art. 25 din Legea nr. 96/2006, deputații beneficiază de protecția autorității pe durata exercitării mandatului de parlamentar, fiind purtători ai autorități publice de stat, iar dispozițiile art. 257 C.pen. li se aplică în mod corespunzător.

Imunitatea parlamentară este limitată la opinii politice, respectiv pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului cu privire la care deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică.

Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, conform art. 23 din Legea nr. 96/2006, dar nu pot fi percheziționați, reținuți ori arestați preventiv sau la domiciliu fără încuviinarea Camerei din care fac parte și fără a se proceda la ascultarea lor.

Precizăm că măsurile dispuse reprezintă o etapă a procesului penal, conform Codului de procedură penală, care nu înfrâng în niciun fel principiul prezumţiei de nevinovăţie.”

Florin Roman, după incidentul din mai: „Am evitat orice ripostă, pentru că respect mandatul de parlamentar”

Amintim că în 21 mai, deputatul PNL Florin Roman a anunțat, pe Facebook, faptul că va depune plângere penală, după episodul de la Parlament. Și a acuzat că a fost agresat fizic de către deputatul neafiliat Dan Vîlceanu.

„I-am reproșat deputatului neafiliat, Dan Vilceanu, încălcarea regulamentului prin prezenta lui în băncile grupului PNL. Problema dumnealui la parlament era să afle câți primari au plecat la Călărași. A urmat o altercație verbală, după care, am fost bruscat fizic spre ieșirea din plen.

În afara sălii de plen am fost agresat fizic, din nou, în mod golănesc, cu o lovitură cu genunchiul aplicat în zona nasului.

Am evitat orice ripostă, pentru că respect mandatul de parlamentar. În schimb, în baza imaginilor de pe camerele de luat vederi, voi depune solicitare de sancționare a deputatului neafiliat, prieten al ADU, pentru lovire! Totodată voi depune plângere penală împotriva deputatului huligan!”, a scris Florin Roman, pe pagina sa de Facebook, în 21 mai.

 

Efectele măsurilor PSD: românii o duc mai bine și revin la credite cu dobânzi decente

Politica impusă de PSD de când a ajuns la guvernare a avut drept scop creșterea veniturilor și un trai mai bun pentru toți românii. Acest lucru a dus la o majorare a apetitului pentru credite. În martie 2024, volumul creditelor de consum a crescut cu aproape o treime comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, înregistrând cea mai bună performanță din ultimii trei ani. În același timp, și creditele ipotecare încep să se redreseze, după ce au fost afectate de creșterea dobânzilor în anul anterior.

Banca Națională a României susține că piața creditelor ipotecare din România va crește ușor în 2024, susținută de dobânzile mai scăzute și de condițiile economice favorabile. Astfel, în primele trei luni din acest an, valoarea creditelor ipotecare a fost aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Evoluțiile recente și prognozele pentru 2024 indică o creștere continuă a pieței creditelor ipotecare, susținută în principal de scăderea dobânzilor și de condițiile economice mai favorabile. Oferta de credite cu dobândă fixă a devenit mai atractivă, iar scăderea inflației ar putea contribui la o creștere a cererii pentru credite ipotecare”, a declarat Sebastian Piu, Managing Partner la 123Credit.ro, potrivit economica.net.

În primul trimestru din 2024, valoarea medie a unui credit ipotecar a crescut la aproximativ 66.000 de euro, reflectând creșterea prețurilor imobiliarelor. Peste 550.000 de români au în prezent credite ipotecare, iar acest număr este așteptat să crească pe măsură ce condițiile economice continuă să se îmbunătățească.

Inflația, în scădere

În urmă cu un an România avea o inflație record, care a scăzut continuu sub guvernarea Ciolacu, iar BNR prognozează că inflația va continua să scadă  la sub 5% până la finalul anului și la aproximativ 3,5% în 2025. Acest context economic favorabil, alături de dobânzile fixe atractive, sugerează o perioadă de stabilitate și creștere pentru piața creditelor ipotecare din România.

Tot în 2023, piața creditelor a fost marcată de creșteri ale dobânzilor. Măsurile PSD privind plafonarea unor dobânzi în zona IFN-urilor a adus un echilibru în acest sector. O altă schimbare majoră a fost reducerea dobânzilor la creditele de consum în lei, de la 13-14% anul trecut la sub 11% în aprilie 2024, datorită stabilității financiare și încrederii pieței în politicile economice promovate de PSD.

Românii au început să caute din nou credite cu dobândă fixă. În primele luni ale acestui an, ofertele de credite ipotecare cu dobândă fixă între 4,99% și 5,9% au devenit mai atrăgătoare pentru consumatori. Aceasta a fost o soluție eficientă pentru a face față creșterii accelerate a IRCC-ului și ROBOR-ului din anii precedenți.

IRCC, în scădere

IRCC, indicele în baza căruia se calculează dobânzile la credite, este într-o scădere continuă. Banca Națională a României anunță că Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) pentru trimestrul al treilea al acestui an va fi de 5,86%, în scădere față de valoarea de 5,90% înregistrată în trimestrul al doilea.

Asta înseamnă că și creditele cu dobândă variabilă sunt în scădere, după ce anii trecuți românii au trecut prin mai multe creșteri bruște ale IRCC și implicit a ratelor lunare.

Estimările băncii centrale pentru creditele de consum rămân optimiste, susținute de o creștere constantă a salariilor, care au înregistrat o creștere reală de aproape 8% în aprilie 2024. Această creștere a salariilor, susținut prin politicile PSD, împreună cu revirimentul consumului, confirmat de datele privind produsul intern brut și vânzările cu amănuntul, contribuie la o cerere crescută de credite de consum.

Ciucă vs. Lasconi. PNL și USR încep bătălia pe electoratul de dreapta

Elena Lasconi este, în mod oficial, candidatul USR la alegerile prezidențiale. Pentru USR, la fel ca și pentru PNL, miza alegerilor prezidențiale este cu atât mai mare cu cât un eșec la acest scrutin ar putea duce la un eșec la parlamentare. Este deja clar că Nicolae Ciucă încearcă o apropiere de Elena Lasconi și noua conducere a USR, însă mesajul Elenei Lasconi a fost foarte clar: singura variantă de colaborare este ca PNL să susțină candidatul USR la alegeri.

De când a intrat pe scena politică, USR a fost în competiție directă cu liberalii, având o suprapunere a bazinului electoral pe zona de centru-dreapta. În perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024, există o probabilitate semnificativă ca o parte din simpatizanții PNL să se orienteze către USR, fiind dezamăgit de actuala conducere a liberalilor.

”Să mă susțină pe mine pentru că pe domnul Ciucă nu mai pot să dezlipești din poze de dl Ciolacu. Au pierdut foarte mult din încrederea electoratului, au greșit de două ori prin coaliția cu PSD și eu cred că este o greșeală și electoratul de dreapta, liberal este dezamăgit”, a declarat Elena Lasconi.

Votul la alegerile prezidențiale este unul atipic, în care românii pun ștampila și în funcție de candidați. Însă, un element important îl reprezintă și bazinul electoral, menținut la nivel de partid. La ultimele alegeri prezidențiale, în 2019, USR s-a clasat pe locul 3, cu aproape 1,4 milioane de voturi, la o diferență de 2 milioane de voturi față de candidatul PNL, Klaus Iohannis. Ținând cont că la vremea respectivă Klaus Iohannis pleca cu prima șansă la alegerile prezidențiale fiind președinte în funcție, scorul obținut de USR a fost unul consistent. Însă, în turul II, Klaus Iohannis a obținut 6,5 milioane de voturi, incluzând și voturile luate de USR în primul tur. În acest context, este clară suprapunerea bazinului de votanți între cele două partide.

Față de ultimele alegeri prezidențiale, anul acesta niciunul dintre candidați nu intră în competiție direct de pe scaunul de la Cotroceni. Asta înseamnă că toată competiția se va axa pe proiecte și pe candidați. Iar la acest scenariu, Nicolae Ciucă are un dezavantaj față de Elena Lasconi care, spre deosebire de candidatul PNL, are carismă și, deși o față nouă în politică, cel puțin la nivel central, poate fi considerată ca o soluție de către un electorat dezamăgit de liberali.

Mai mulți candidați pe zona de dreapta. Șanse mai mici pentru Ciucă

Chiar dacă Nicolae Ciucă și Elena Lasconi sunt principalii competitori la alegerile prezidențiale pe zona de dreapta, în alegerile post-decembriste au existat mereu mai mulți candidați la prezidențiale din zona liberală. Chiar dacă nu obțin un scor mare, sunt candidați care pot lua câteva sute de mii de voturi care ar putea face diferența pentru turul II. Spre exemplu, Theodor Paleologu a luat peste jumătate de milion de voturi la alegerile din 2019.

Însă, USR se adresează electoratului tânăr, din mediul urban, segment care poate fi crucial pentru alegerile prezidențiale. Mulți tineri care au votat anterior cu PNL, din dorința de a bloca ascensiunea altor partide, ar putea să se reorienteze către USR, mai ales pentru că liberalilor li s-au adus critici severe pentru diversele decizii și alianțe politice. Alegătorii care sunt dezamăgiți de direcția în care se îndreaptă partidul ar putea căuta o alternativă în cadrul USR, care se prezintă adesea ca un partid mai curat, fără istoricul de compromisuri politice perceput la PNL.

Aceste lucruri sunt foarte clare pentru USR, care vedem că încearcă o reașezare pe scena politică după eșecul de la alegerile din 9 iunie. Cu toate astea, PNL, cu Nicolae Ciucă candidat la prezidențiale, are șanse să nu ajungă în turul II al alegerilor prezidențiale.

 

Ce pensie încasa Ileana Stana Ionescu, după 6 decenii pe scena teatrului românesc. Suma, revoltătoare!

Ileana Stana Ionescu a murit duminică, 30 iunie, la vârsta de 87 de ani. Actriţa s-ar fi confruntat cu probleme grave de sănătate.

Ileana Stana Ionescu era retrasă de cinci ani din viața publică, iar vestea morții a fost dată de actrița Alexandra Velniciuc.

Ce pensie va avea Ileana Stanca Ionescu

Ileana Stanca Ionescu primea o pensie în valoare de 4.000 de lei de la statul român, după șase decenii de activitate. Același venit îl are și soțul ei, în fiecare lună, actorul Andrei Ionescu, în vârstă de 96 de ani, conform protv.ro.

”Noi, actorii mai vechi, de la Teatrul Național, am ieșit cu pensii bune, de peste 4.000 de lei, am avut noroc cu Ion Caramitru, fostul director al teatrului. El s-a zbătut să avem pensii decente”, spunea Andrei Ionescu.

Cine a fost Ileana Stana Ionescu?

Ileana Stana Ionescu va rămâne în istoria teatrului românesc, ca una dintre cele mai dăruite actrițe ale generației sale. A debutat ca actriță în 1955, la vârsta de 19 ani, la Teatrul de Stat din Reșita, cu rolul Agnes în “Școala femeilor” de Molière.

În anul 1959, a intrat în trupa Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, iar din 1965 a devenit actrița Teatrului Național ”I.L.Caragiale”, pe scena căruia a jucat roluri importante, printre care: Fraulein – „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, regia Horea Popescu (1977), Hecuba – „Troienele”, Doica – „Medeea” de Seneca în „Trilogia antică”, regia Andrei Şerban (1990), Stăvăroaia – „Iolul şi Ion Anapoda” de G.M. Zamfirescu, regia Ion Cojar (2006), Soacra – „Micul infern” de Mircea Ștefănescu, regia Mircea Cornișteanu (2013).

Ţara care oferă cea mai mare pensie din Europa

Recalcularea pensiilor de la 1 septembrie 2024 a readus în discuţie valoarea retribuţiilor pe care le oferă România, în comparaţie cu ce se întâmplă în Europa.

Este surprinzător care Guvern oferă cea mai mare pensie de pe continent. Românii ar putea merge la muncă acolo pentru a obţine „recompese” şi de la respectivul stat.

În 2021, cheltuielile lunare medii brute cu pensiile pentru limită de vârstă per beneficiar în UE au variat foarte mult, de la 2.762 euro în Islanda până la 131 euro în Albania, media UE situându-se la 1.224 euro.

A doua cea mai mare pensie medie din Europa este oferită de Luxemburg, cu 2.575 euro lunar, urmată de Norvegia cu 2.438 euro, Danemarca cu 2.417 euro și abia pe locul cinci Elveția cu 2.138 euro, puțin peste o treime din salariul mediu net de aproape 6.300 de euro.

COD PORTOCALIU de ploi torențiale și vijelii în peste jumătate din țară – HARTA/Cum va fi vremea în București

0

Se anunță vreme instabilă, în mare parte din țară, în perioada următoare. Sunt prognozate ploi torențiale, vijelii, grindină și descărcări electrice.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis marți, 2 iulie, o avertizare Cod portocaliu de instabilitate atmosferică. Pe de altă parte, vor fi zone ale țării în care și în această a doua zi a săptămânii vor fi temperaturi caniculare, motiv pentru care a fost emisă o atenționare Cod galben.

Astfel, conform ANM, în intervalul 2 iulie, ora 10 – 3 iulie, ora 10 va fi în vigoare o avertizare Cod galben de instabilitate atmosferică. Meteorologii atrag atenția că în Crișana, nord-vestul Transilvaniei și local în Banat, Maramureș, Muntenia și Moldova vor fi perioade cu instabilitate atmosferică. „Aceasta se va manifesta prin averse torențiale, intensificări ale vântului (rafale în general de 50…70 km/h), vijelii, grindină și descărcări electrice. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 20…30 l/mp și izolat de peste 40 l/mp”, potrivit ANM.

Meteorologii anunță că și miercuri (3 iulie) manifestările de instabilitate atmosferică vor continua, mai ales în centrul și estul țării.

COD PORTOCALIU de ploi torențiale și vijelii

Pentru intervalul 2 iulie, ora 10 – 3 iulie, ora 10, ANM a emis o avertizare Cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată.

foto: meteoromania.ro

„În Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei și Munteniei, jumătatea de nord a Moldovei și local în Banat și în Maramureș, vor fi perioade cu averse torențiale, intensificări de scurtă durată ale vântului și vijelii, cu viteze la rafală în general de 70…90 km/h, descărcări electrice și grindină.

În intervale scurte de timp (1…3 ore) sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 25…40 l/mp și pe arii restrânse de peste 50…70 l/mp”, atrag atenția specialiștii ANM în textul avertizării meteo.

Zonele aflate marți sub avertizare de caniculă

foto: meteoromania.ro

Pe de altă parte, ANM a emis marți și o atenționare Cod galben de caniculă și disconfort termic, valabilă pentru 2 iulie.

Meteorologii anunță că în cea mai mare parte a Munteniei și Moldovei, precum și în sud-vestul Dobrogei „va fi caniculă și disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși ușor pragul critic de 80 de unități”.

Temperaturile maxime vor fi în general de 35…37 de grade. Iar, local, minimele nu vor coborî sub 20 de grade, caracteristici ale unei nopți tropicale.

Prognoză specială pentru București

Cum va fi vremea, marți, în Capitală? Va fi din nou o zi foarte caldă, dar nu vor lipsi nici ploile torențiale și intensificările vântului, mai ales începând cu orele serii.

Meteorologii au transmis o prognoză specială pentru București, pentru intervalul 2 iulie, ora 10 – 3 iulie, ora 10. Potrivit specialiștilor ANM, canicula și disconfortul termic ridicat vor persista în Capitală. Dar, de marți seară vor apărea episoade de instabilitate atmosferică – ploi torențiale, vijelii și descărcări electrice.

„Din orele serii gradul de instabilitate atmosferică va fi în creștere și se va manifesta prin perioade cu intensificări ale vântului (rafale în general de 60…80 km/h), vijelii, averse torențiale, descărcări electrice și condiții de grindină. În intervale scurte de timp, 1…3 ore, sau prin acumulare, se vor înregistra cantități de 15…25 l/mp, izolat posibil 30 l/mp.”, conform prognozei speciale.

Meteorologii anunță că temperatura maximă va fi de 35…37 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Iar minima termică va fi de 18…20 de grade.

Unde mai locuiesc românii? Ratele la bănci – imposibile, iar chiriile – absurd de scumpe. Cât te costă să stai într-o garsonieră

Piaţa imobiliară le dă mari bătăi de cap românilor care îşi caută o locuinţă. Dacă achiziţiile sunt dificile din cauza dobânzilor foarte mari practicate de bănci la un credit, nici să stai în chirie nu scapi mai ieftin.

În Capitală, prețul unei chirii a crescut în medie cu 40 de euro de la un an la altul.

Cele mai scumpe chirii, la Cluj-Napoca

O garsonieră, în Bucureşti, este închiriată cu 340 de euro pe lună, iar un apartament cu două camere cu 520 euro lunar.

Cele mai ridicate preturi sunt în Cluj-Napoca. Acolo, pentru o locuință cu o cameră, chiria se ridică la 350 de euro lunar, iar pentru două camere – la 550 de euro.

În top se află și Brașovul, dar și Constanța. La polul opus, când vorbim despre marile orașe, este Timișoara. În marile orașe din România, în continuare sunt mulți cei care aleg să locuiască într-un apartament închiriat.

Cum vor băncile să te convingă să-ţi cumperi casă

Prețurile locuințelor – atât case, cât și apartamente – vor crește anul acesta cu circa 10%. Chiar şi aşa, agenţii imobiliari spun că România are cea mai ieftină piață imobiliară din Europa, raportat la salariu per metru pătrat de locuință.

Ca exemplu, aceștia menționează că în București un metru pătrat de locuință medie poate fi cumpărat cu 1,3 salarii medii, ceea ce este mult sub orice capitală europeană.

Specialiştii sunţin că piața locală de real-estate are toate premisele să crească accelerat în următorii cinci ani la nivel de prețuri, dar și în ceea ce privește standardele de locuire, care în prezent sunt cele mai scăzute din Europa.

În acest context, compania estimează perspective pozitive pe termen mediu și lung, respectiv o piață caracterizată de o dinamică ridicată și un număr crescut de tranzacții.

Reacţie sălbatică a unei femei pe o plajă din Năvodari: a mușcat și a zgâriat un copil de 6 ani!

2

Episod halucinant la mare, la Năvodari! Un băiețel de doar 6 ani a fost mușcat de o femeie pe care o stropise accidental cu apă.

Părinții au depus plângere la poliție și vor să meargă în instanță în urma incidentului șocant.

A alergat copilul pe plajă

Un bărbat s-a dus la plajă cu băiatul în vârstă de 6 ani. O femeie de 40 de ani care făcea poze a reclamat faptul că a fost stropita din greșeală de copil.

Martorii spun că femeia a încercat să-l prindă pe copil, acesta s-a speriat și a fugit. L-a alergat pe plajă, într-un final l-a prins, l-a zgâriat și l-a mușcat de mână.

„La data de 30 iunie a.c., polițiști din cadrul Poliției Orașului Năvodari au fost sesizați de un bărbat, de 38 de ani, cu privire la faptul că fiul său, de 6 ani, ar fi fost agresat fizic, pe plajă, de o femeie necunoscută.

În scurt timp polițiștii au identificat-o pe persoana bănuită de comiterea faptei, respectiv o femeie, de 42 de ani”, conform Poliţiei Constanţa.

Agresoarea a negat incidentul și a spus că a vrut doar să-l sperie pe cel mic.

Bătaie pe plajă, la Mamaia, între tineri români şi ucraineni

A fost un conflict, săptămâna trecută, pe o plajă din Mamaia între mai mulți tineri români și ucraineni care s-au luat la bătaie, împărțindu-și pumni și picioare.

Adolescenţii și-au împărțit pumni și picioare, în timp ce o tânără care a filmat momentul îi şi încuraja.

Ca urmare a imaginilor apărute în spațiul public, privind mai multe persoane care s-ar fi agresat fizic reciproc pe o plajă din municipiul Constanța, Compartimentul de Relații Publice al Inspectoratului de

Poliție Județean Constanța este abilitat să comunice următoarele:

La data de 25 iunie a.c., polițiști din cadrul Poliției Municipiului Constanța – Secția 1 Poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor de încăierare și tulburarea ordinii și liniștii publice.

În cauză, cercetările continuă în vederea identificării persoanelor implicate și luării măsurilor legale ce se impun”, se arată în comunicatul Poliţiei.

Decizie grea pentru Emmanuel Macron, înaintea turului doi al alegerilor parlamentare. Cum vrea să oprească ascensiunea dreptei

Partidul de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen și Jordan Bardella s-a impus, așa cum era de așteptat, în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate din Franța, arată primele estimări.

Marele înfrânt al serii este blocul centrist al președintelui Emmanuel Macron.

Dilema lui Macron

După ce pariul său electoral anticipat a fost inversat, Emmanuel Macron se confruntă cu o alegere dureroasă: să-și retragă candidații pentru a încerca să oprească extrema dreaptă sau să încerce să salveze ceea ce a rămas din mișcarea sa, cândva dominantă, înainte ca aceasta să moară, scrie presa franceză, preluată de Anten 3.

Dacă votul din turul doi din 7 iulie oferă o majoritate parlamentară pentru Le Pen – iar prognozele sugerează că este posibil – Franța va fi în ape neexplorate: țara ar fi guvernată, cel puțin parțial, de politicieni care și-au făcut numele simpatizând cu Vladimir Putin în timp ce acesta a promis că va distruge Uniunea Europeană, va duce războiul împotriva migrației și va părăsi NATO.

Aproximativ o sută de candidați de stânga sau din tabăra președintelui Emmanuel Macron, calificați pentru al doilea tur al alegerilor legislative anticipate din Franța, s-au retras deja luni pentru a susține în turul doi candidatul opus formațiunii de extremă dreapta Adunarea Națională, pentru a împiedica această formațiune să obțină o majoritate.

Marine Le Pen nu poate forma o majoritate

Extrema dreapta a câștigat alegerile, în timp ce partidul centrist al lui Emmanuel Macron este doar pe locul trei.

  • RN (extrema-dreaptă) – 34%
  • NFP (extrema-stângă) – 28,1%
  • Partidul prezidențial al lui Macron – 20,3%
  • Republicanii (centru-dreapta) – 10,2%

Deși formațiunea de extremă dreapta a lui Marine Le Pen și Jordan Bardella a câștigat primul tur, este puțin probabil să poată forma o majoritate, având în vedere scrutinul majoritar în două tururi în fiecare din cele 577 de circumscripții electorale.