Acasă Blog Pagina 3

Terapia cu sunete binaurale – îți poate regla Somnul și reduce anxietatea? Mit sau realitate?

Într-o lume tot mai agitată, în care somnul de calitate a devenit un lux și stresul o constantă zilnică, sunetele binaurale câștigă tot mai mult teren ca o soluție blândă, naturală și… surprinzător de eficientă. Dar ce sunt, cum funcționează și ce spun studiile?

Ce sunt sunetele binaurale?

Sunetele binaurale sunt o tehnologie audio specială care „păcălește” creierul să perceapă o frecvență ce nu există fizic. Cum? Fiecare ureche primește un ton ușor diferit (de exemplu, 210 Hz în urechea stângă și 200 Hz în urechea dreaptă), iar creierul generează diferența – în acest caz, 10 Hz – o frecvență asociată cu starea de relaxare profundă.

Acest fenomen se numește „binaural beat” și funcționează doar cu căști stereo.

Cum influențează aceste frecvențe starea mentală?

Creierul nostru funcționează în diferite stări de unde cerebrale:

  • Delta (0.5–4 Hz): somn profund
  • Theta (4–8 Hz): visare, meditație profundă
  • Alpha (8–13 Hz): relaxare, creativitate
  • Beta (13–30 Hz): concentrare, activitate intensă
  • Gamma (30+ Hz): procese cognitive de vârf

Prin ajustarea diferenței dintre sunetele primite, terapia binaurală poate „ghida” creierul să intre într-o stare specifică, cum ar fi relaxarea profundă sau somnul adânc.

Ce spun studiile recente?

Numeroase cercetări au analizat eficiența terapiilor sonore. Iată câteva concluzii relevante:

  • Un studiu publicat în Frontiers in Human Neuroscience (2020) a arătat că frecvențele theta și delta îmbunătățesc calitatea somnului la subiecți cu insomnie ușoară.
  • Cercetători din Coreea au demonstrat în 2022 că terapia binaurală reduce semnificativ nivelul de cortizol (hormonul stresului).
  • Alte cercetări clinice au observat o scădere a simptomelor de anxietate la pacienți care au folosit terapia în combinație cu meditația ghidată timp de 10 zile consecutive.

Terapia cu sunete binaurale pentru somn

Sunetele binaurale sunt deseori folosite pentru:

  • Adormire mai rapidă
  • Reducerea trezirilor nocturne
  • Creșterea duratei somnului REM
  • Relaxare înainte de culcare

Recomandare: ascultă frecvențe delta sau theta 30 de minute înainte de somn, într-un mediu fără ecrane sau stimuli vizuali puternici.

Și pentru anxietate?

Frecvențele alpha (8–12 Hz) sunt cele mai eficiente pentru relaxare mentală și reducerea gândurilor repetitive.

Poți folosi această tehnică:

  • În pauze de lucru
  • Înainte de o ședință stresantă
  • În timpul meditației sau al rugăciunii

Cum folosești eficient sunetele binaurale?

  1. Folosește căști de calitate – stereo, nu mono.
  2. Alege frecvența potrivită scopului tău – theta/delta pentru somn, alpha pentru relaxare, beta pentru focus.
  3. Ascultă minimum 15–30 de minute pentru efecte vizibile.
  4. Evita multitaskingul în timpul ascultării.
  5. Folosește aplicații specializate precum Brain.fm, Insight Timer sau YouTube (atenție la calitate!).

Limitări și precauții

  • Nu folosi această terapie în timp ce conduci.
  • Eficiența variază de la persoană la persoană – nu este un panaceu universal.
  • Nu înlocuiește terapia psihologică în cazul afecțiunilor severe.

Concluzie

Terapia cu sunete binaurale este un instrument simplu, accesibil și fără efecte secundare pentru îmbunătățirea somnului și reducerea stresului. Deși nu este o soluție miraculoasă, poate fi un aliat real în restabilirea echilibrului interior – mai ales dacă este combinată cu respirație conștientă, stil de viață sănătos și igiena somnului.

Horoscop 18 august 2025 – Sunteți într-o formă foarte bună și colegii vă apreciază

0

BERBEC

Astăzi s-ar putea să ai senzația că ești prins într-un fel de foc încrucișat. Adevărul este că o parte din voi dorește să puteți păstra picioarele pe pământ, precum și să fiți riguroși și orientați spre viitor, în timp ce cealaltă parte planifică și visează plutind pe un nor.

 

TAUR

Astăzi este posibil să aveți unele dificultăți de comunicare. De fapt, veți găsi că unii oameni sunt prea mândri, în timp ce, chiar acum, ei te vor găsi prea pretențios și critic. Adevărul este că uneori este mai mult decât suficient să fii puțin răbdător.

GEMENI

 

Astăzi s-ar putea să vă întrebați dacă solicitați o intensitate mai mare în relațiile personale și dacă doriți emoții puternice. Cu toate lucrurile care vi s-au întâmplat în ultima lună, cu siguranță sunteți mai mult decât servit… Acesta este ceea ce vi se va oferi timp de treizeci de zile.

RAC

Astăzi va fi o zi destul de stabilă, în care vă veți simți mai bine ca niciodată. Înțelegi semnificația perioadei prin care treci, vezi scopul ei și ce ar trebui sau nu să faci. Acest lucru îți dă senzația că te descurci cu situația puțin mai bine decât înainte.

 

LEU

Cel mai bun sfat care ți se poate da astăzi este să ai răbdare. Zilele precedente au văzut unele fantome din trecut reapărând și, același lucru s-ar putea întâmpla și în zilele următoare. După nevoia de dragoste, acum vine ceva foarte drag membrilor din zodia ta!

 

FECIOARA

Conjuncțiile astrale din această zi ar trebui să vă seducă. Dacă aveți, ca parte a activității dvs. profesionale, diferite opțiuni de solicitat sau câteva instrucțiuni de lucru pe care să le dați, ar fi foarte benefic să organizați o întâlnire. Comunicarea va fi ușoară pentru dvs

 

BALANTA

Astăzi ar trebui să acordați o atenție specială oamenilor pe care îi iubiți. Membrii familiei tale, desigur, dar și cei care în diferite circumstanțe și ocazii te-au ajutat. Nu ai încetat niciodată să le mulțumești, dar un gest suplimentar le va atinge inima.

 

SCORPION

Ai putea avea ocazia să cântărești avantajele și dezavantajele în anumite aspecte în care, în cele din urmă, trebuie să alegi o opțiune. Și nu este imposibil ca acest lucru să vă afecteze și relația emoțională. Căutați să regenerați dinamica partenerului dvs.

 

SAGETATOR

De-a lungul zilei de azi, convingerile tale personale pot intra în conflict cu emoțiile tale. Dar, uneori, este mai mult decât sănătos să lăsați rațiunea deoparte pentru a permite inimii voastre să vorbească. Și, în plus, nu ar fi prima dată când ai acționa astfel. Așadar, lăsați-vă ghidați de instinctul și experiența voastră.

 

CAPRICORN

Unele mici nemulțumiri ar putea apărea în cursul zilei de azi. Dorințele tale nu sunt îndeplinite atât de ușor pe cât ți-ai dori. Cererile tale de dragoste sau considerație nu primesc la fel de mult sprijin ca de obicei. Adevărul este că te vei putea aștepta doar o zi singuratică..

 

VARSATOR

Aceasta ar putea fi una din acele zile în care nu te poți apropia de visele tale. Mai ales când vine vorba de chestiuni sentimentale. Există momente în care singurul punct de acord posibil este faptul de a nu fi de acord…

 

PESTI

În general, s-ar putea să descoperiți că ultimele săptămâni au adus o oarecare stabilitate. De fapt, emoțiile vă vor determina să adoptați o viziune intuitivă asupra problemelor actuale. Folosiți forța sentimentelor dvs. pentru a umple golul în tot ce ține de parteneriate.

Negocieri, PR și prostie: Nicușor Dan – NO SIGNAL

Summit-ul din Alaska a fost scena globală unde s-au întâlnit doi titani ai interesului propriu: Trump, cu ochii și urechile la ce comentează poporul american, și Putin, cu harta Ucrainei sub braț. Fiecare și-a jucat rolul, fiecare a apărat ceea ce consideră vital pentru țara lui – Trump a vândut pace de PR, Putin a cerut teritoriu. Și, culmea, cei doi au găsit un teren comun. Nu moral, nu just, dar pragmatic. Exact așa se face politica mare: fără floricele, fără predici, doar cu tranzacții reci.

Au stat față în față un fost mogul imobiliar ajuns președinte al Statelor Unite și un ex-ofițer de informații al KGB cu apucături țariste. Decorul ales pentru piesa „Ialta reloaded”: Alaska – pământ vândut de Rusia americanilor acum mai bine de 150 de ani, între timp reșapat ca „teren neutru” pentru negocieri ce privesc Ucraina, țara căreia Rusia îi predă lecția cu „Racheta, tancul și bocancul”.

Trump și Putin joacă șah, România postează pe X

Și, acum, să coborâm la România. România a intrat în scenă cu vocea președintelui Nicușor Dan, care a transmis solemn că „Rusia nu trebuie să aibă drept de veto” și că Trump este obligat să pună presiune pe Putin. Ca și cum, la Kremlin, generalul Șoigu și ministrul Lavrov s-ar fi oprit din șahul lor cinic și ar fi zis: „Stați, fraților, că a vorbit Nicușor!”.

Problema nu e că România își declară susținerea pentru Ucraina. Asta e firesc, parte din logica apartenenței noastre la NATO și UE. Problema e tonul de școlar care a citit lecția la tablă. Nicușor Dan pare că nu a înțeles încă un lucru elementar: diplomația nu se face cu postări pe X, ci cu greutate, cu gesturi, cu putere de negociere. Lavrov a dat o lecție doar prin vestimentația cu care a coborât din avion la Anchorage – bluza pe care scria CCCP (URSS) era, de fapt, un simplu detaliu de imagine care a transmis clar cine stăpânește ritmul discuțiilor.

La noi, în schimb, liderul României a bifat comunicatul ca un elev conștiincios care trimite tema pe WhatsApp profesorului.

Să fie clar: în negocieri, nu doar ceri! Dai, primești, negociezi. Zelenski cere, cere și iar cere – și e dreptul lui, țara sa se află sub bombe. Dar, ce dă la schimb? Nimic. Și, atunci, întrebarea e simplă: dacă Ucraina nu e dispusă la nicio concesie, cât de realist e să credem că Rusia va pleca singură din teritoriile deja ocupate?

Nicușor Dan nu vede această realitate. El vorbește de „încetarea necondiționată a ostilităților”. Adică, fix ceea ce Moscova râde pe sub mustață, iar pe Vladimir Putin îl irită la culme!

MAE face diplomație cu moralism provincial

Discuțiile purtate în Alaska ne-au arătat un Vladimir Putin capabil să joace perfect mâna pe care o are, cartea cinismului rece. A venit cu aerul liderului care are timp, resurse și o armată atât de înzestrată încât poate bombarda câțiva ani de-acum încolo și tot nu ar ajunge la epuizare. Trump, în schimb, a jucat teatru: a vorbit despre „pace justă și durabilă”, dar cu accentul inconfundabil al omului care știe că voturile americanilor sunt mai importante decât viețile civililor din Donbas. Fără America, Ucraina nu rezistă. Iar cu o Americă aflată sub Trump, Ucraina rezistă… dar doar dacă este utilă electoral. Și, la momentul actual, nu mai e!

Potrivit unei dezvăluiri AFP, Trump a pus pe masa discuțiilor cu europenii propunerea lui Putin: Rusia să preia oficial controlul asupra regiunii Donbas, în schimbul înghețării frontului în celelalte zone ocupate parțial. Este genul de înțelegere cinică, dar cât se poate de reală. Din acest tip de „bazar geopolitic” se nasc compromisurile. Și aici se vede diferența: americanii negociază, rușii negociază, europenii negociază. România… postează pe X.

Unde e România în toată această poveste? La margine, cu pancarta „sprijinim suveranitatea Ucrainei” și cu o solemnitate care sună a provincialism. Da, poziția oficială este bună, numai că ciorba „NATO, UE, coeziune transatlantică” s-a cam alterat. Felul în care ne transmitem public poziția e cât se poate de jenant. Așa arată arta diplomației made in Bucharest: copy-paste după comunicatele Palatului Elysee, presărate cu un pic de moralism provincial.

În timp ce Lavrov dă semnale subtile prin vestimentație, România livrează postări sterile pe X. În timp ce Putin și Trump își măsoară puterea în pârghii economice și focoase nucleare, România își măsoară importanța în reacții de 200 de cuvinte postate pe social media. Să nu cădem nici în partea cealaltă: poziția României contează, dar doar dacă este rostită cu forță, nu cu glas tremurat.

Președintele Nicușor Dan trebuia să participe duminică la o videoconferință a liderilor din „Coaliția celor dispuși”,- occidental care croiește agenda vizitei lui Zelenski la Casa Albă, de luni, 18 august. Problema e că nu știm dacă Nicușor era „disponibil” când l-au contactat alde Macron, Merz și Steinmer. Omul este, ce-i drept, în vacanță, a spus-o răspicat când a bifat o premieră negativă: primul președinte român care refuză să participe la sărbătoarea de Ziua Marinei (15 august, Sf. Maria) motivând senin că are concediu în perioada asta. În loc de nave militare și discursuri solemne, Nicușor și-a luat bocancii și echipa de PR și a urcat pe coclauri, prin munți și văi, ca să filmeze pentru un videoclip electoral ce a furat startul alegerilor din 2030.

Întrebare pentru aliații europeni: au avut, oare, semnal să-l sune?

În timp ce președintele s-a piedut prin vacanțe montane (chiar nu are poate fi declarat nul?), Oana Țoiu face aerobic diplomatic pe X. Ministrul nostru de Externe aplaudă de zor invitația lui Trump către Zelenski, de parcă ar fi primit ea însăși biletul la Washington. Mai avea puțin și sărea în sus de bucurie, gata să verse peste poporul român întreg țoiul entuziasmului său „Slava”. Citind mesajele doamnei ministru, ai impresia că România e o anexă la Kiev și că rolul diplomației noastre e să transmită urale, nu să construiască poziții proprii. Un delir de copy-paste european, în care „unitatea transatlantică” și „solidaritatea” se repetă ca un refren obosit.

Dacă Zelenski ar strănuta, Oana Țoiu ar emite imediat un comunicat: „Sănătate, Volodimir, România e alături de tine!”.

Viitorul Europei se decide între marile puteri

Ironia amară la noi este că am ajuns să confundăm „angajamentul diplomatic” cu activismul pe rețele sociale. Așa e când la putere ajunge USR-ul, obediența față de stăpânii globaliști devine literă de lege. Dacă România chiar voia să transmită ceva pe subiectul reuniunii din Alaska, trebuia să vină cu propuneri concrete, cu alianțe, cu inițiative. Nu cu lecții moralizatoare. Pentru că în politica internațională nu există „note de trecere”, există doar putere și influență.

Și, în fond, ce ne spune summit-ul din Alaska? Că viitorul Europei se decide tot între marile puteri. SUA, Rusia, eventual China. România și alții ca noi sunt masa de joc, nu jucătorii.

Morala? România trebuie să învețe să-și folosească vocea nu ca ecou al altora, ci ca forță proprie. Altfel, rămânem exact ce suntem acum: spectatorii ironici ai unei piese de teatru global, care se joacă mereu fără noi, dar ale cărei consecințe ne lovesc direct. Și, dacă nu pricepem asta, vom continua să ne amăgim cu „unitatea transatlantică” în timp ce Putin și Trump negociază între ei viitorul continentului.

 

Satele românești se răscoală împotriva Guvernului. S-a depășit linia roșie

3

Asociația Comunelor din România (ACoR) a lansat un atac extrem de dur la adresa coaliției de guvernare, avertizând că scopul existenței statului, acela de a oferi cetățenilor săi cele mai bune posibil servicii publice, inclusiv siguranță și securitate, a fost înlocuit treptat cu cheltuirea resurselor publice pentru asigurarea unor sinecuri anumitor categorii socio-profesionale. Acesta reprezintă unul dintre motivele pentru care cetățenii români nu se mai simt reprezentați și protejați de statul lor, fapt reflectat cel mai bine în procentul infim al celor dispuși să-și apere țara în cazul unui conflict, susține AcoR.

sursa foto: Facebook/FNSA

Intenția Guvernului Bolojan de a comasa comunele în ideea reducerii deficitului a fost criticată extrem de dur de către reprezentanții acestor unități administrativ-teritoriale. Astfel, Asociația Comunelor din România (ACoR) a arătat că aceste UAT-uri au de administrat un teritoriu care reprezintă 87,5% din cel al României, cu un număr de personal care reprezintă 17,98% din cel al orașelor și al județelor, cheltuielile de personal 18,56%, iar cel al cheltuielilor de funcționare de 20,99% față de cele ale orașelor și județelor.

La comune se înregistrează o cheltuială publică insignifiantă, de 0,3% din PIB pentru personalul din administrația publică locală. ”În spațiul public a tot fost <<injectată otrava>> că măsurile luate de Guvernul României sunt absolut necesare pentru că datoria publică a României a ajuns la un nivel extrem de mare. Nu contestăm asta, dar să vedem că, la 31 decembrie 2024, datoria publică guvernamentală este de 1.105.726,8 mil. lei, iar datoria publică locală de 25.415,2 mil. lei, din totalul de 1.131.142,0 mil. lei, adică undeva 2,25%. Lipsa resurselor financiare a dus la motivarea sistării finanțării unor investiții publice locale, din programe naționale cu un impact major pozitiv pentru dezvoltarea colectivităților locale. Sistarea lucrărilor și conservarea lor, dincolo de subdezvoltarea, cu precădere a comunelor, va determina costuri infinit mai mari decât continuarea lor”, se arată într-un apel-manifest al AcoR.

Polarizarea avuției

Asociația Comunelor a atras atenția că societatea românească este traumatizată de repetatele șocuri economice și sociale din ultimii 40 de ani, având drept consecințe niveluri scăzute de coeziune și solidaritate socială, inegalități economice, sociale și în profil teritorial în creștere, îndeosebi între câteva mari orașe și imensa majoritate a teritoriului național, reprezentat de sate. Distrugerea coerenței economice, lipsa unui proiect care să protejeze și să dezvolte capitalul românesc, distorsionarea principiilor economiei de piață, prin numeroasele decizii nepricepute, imorale, unele chiar ilegale, au generat o polarizare fără precedent a avuției și au bulversat societatea, apărând o neîncredere generalizată în rândul cetățenilor privind direcția în care se îndreaptă România și un nivel scăzut de încredere între cetățeni, precum și între cetățeni și stat, arată AcoR. Potrivit asociației, încrederea cetățenilor în stat, precum și în nivelul intelectual și profesional al conducerii de stat s-a diminuat, ca urmare a scandalurilor repetate de plagiat, diplome false, absolvirea în condiții dubioase sau de la instituții de învățământ controversate a examenelor de bacalaureat, licență, disertație și doctorat.

Doar 1,45% din localități au venituri mai mari decât cheltuielile

Asociația Comunelor din România (ACoR) și Asociația Stabilitate, Armonie și Tradiții (SAT) resping în mod categoric propaganda pentru așa-zisa reformă administrativ-teritorială a României prin comasarea sau desființarea unui număr ridicat de comune. Imensa majoritate a unităților administrativ-teritoriale din România, nu doar comunele, ci și orașele, municipiile și județele înregistrează venituri proprii mai mici decât cheltuielile de funcționare. Astfel, doar 47 din 3.221 de unități administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii și județe, mai puțin municipiul București și sectoarele sale) au venituri proprii mai mari decât cheltuielile de funcționare (1,45%). Teza că toate unitățile-administrativ teritoriale trebuie să aibă venituri proprii mai mari decât cheltuielile de funcționare este nelegală, semnalează AcoR.

Desființarea comunelor, doar prin referendum

Conform legilor în vigoare și convențiilor internaționale la care România este parte, nu se pot realiza desființări sau comasări de comune fără acordul democratic al cetățenilor, a transmis ACoR. Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului stabilește la art. 13, alin. (3) că „proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie”.

De asemenea, Codul administrativ stabilește la art. 95 alin. (4) că „orice modificare a limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale care privește înființarea, reînființarea sau reorganizarea acestora se poate efectua numai prin lege și după consultarea obligatorie a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum local, în condițiile legii”.

Trump îl presează pe Zelenski: „Pacea depinde de tine”

Summitul din Alaska dintre Donald Trump și Vladimir Putin nu a produs nici armistițiu, nici acorduri scrise, nici garanții de securitate. A produs însă o schimbare de ton cu potențial seismic: pentru prima dată de la începutul invaziei ruse, un președinte american sugerează public că responsabilitatea pentru pace revine Kievului, nu Moscovei.

Declarația lui Trump – „suntem aproape de un acord, dar Ucraina trebuie să fie de acord” – a mutat centrul presiunii diplomatice de la Washington spre Kiev. Iar luni, Volodimir Zelenski va păși în Biroul Oval știind că, în ochii partenerului său strategic, el este cel care trebuie să facă „înțelegerea”.

O ofertă construită pe logica Kremlinului

Surse diplomatice confirmă că la Anchorage, Vladimir Putin a prezentat o propunere familiară: cedarea integrală a regiunilor Donețk și Luhansk, în schimbul înghețării liniei frontului în sud (Zaporijjea și Herson). Este o „ofertă” care ar îngheța războiul în termeni favorabili Rusiei, legalizând de facto câștigurile teritoriale și oferind Kremlinului timp să se reînarmeze.

Pentru Ucraina, acceptarea unei astfel de formule ar echivala cu o capitulare mascată. Pentru Putin, însă, simplul fapt că ideea a fost discutată la o bază militară americană reprezintă o victorie simbolică: demonstrează că Statele Unite sunt dispuse să trateze hărțile de frontieră ca materie de negociere.

Trump schimbă strategia: de la sprijin la presiune

Dacă în 2022–2024 Washingtonul oferea Kievului garanții de sprijin „atât timp cât va fi nevoie”, în 2025 discursul se schimbă radical. Trump, revenit în rolul de negociator-șef, preferă o logică tranzacțională: „cedează ceva, câștigă pacea”.

În declarațiile de după summit, a evitat să vorbească despre sancțiuni, controlul armamentelor sau misiuni de monitorizare internațională. În schimb, a transmis direct lui Zelenski: „dacă vrei pace, trebuie să faci o înțelegere”.

Acest tip de presiune publică are dublu efect. Pe de o parte, transmite alegătorilor americani că Trump caută „sfârșitul războiului” fără costuri suplimentare pentru SUA. Pe de altă parte, îl lasă pe Zelenski expus, obligat să justifice în fața poporului ucrainean și a Parlamentului de ce ar trebui să cedeze teritoriu ocupat cu prețul a zeci de mii de vieți.

Biroul Oval: un teren minat pentru Zelenski

Întâlnirea de luni la Casa Albă va fi fundamental diferită de vizitele anterioare ale liderului ucrainean. Dacă în 2022 sau 2023 Zelenski era primit cu aplauze bipartizane în Congres și promisiuni ferme de sprijin, acum contextul este tensionat.

Trump intră în Biroul Oval cu obiectivul de a arăta progres: fie o declarație comună care să sugereze că Kievul „ia în calcul” o soluție de compromis, fie o formulare ambiguă care să îi permită să susțină în fața publicului american că „a adus pacea mai aproape”.

Pentru Zelenski, dilema este existențială. Acceptarea chiar și a unei negocieri pe baza planului rusesc ar echivala cu pierderea sprijinului politic intern și cu demoralizarea armatei. Refuzul tranșant ar putea însă tensiona relația cu singurul aliat care îi mai poate furniza garanții militare decisive.

La Bruxelles, Berlin și Ottawa reacțiile au fost rapide și ferme: „nicio pace nu poate fi clădită pe concesii teritoriale”. Liderii europeni știu că o Ucraină forțată să accepte pierderi teritoriale deschide calea pentru noi agresiuni ruse, fie în Ucraina, fie la granițele NATO.

Pentru aliații europeni, întrebarea-cheie nu este „cum obținem pacea repede?”, ci „cum prevenim un nou război?”. De aici tensiunea dintre Washington și restul Occidentului: Trump joacă pe logica rezultatului imediat, europenii avertizează asupra riscurilor pe termen lung.

Summitul din Alaska a fost, în esență, o bătălie de percepții. Putin a reușit să apară din nou ca lider global, discutând direct cu președintele SUA. Trump s-a prezentat ca negociatorul care „aproape a adus pacea”. Zelenski, în schimb, a fost absent de la masa discuțiilor și a apărut ulterior drept „cel care blochează acordul”. Luni, în Biroul Oval, nu se va decide doar soarta negocierilor ruso-ucrainene. Se va decide și dacă Occidentul mai vorbește cu o singură voce.

Motorul Europei, vândut la bucată. Arabii au început să cumpere active din Germania

Rămasă fără petrolul și gazul rusesc la prețuri preferențiale, Germania pare acum un stârv deasupra căruia se rotesc vulturii. Tot mai multe active și companii din această țară ori se închid, ori își mută activitatea în afara continentului, ori sunt vândute unor state din UE, dar și către SUA. O tranzacție controversată a unei companii petrochimice din Germania către o firmă de stat din Emiratele Arabe Unite a declanșat, însă, o investigație aprofundată a Comisiei Europene, care vrea să o împiedice pe motiv că ar denatura concurența. Care concurență?

Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua, în temeiul Regulamentului privind subvențiile străine (RSS), achiziția Covestro din Germania de către Abu Dhabi National Oil Company PJSC (ADNOC), din Emiratele Arabe Unite (EAU). Comisia are îngrijorări preliminare că subvențiile străine acordate de EAU ar putea denatura piața internă a UE. ADNOC este un producător de petrol și gaze deținut de stat, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, iar Covestro este un producător de substanțe chimice cu sediul în Germania, fapt care spune cam totul despre cum și cât poate rezista motorul Europei fără petrolul și gazul rusesc.

Potrivit concluziilor preliminare ale Comisiei Europene, posibilele subvenții străine includ în special o garanție nelimitată din partea Emiratelor Arabe Unite, precum și o majorare de capital angajată de către ADNOC în Covestro. Comisia are îngrijorări că subvențiile străine ar fi putut permite ADNOC să achiziționeze Covestro la o evaluare și în termeni financiari care nu ar fi în conformitate cu condițiile pieței și care nu ar fi putut fi acoperite de investitori nesubvenționați, având în vedere că este vorba de un preț de achiziție de 16 miliarde de euro. Comisia are, de asemenea, îngrijorări preliminare că tranzacția ar putea permite ADNOC să adopte strategii de investiții care ar avea un impact asupra condițiilor concurențiale de pe piața internă. Mai exact că ar putea vinde produsele petrochimice la prețuri cu mult sub ale producătorilor care utilizează gazul lichefiat american.

18.000 de angajați

Covestro (fosta Bayer MaterialScience AG), o companie listată la bursă, înregistrată în Germania, este un producător de substanțe chimice care se concentrează pe furnizarea de polimeri de înaltă performanță și componente pentru acești polimeri. Aceasta deservește o gamă largă de sectoare și are în prezent aproximativ 18.000 de angajați. Tranzacția a fost notificată la 15 mai 2025, iar Comisia Europeană are acum la dispoziție 90 de zile lucrătoare, până la 2 decembrie 2025, pentru a lua o decizie.

La sfârșitul investigației sale aprofundate, Comisia poate accepta angajamentele propuse de companie dacă acestea remediază pe deplin și eficient denaturarea, poate interzice concentrarea sau poate emite o decizie de neobiecție. Pe baza informațiilor de care dispune în acest stadiu, Comisia consideră că există suficiente indicii conform cărora părțile ar primi ca subvenții străine în sensul articolului 3 din Regulamentul privind subvențiile străine o garanție nelimitată, acordată de EAU, care decurge în special din scutirea ADNOC de la legile aplicabile în materie de faliment ale EAU, astfel cum au fost adoptate în cei trei ani anteriori anunțării ofertei publice, iar o garanție nelimitată poate fi, în principiu, responsabilă de faptul că se permite ADNOC să obțină condiții mai favorabile în negocierile sale cu părți terțe, în special cu instituții financiare, precum și o majorare de capital în cadrul Covestro, la care urma să se angajeze ADNOC printr-un acord încheiat ca parte a procesului de achiziție și, prin urmare, în cei trei ani anteriori anunțării ofertei publice. Există suficiente indicii că este posibil ca majorarea de capital să nu fi avut loc în condițiile pieței, se arată într-un aviz al Comisiei Europene, publicat în Jurnalul Oficial al UE.

Mai bine o îngroapă decât să o vândă?

Subvențiile străine identificate sunt susceptibile să fi îmbunătățit poziția concurențială a ADNOC în procesul de achiziție, iar în cadrul investigației aprofundate, Comisia va analiza mai în detaliu dacă subvențiile străine respective au avut efecte negative reale sau potențiale asupra procesului de achiziție, modificând rezultatul acestuia. În special, având în vedere că Covestro este o societate cotată la bursă, Comisia va investiga o posibilă evaluare a Covestro de către ADNOC care nu este în concordanță cu condițiile pieței, și dacă această evaluare ar fi putut descuraja efectiv sau potențial alte părți interesate de achiziționarea întreprinderii-țintă și/sau dacă ADNOC ar fi fost în măsură să efectueze achiziția în aceleași condiții, în absența subvențiilor străine identificate, se mai precizează în avizul Comisiei Europene.

Drogba sare în ajutorul lui Chivu! Deal de 45 de milioane de euro!

0

Cristi Chivu (44 de ani), antrenorul lui Inter Milano, are ca prioritate în această vară întărirea compartimentului ofensiv. Tehnicianul român, aflat în fața celui mai mare examen din cariera sa de pe banca tehnică, și-a fixat ținta principală: Ademola Lookman (27 de ani), atacantul nigerian al Atalantei.

Negocierile au început de câteva săptămâni, însă au intrat rapid în impas. Gruparea din Bergamo a cerut o sumă mult peste oferta inițială a ”nerazzurrilor”, considerându-l pe Lookman unul dintre jucătorii de bază în lotul lui Gian Piero Gasperini.

Drogba sare în ajutorul lui Lookman

Situația părea blocată, însă un nume uriaș al fotbalului african a decis să intervină. Didier Drogba (47 de ani), fostul star al lui Chelsea și actual purtător de cuvânt al African Football Federation, a făcut un gest neașteptat pentru a susține transferul.

Concret, Drogba a aterizat la Bergamo și a depus o petiție de 50 de pagini, redactată împreună cu reprezentanți ai Confederației Africane de Fotbal (CAF), prin care cerea ca Lookman să fie lăsat să plece la Inter. Documentul, care insistă pe principiul unui transfer corect și transparent, acuză faptul că jucătorul nu ar fi tratat cu respectul cuvenit, deși contribuțiile sale din ultimul sezon au fost decisive pentru Atalanta.

Oferta Interului: 45 de milioane + bonusuri

Inter a pus deja pe masă o propunere concretă: 45 de milioane de euro plus bonusuri. Pentru milanezi, suma este considerată una corectă, în ton cu prețurile actuale de pe piața transferurilor. Totuși, oficialii Atalantei au respins oferta, cerând o sumă mai mare.

Drogba a insistat în fața conducerii clubului bergamasc că un astfel de refuz ar putea afecta imaginea Atalantei și relațiile acesteia cu fotbalul african. ”Lookman a arătat respect și profesionalism. Este momentul să primească șansa unei mutări la nivelul următor”, ar fi spus fostul internațional ivorian, conform presei italiene.

Chivu vrea un vârf exploziv

Pentru Cristi Chivu, transferul lui Lookman este esențial. Nigerianul, apreciat pentru viteza sa, driblingul scurt și instinctul de atacant de careu, se pliază perfect pe filosofia ofensivă pe care românul vrea să o impună la Inter.

Lookman vine după un sezon spectaculos la Atalanta, în care a fost decisiv atât în Serie A, cât și în cupele europene. A marcat goluri importante și a devenit unul dintre cei mai iubiți jucători de către fanii din Bergamo.

Pentru Inter, aducerea sa ar însemna nu doar întărirea lotului, ci și un semnal de forță pe piața transferurilor, în condițiile în care cluburile mari din Europa se bat pe semnătura lui.

Arsenal intră pe fir

Blocajul dintre Inter și Atalanta nu a trecut neobservat. Arsenal, care caută și ea un atacant de top pentru Mikel Arteta (43 de ani), a intrat în cursă și și-a manifestat oficial interesul pentru Ademola Lookman.

Londonezii văd în internaționalul nigerian o piesă ideală pentru a întări ofensiva și sunt gata să profite de neînțelegerile dintre italieni. Surse din Anglia susțin că ”tunarii” ar putea pregăti o ofertă mai mare decât cea a Interului, lucru care i-ar putea face pe oficialii Atalantei să cedeze.

Totuși, rămâne de văzut dacă și Lookman ar fi dispus să se întoarcă în Premier League. În declarațiile sale recente, nigerianul a lăsat să se înțeleagă că visează să joace pe ”Giuseppe Meazza” și că este tentat să lucreze sub comanda lui Cristi Chivu.

Rămâne cum am stabilit!

Am avut dreptate când am spus că summitul Putin-Trump este numai o sesiune de testare. Ucraina a fost pe agenda doar ca un punct colateral deși toți europenii credeau ca Trump discută numai despre Kiev.

Trump și Putin au dat dovadă de prietenie. Falsă sau reală nu știm Președintele Trump i-a oferit președintelui Vladimir Putin o primire publică călduroasă, punând capăt izolării sale diplomatice, din ultimii trei, ani pentru invazia Ucrainei. Putin nu a fost de acord să oprească războiul și a repetat, de acum obsesiv, că trebuie rezolvate cauzele originare ale războiului, deci rămâne cum am stabilit. Nimic nou. În loc de 5-6 ore de negocieri – cum anunțase Peskov – totul a durat aproape 2 și jumătate. A dispărut din program discuția în format 5 la 5, a dispărut prânzul de lucru, deci miniștrii de finanțe, comerțului, și ceilalți au venit degeaba. N-au participat la discuții. Putin nu face concesii. O viitoare întâlnire? Se pare, deocamdată, o glumă a lui Putin: ”viitoarea întâlnire să fie la Moscova”. Și acum agresiunea Rusiei este prezentată de Putin drept „conflictul ucrainean”. Putin cere o nouă paradigmă de securitate în Europa. Pentru Putin Ucraina nu este doar o țară soră ci o mare problemă de securitate. Putin nu s-a abținut și a ținut o lecție de istorie, în vreme ce Trump – foarte obosit – a afișat o față plictisită.

Nimic despre suspendarea unor sancțiuni americane. Surpriza a venit la conferința de presă: total neobișnuit pentru Trump – nu a răspuns la nici o întrebare, ziariștii prezenți (peste 200) erau stupefiați și-și fluturau mâinile nervoși pe deasupra capetelor. E clar că Putin a pus condiția fără întrebări de la presă și fără comentarii în fața ziariștilor.  Putin a citit după hârtii o declarație de presă. Trump a improvizat, dar a fost foarte scurt (nici 4 minute). Putin a vorbit de două ori mai lung, 8 minute. Este clar o înfrângere a diplomației americane și o victorie a școlii KGB care a pus mâna pe putere în Rusia. Summitul din Alaska este, așa cum era de așteptat, un eșec. Nu s-a obținut nici un acord. Nu s-a rostit fraza magică « încetarea focului »! Declarațiile au durat 12 minute. Totul a fost bulversat. Un lucru a fost clar: Putin a repetat ceea ce spune din totdeauna între care cel mai grav “ luarea în calcul a securității Rusiei “, adică revenirea la sferele de influență pe care le avea URSS în Europa. Dar dacă substanța summitului a rămas neclară, atmosfera a fost „flamboyantă” . Președintele a desfășurat un covor roșu la propriu și chiar a aplaudat în timp ce l-a întâmpinat pe Putin, care se află sub sancțiuni americane și se confruntă cu un mandat internațional de arestare pentru crime de război. Cei doi au râs și au vorbit cu căldură unul cu celălalt, iar Trump chiar l-a invitat pe Putin să meargă cu el în limuzina prezidențială blindată, numită în jargon Bestia, la întâlnirea lor. Și mai este un lucru ce au discutat 10 minute singuri în mașină? Foarte multe necunoscute care mă duc uneori cu gândul la conspirațiile democraților referitor la Trump. După întâlnire președintele american Donald Trump a avut o lungă convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și ulterior a vorbit cu liderii NATO.  Trump a purtat convorbirile în drumul său spre Washington, aterizând sâmbătă dimineața devreme la Washington. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a numărat printre cei prezenți la convorbire, la care Trump i-a informat pe liderii europeni despre summit, a declarat purtătorul de cuvânt al lui von der Leyen.

Un oficial NATO a declarat că a participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timp ce Palatul Elysee a confirmat participarea președintelui francez Emmanuel Macron. Lideri din Germania, Finlanda, Polonia, Italia și Marea Britanie s-au alăturat, de asemenea, convorbirii, potrivit Comisiei Europene. Reporterul Axios, Barak Ravid, a declarat, citând o sursă, că Trump a vorbit timp de peste o oră și jumătate cu Zelenski și cu liderii europeni. Zelenski a declarat ulterior că va călători luni la Washington. Summitul mult așteptat din Alaska nu a dus la niciun acord privind rezolvarea sau întreruperea războiului Rusiei în Ucraina, deși atât Trump, cât și Putin au descris discuțiile ca fiind productive. Și totuși întâlnirea Trump-Putin de la Anchorage deschide drumul către un acord de pacea fără ca inițial să fie un acord de încetare a focului. Rămâne ca europeni să facă presiuni asupra Moscovei. Problema este dacă vor avea efect presiunile, pentru ca pachetele de sancțiuni nu pre au efecte. Am spus-o că poate în 2026 războiul se va încheia. Până atunci SUA va renunța la mediere și se va îndrepta spre Asia, poate chiar din 2025 decembrie.  La apariția comună a celor doi președinți la pupitrele de la Baza Elmendorf-Richardson, ei s-au lăudat reciproc. „Am făcut cu adevărat progrese mari astăzi”, a spus Trump. „Întotdeauna am avut o relație fantastică cu președintele Putin, cu Vladimir.” Putin s-a referit la Trump ca la un „vecin drag” cu care poate face afaceri. „Președintele Trump și cu mine am stabilit un contact foarte bun, profesional și de încredere”, a spus el în rusă.

Cei doi și-au încheiat însă întâlnirea din Alaska într-un nor de incertitudine. Trump a făcut referire indirectă la „acord” asupra unor puncte nedezvăluite, dar nu și asupra altora, în timp ce Putin a spus și mai eliptic că au ajuns la o „înțelegere”. Nici nu au explicat, nici nu au răspuns la întrebările reporterilor. Trump a spus că va continua prin a-i contacta pe ceilalți lideri NATO și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Întâlnirea a fost un pariu diplomatic major din partea lui Trump, spre deosebire de orice ar fi încercat predecesorii săi și este considerată o victorie pentru Putin, care nu a fost binevenit în Occident de ani de zile și acum a fost practic eliberat de izolarea diplomatică în care a fost condamnat în ultimii trei ani. De fapt, ar fi greu de imaginat un eveniment care ar fi putut decurge mai bine din punctul de vedere al liderului rus, care nu și-a asumat niciun angajament public de a opri atacul său asupra Ucrainei și totuși a fost tratat ca un prieten valoros. Trump nu l-a învinovățit pe Putin pentru că a început războiul brutal și a plecat fără să menționeze sancțiunile pe care cu doar câteva ore mai devreme amenințase că le va impune dacă nu se va ajunge la un acord. Imaginile care au ieșit la iveală în urma întâlnirii din Alaska au fost remarcabile în istoria summiturilor dintre SUA și Rusia. Putin, care nu a mai fost în Statele Unite în afara întâlnirilor ONU din 2007 și se află sub sancțiuni americane din 2022, a fost invitat la o bază militară aflată în prima linie a apărării teritoriului american împotriva unei posibile agresiuni rusești. Deasupra sosirii domnului Putin zbura un bombardier stealth B-2, esențial pentru descurajarea nucleară a SUA, flancat de avioanele de vânătoare adesea desfășurate pentru a intercepta avioanele rusești în spațiul aerian din apropierea Alaskăi. Când un reporter l-a întrebat pe domnul Putin dacă va înceta să mai ucidă civili, acesta a zâmbit și a arătat spre ureche, ca și cum ar fi sugerat că nu poate auzi întrebarea. Întâlnirea, organizată în grabă, a avut scopul de a debloca eforturile de pace ale lui Trump de când s-a întors în funcție acum șase luni, cu promisiunea de a pune capăt războiului din Ucraina în termen de 24 de ore. Restul lumii a urmărit să vadă dacă Trump va găsi un teren comun cu Putin și dacă interesele Ucrainei vor fi reprezentate sau sacrificate de liderii celor două superputeri nucleare majore. Întâlnirea a fost a șaptea față în față între Trump și Putin și prima din cel de-al doilea mandat al americanului. Trump a declarat în zilele premergătoare întâlnirii din Alaska că aceasta urma să fie o sesiune de ascultare pentru a determina dacă pacea era posibilă și că, dacă va decide că este posibilă, îl va invita pe domnul Zelenski să se întâlnească direct cu domnul Putin. Nu s-a făcut nicio mențiune despre acest lucru după sesiunea de vineri. Deși inițial era programată o întâlnire față în față cu domnul Putin, alături de interpreți, sesiunea a fost extinsă în ultimul moment pentru a-i include pe secretarul de stat Marco Rubio și pe Steve Witkoff, trimisul special al președintelui, care a negociat cu rușii.

Lui Putin i s-a alăturat Serghei V. Lavrov, ministrul său de externe adesea combativ, care a transmis un mesaj direct când a ajuns în Alaska în noaptea precedentă, purtând un hanorac cu inscripția CCCP, literele chirilice pentru URSS. Într-o mișcare rară pentru gazda unei întâlniri diplomatice, Trump i-a cerut vizitatorului său rus să vorbească primul la apariția lor publică. Putin s-a jucat cu sensibilitatea gazdei sale, oferind validarea insistenței sale de lungă durată că Moscova nu ar fi pus în scenă invazia la scară largă a Ucrainei în 2022 dacă Trump ar fi fost încă președinte. „Astăzi îl auzim pe președintele Trump spunând: «Dacă aș fi președinte, nu ar exista război»”. „Cred că asta s-ar întâmpla de fapt. Confirm acest lucru” a spus Putin. De asemenea Putin a afirmat că orice rezoluție durabilă trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale războiului, o expresie pe care a folosit-o în trecut pentru a insista asupra unor condiții inacceptabile pentru Occident, inclusiv o retragere a NATO și neutralizarea Ucrainei și a afirmat că Ucraina ar putea afecta orice efort de pace „prin provocări sau intrigi din culise”. Falsitatea fostului ofițer KGB a fost cu siguranță percepută. Când a venit rândul său, Trump a fost la fel de vag cu privire la ce au convenit. „Am avut o întâlnire extrem de productivă și s-a convenit asupra multor puncte, și au mai rămas doar foarte puține”, a spus el. „Nu am ajuns acolo, dar avem șanse foarte mari să ajungem acolo”.  Într-un interviu ulterior cu Sean Hannity de la Fox News, Trump a declarat că este „foarte fericit” să-l audă pe Putin spunând că invazia nu ar fi avut loc sub conducerea sa. Într-un sens mai larg, și-a exprimat satisfacția față de discuție, declarând că, pe o scară de la 1 la 10, „întâlnirea a fost de nota 10 în sensul că ne-am înțeles excelent”.

Putin a adus cu el o serie de directori de afaceri în speranța de a satisface dorința dlui Trump de a relua legăturile economice care fuseseră aproape spulberate de invazia la scară largă din 2022. În timpul călătoriei cu avionul spre Alaska,  Trump a spus că conflictul din Ucraina va trebui rezolvat mai întâi. „Nu vor face afaceri până nu vom rezolva războiul”, a spus el. Trump a spus că se așteaptă ca concesiile teritoriale să facă parte dintr-un acord de pace mai susținut, care ar urma unui armistițiu temporar, dar a recunoscut că Kievul va trebui să fie de acord. „Trebuie să las Ucraina să ia această decizie”, a spus el. „Cred că vor lua o decizie corectă, dar nu sunt aici să negociez în numele Ucrainei.” De asemenea, el a spus că „există posibilitatea” unor garanții de securitate pentru Ucraina din partea Statelor Unite, în colaborare cu Europa, ca parte a unui astfel de acord de pace eventual, dar „nu sub forma aderării la NATO”, care a fost un punct cheie de dispută între Moscova și Kiev.

Concluzia mea este ca Putin nu va fi de acord de încetarea a focului dacă ucraineni nu cedează din teritoriul național. Într-un interviu acordat lui Sean Hannity de la Fox News, Trump a semnalat că el și Putin au discutat despre transferurile de terenuri și garanțiile de securitate pentru Ucraina și că au fost „în mare parte de acord”. Cât, de unde și cum rămâne la latitudinea celor implicați Zelenski și Putin.

Mult așteptatul summit dintre președintele Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin s-a încheiat mai devreme decât se aștepta, cu o apariție stânjenitoare în presă și fără un acord oficial. Dar a fost o victorie de relații publice pentru Putin pe scena mondială – și, într-un anunț surpriză, câteva ore mai târziu, Trump a anunțat că a renunțat la cererea de încetare a focului, spunând că Rusia și Ucraina ar trebui să înceapă negocierile pentru un acord de pace final. Liderii europeni au declarat într-un comunicat că Ucraina trebuie să aibă garanții de securitate „de neclintit” și că nu ar trebui impuse limite forțelor sale armate sau dreptului de a solicita aderarea la NATO, așa cum a solicitat Rusia. Unii comentatori europeni au fost ”usturători” la adresa summitului. „Putin a primit tratamentul său de covor roșu cu Trump, în timp ce Trump nu a primit nimic”, a postat pe X Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei la Washington, președintele Consiliului Fundației MSC și ocupă funcția de președinte al Munich Security Conference  (MSC) unde urmează ca Jens Stoltenberg să preia funcția de președinte al conferinței în viitorul apropiat.

Trăim timpuri interesante nu numai în România!

Barcelona câștigă cu mare scandal, dar Flick nu este nici pe departe mulțumit

0

Barcelona a debutat cu o victorie clară în noul sezon din La Liga, 3-0 pe terenul Mallorcăi, însă succesul a fost umbrit de polemici și de nemulțumirile antrenorului Hansi Flick. Deși rezultatul final nu a fost niciun moment pus sub semnul întrebării, germanul a taxat atitudinea elevilor săi, iar gazdele au contestat vehement arbitrajul lui José Luis Munuera Montero.

Start perfect pe tabelă, dar cu scandal

Barca a început în forță meciul din Insulele Baleare și a deschis scorul rapid, prin Raphinha, în minutul 7. Până la pauză, catalanii și-au dublat avantajul, prin Ferran Torres (23), însă golul a venit în urma unei faze extrem de contestate. Înaintea reușitei, căpitanul gazdelor, Antonio Raíllo, fusese lovit în cap de minge și căzuse la pământ, însă arbitrul nu a întrerupt partida. În loc ca jocul să fie oprit, acțiunea a continuat și s-a transformat în 0-2, moment care a inflamat spiritele pe „Son Moix”.

Situația s-a complicat și mai mult pentru Mallorca după două eliminări rapide. Morlanes a văzut al doilea „galben” în minutul 33, iar Muriqi a fost trimis direct la cabine în minutul 39, astfel că echipa lui Jagoba Arrasate a rămas cu doar nouă oameni pe teren pentru mai bine de o repriză. În ciuda superiorității numerice, Barcelona a mai punctat o singură dată, în prelungiri, prin Lamine Yamal (90+4).

Flick, critic după victorie

În ciuda scorului, Hansi Flick a avut un discurs dur la adresa propriei echipe. Tehnicianul german a acuzat lipsa de concentrare și de intensitate a jucătorilor săi după ce adversarii au rămas în inferioritate.
„Nu mi-a plăcut meciul. Sigur, sunt trei puncte importante, dar am jucat doar la 50 la sută din capacitate după 2-0 și cele două eliminări. Nu-mi place să lăsăm garda jos. Trebuia să controlăm mingea, să accelerăm ritmul și să închidem mai repede meciul. Cu atâția jucători în plus, nu e acceptabil să evoluăm atât de relaxat”, a spus Flick.

Antrenorul a subliniat și modul în care își instruiește elevii în privința fazelor controversate: „Le repet mereu că trebuie să joace până când arbitrul oprește meciul. Decizia îi aparține lui și trebuie acceptată. Dacă aș fi fost în tabăra adversă, nu aș fi fost fericit, dar regula e clară: te oprești doar când fluieră arbitrul”.

Debut dificil pentru Rashford

Flick a analizat și primul meci oficial al transferului-vedetă Marcus Rashford, intrat pe teren în minutul 69, în locul lui Ferran Torres. „Nu a fost un context bun pentru Marcus. În acel moment, echipa juca lent, fără spații, la doar jumătate din capacitate. Îi va fi greu să se exprime în asemenea condiții, dar sunt convins că va ajuta mult echipa”, a punctat germanul. În schimb, a avut doar cuvinte de laudă pentru Lamine Yamal: „Este special, păstrează nivelul ridicat din sezonul trecut și are mereu dorința să depășească așteptările. Toată lumea îl admiră și pe bună dreptate”.

Mallorca, furioasă pe arbitraj

Dacă Flick și-a criticat propriii jucători, la Mallorca furia s-a îndreptat către brigada de arbitri. Jagoba Arrasate a acuzat direct decizia centralului Munuera Montero de a nu opri jocul la accidentarea lui Raíllo. „Ni s-a explicat clar că orice lovitură la cap duce la întreruperea imediată a jocului. Al patrulea arbitru chiar i-a transmis să oprească faza. Munuera a dus fluierul la gură, dar a lăsat acțiunea să continue și am încasat golul doi. Este incredibil”, a spus tehnicianul gazdelor.

La rândul său, Antonio Raíllo a descris momentul: „Am simțit amețeală și nu aveam stabilitate în picioare. Arbitrul ar trebui să ne explice de ce în alte situații se oprește imediat și aici s-a lăsat să curgă zece secunde. Este o rușine”.

Reacțiile presei spaniole și ale experților

Presa iberică a remarcat și ea controversele. Marca a scris că „Barcelona nu avea nevoie de un asemenea ajutor pentru a câștiga”, iar expertul în arbitraj al cotidianului AS, Iturralde González, a confirmat că Munuera Montero ar fi trebuit să oprească jocul: „A avut tot timpul să intervină, golul nu a venit imediat. Era obligația sa să întrerupă meciul”.

Sistemul limfatic: Conexiunea ascunsă între masaj, detoxifiere și imunitate

Sistemul limfatic este o rețea extinsă care transportă limfa – un fluid albiu ce conține celule imunitare, proteine și toxine țintite spre eliminare. Spre deosebire de sânge, limfa nu are o pompă dedicată (inima) — mișcarea ei depinde de respirație, contracția musculară și presiunea externă.

Dacă limfa stagnează, pot apărea:

  • retenție de lichide și edeme
  • inflamație tăcută
  • imunitate slăbită
  • oboseală persistentă

Masajul limfatic: cum stimulează circulația limfei?

Masajul de drenaj limfatic manual (DLM) este o tehnică blândă, cu presiune ușoară spre nodulii limfatici, care:

  • accelerează circulația limfei
  • reduce edemele și retenția de lichide
  • scade inflamația locală
  • fortifică răspunsul imunitar

Cine poate beneficia:

  • persoane cu limfedem post intervenții chirurgicale
  • femei însărcinate (cu contraindicații)
  • persoane cu retenție cronică de apă
  • cei ce au sisteme limfatice lente (sedentarism, oboseală)

Rolul alimentației și vergeturilor în susținerea limfei

Alimente antiinflamatoare și hidratare bună sunt esențiale pentru flux limfatic:

  • Hidratare constantă (~30 ml/kg corp)
  • Fructe roșii naturale, legume frunze verzi, rădăcinoase
  • Semințe bogate în lignan și omega‑3 (in, chia)
  • Teuri de păpădie, mesteacăn și ghimpe negru — susțin drenajul limfatic și detoxifierea ficatului

Respirația conștientă: motor al limfei

Respirația abdominală profundă este cel mai simplu și eficient „motor” pentru limfă:

  • Masa diafragmatică acompaniează circulația limfei
  • Foarte utilă în combinație cu micro-exerciții fizice (plimbare, stretching)
  • Oricând, oriunde — pauze respiratorii pentru energizare

Viața urbană: factor de risc pentru stagnare limfatică

Poluare, sedentarism, stat prelungit la birou — toate încetinesc circulația limfatică. Beneficiu major:

  • Un scurt masaj la birou
  • Pauze de mers, coborâri scări – chiar și câteva minute pot face diferența

Beneficii imediate și pe termen lung

  • Eliminarea fluidelor care cauzează balonare
  • Tăierea inflamației asociate stagnării limfatice (sinuzită, limfadenopatii)
  • Tonus mental revitalizat
  • Imunitate întărită pentru sezonul rece

Concluzie

Sistemul limfatic este componenta ascunsă a organismului tău, care face multă muncă „din spate” — și deseori neglijată. Masajul limfatic, respirația corectă, alimentația antiinflamatoare și mișcarea zilnică sunt pași simpli care pot „debloca” imunitatea, reduce inflamația și restabili vitalitatea.

Nu ignora limfa – e pungă de deșeuri, dar și sistem imunitar mobilizat.

„La discreția președintelui”. Cum transformă Washingtonul banii aliaților în armă economică

O declarație a Secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a ridicat valuri de neliniște pe piețele globale și în cancelariile aliate.

Într-un interviu televizat, oficialul american a anunțat că Washingtonul va „direcționa aliații să-și investească fondurile în companii și industrii americane”, adăugând că operațiunea se va desfășura „în cea mai mare parte, la discreția președintelui”.

O „strategie” sau o formă de constrângere?

Mesajul a fost livrat sec, dar în spatele lui se ascunde o realitate tensionată, spun analiștii. Practic, fonduri de miliarde de dolari – provenite din Japonia, Europa, Canada sau Coreea de Sud – ar putea fi canalizate obligatoriu spre „industriile prioritare” ale Americii. Cine stabilește ce e prioritar? Nu piețele, nu logica economică, ci un singur factor: voința președintelui de la Casa Albă. Altfel spus, aliații devin investitori captivi.

Imaginați-vă un manager de fonduri europene care, până acum, decidea liber unde să aloce capitalul: în infrastructură locală, în tehnologie sau în tranziția verde. De mâine, poate afla că banii săi trebuie să meargă spre o fabrică americană de semiconductori sau spre un conglomerat din apărare, pentru că „așa cere Washingtonul”. Pentru contribuabilii din țările aliate, consecința e directă: resursele care ar fi putut susține spitale, școli sau proiecte de energie curată acasă vor fi deturnate în direcții stabilite la mii de kilometri distanță, explică presa internațională.

Reacția Europei: îngrijorare și suspiciune

În capitalele europene, declarația este percepută ca o lovitură în logica parteneriatului transatlantic. Oficialii se tem că „investițiile forțate” vor crea tensiuni politice și vor alimenta discursurile suveraniste. Un diplomat european, sub protecția anonimatului, rezumă situația: „Nu mai e vorba de cooperare, ci de comandă. Iar când un aliat îți comandă ce să faci cu banii tăi, nu mai vorbim de parteneriat, ci de dependență”.

Pe termen scurt, industria americană ar putea beneficia de un flux uriaș de capital. Pe termen lung însă, riscul este erodarea încrederii. Statele care până ieri investeau în SUA din convingere s-ar putea trezi acum constrânse să o facă din obligație. Iar constrângerea, știm din istorie, rareori produce loialitate.

Banii, la mâna politicului

Declarația lui Scott Bessent marchează începutul unei noi ere, în care fluxurile de capital devin instrumente de geopolitică. „La discreția președintelui” nu mai e doar o formulă birocratică; este noua realitate a unei Americi care cere aliaților să își pună banii acolo unde dictează Casa Albă.

După ce s-a prescris și mama datoriilor, Unifarm angajează avocat pentru țeapa de un milion de euro dată de o firmă din Turcia

La 5 ani și jumătate de la plata avansului de aproape un milion de euro, Compania Națională Unifarm și-a adus aminte că firma turcească nu le-a livrat produsele comandate la începutul pandemiei. Chiar dacă s-a prescris și mama datoriei, după controalele Curții de Conturi, Unifarm mimează acum că face demersuri pentru recuperarea banilor, solicitând, contracost, bineînțeles, servicii de asistență  și reprezentare juridică pe teritoriul Turciei. 

Compania Națională Unifarm, subordonată Ministerului Sănătății, care, prin tunurile date în pandemie, a contribuit major la deficitul bugetar de astăzi, continuă să-și bată joc de banii publici. După ce a fost ”călcată” de Curtea de Conturi, care a descoperit din nou ilegalități și prejudicii majore, Unifarm a decis să mimeze recuperarea datoriilor. Astfel, la 5 ani și jumătate de la plata unui avans de aproape un milion de euro către o firmă turecască, pentru produse medicale din perioada pandemiei, Unifarm a anunțat că vrea să angajeze casă de avocatură specializată în instanțele turcești.

”Compania Națională Unifarm SA vă invită să trimiteți oferta dumneavoastră financiară și propunerea tehnică în vederea achiziției de servicii asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor și organelor jurisdicționale competente de pe teritoriul Turciei. Obiectul achiziției constă în depunerae diligențelor legale pentru recuperarea avansului în sumă de 949.875 euro plătit de Unifarm societății Elutek, în baza contractului nr.520/13/02.2020. Prestatorul, avocat sau cabinet de avocatură, trebuie să fie vorbitor de limba română, limba turcă și/sau limba engleză, să cunoască legislația aplicabilă pe teritoriul Turciei și să aibă competență profesională de reprezentare în această țară. CN Unifarm va pune la dispoziție prestatorului documentele existente (contracte, facturi, recepții etc)”, se arată în solicitarea de ofertă tehnică și financiară publicată pe site-ul Unifarm. Compania Elutek este specializată în echipamente de încălzire și elemente de control al temperaturii și activează în sectorul bunurilor de larg consum din Turcia din 2004, deservind producătorii de aparate electrice, electrocasnice și echipamente de încălzire. Astfel că nu se știe ce a achiziționat Unifarm în pandemie de circa 1 milion de euro de la această firmă turcească.

Prejudicii de peste 29 milioane de lei

Ultimul control al Curții de Conturi la Unifarm a depistat raportarea unor debitori, în sumă de 14.980.237 lei, neîncasați în termenul legal, pentru care compania nu a efectuat toate demersurile în vederea recuperării, existând riscul ca acestea să fie prescrise la finele anului 2024, fiind mai vechi de 3 ani. Totodată, s-a constatat Raportarea unor creanțe, în sumă de 14.537.959 lei, reprezentând clienți neîncasați în termenul legal, pentru care compania nu a calculat și încasat penalități de întârziere. În acest sens, Curtea de Conturi a cerut extinderea verificărilor cu privire la sumele neîncasate și pentru care nu s-au calculat penalități și luarea măsurilor legale care se impun în vederea facturării penalităților și încasării acestora.

În continuare, niciun vinovat

Raportul Curții de Conturi din perioada stării de urgență din pandemie a concluzionat că Unifarm a achiziționat echipamente și materiale sanitare de la firme intermediare, deși deținea toate autorizațiile necesare în vederea realizării achizițiilor direct de la producătorii externi prin importul acestora și/sau de la producători interni, ceea ce a determinat plata unor prețuri de achiziție mai mari cu suma estimată la 175.274 mii lei.

”Majoritatea furnizorilor care au beneficiat de avansuri substanțiale nu au livrat produsele în termenele contractate. Toate aceste sume care au fost achitate de către companie în avans au fost finanțate din împrumuturile contractate care sunt purtătoare de dobânzi. Plata avansurilor fără livrare imediata a produselor contractate a condus la gestionarea defectuoasă a fondurilor utilizate din creditele contractate”, se arăta în raportul Curții de Conturi.

Europa se dă peste cap pentru Zelenski de teama unui nou conflict în Biroul Oval

Întâlnirea de vineri a lui Trump cu Putin în Alaska nu a reușit să aducă niciun progres. Trump a declarat că se va întâlni luni cu Zelenski la Washington și apoi va încerca să îi aducă împreună pe liderii ucrainean și rus pentru a lucra la un acord de pace. Iar Europa nu mai știe ce să facă pentru a-i ușura soarta lui Zelenski în fața lui Trump, având în vedere ultima întâlnire cu scântei din Biroul Oval. De luat în calcul și prezența lui J.D. Vance, care l-a mitraliat pe liderul ucrainean.

Liderii europeni depun toate eforturile pentru a preveni un conflict în Biroul Oval, într-o etapă crucială a diplomației, pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina. Faptul că președintele Donald Trump l-a îmbrățișat vineri pe rusul Vladimir Putin i-a îngrijorat pe liderii europeni că președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu va primi același tratament prietenos. Ei iau măsuri pentru a susține șansele Kievului. Potrivit a doi diplomați europeni, se pregătește trimiterea a cel puțin unuia dintre interlocutorii preferați ai lui Trump, președintele finlandez Alexander Stubb, împreună cu Zelenski, atunci când acesta va veni luni la Washington pentru a se întâlni cu Trump. Ideea este că Stubb poate ajuta la prevenirea oricăror răbufniri între liderul American și cel ucrainean și îl poate convinge pe Trump  să includă Europa în orice discuții ulterioare.

Aliații europeni ai Ucrainei sunt, de asemenea, dornici să evite o altă ambuscadă a lui Zelenski, care ar putea distruge relațiile în acest moment delicat. Secretarul general al NATO, Mark Rutte – care a cultivat o relație strânsă cu Trump – ar putea, de asemenea, să facă deplasarea la Washington, potrivit altor surse. Pe lista delegației care îl va însoți pe Zelensky în America apare și Ursula von der Leyen, dar și cancelarul german Friedrich Merz.

Trump a declarat că se va întâlni mai întâi cu Zelenski luni și apoi va încerca să îi reunească pe Putin și pe liderul ucrainean pentru o sesiune trilaterală. Putin a respins până acum întâlnirea cu liderul ucrainean și nu a dat niciun indiciu vineri că și-ar fi schimbat poziția.

„Este clar că rezultatul summitului din Alaska a stârnit îngrijorare în Europa, deoarece Trump pare să fi crezut o mare parte din argumentele lui Putin”, a declarat Camille Grand, un fost oficial NATO de top care a fost în contact cu înalți oficiali europeni implicați.

Trump a renunțat la amenințarea cu sancțiuni imediate la adresa Rusiei în cazul în care reuniunea nu va produce un progres și a trecut de la căutarea unei încetări imediate a focului la un acord global, adoptând un limbaj apropiat de cel al lui Putin pentru a vorbi despre încetarea luptelor. „Reuniunea nu este privită ca un dezastru total, dar europenii sunt cu siguranță îngrijorați de direcția în care se îndreaptă”, a adăugat Grand, în prezent membru al Consiliului European pentru Relații Externe. „De aici și efortul de a evita o nouă dramă în timpul viitoarei vizite a lui Zelenski”.

În timp ce, în mod public, Europa și Ucraina au părut optimiste, în privat, oficialii au fost precauți cu privire la covorul roșu de bun venit al lui Putin înapoi în Occident, unde și-a asigurat aparența de legitimitate globală fără a face genul de gesturi de pace pe care SUA, Europa și Ucraina le-au căutat.

„Îngrijorările au existat pe tot parcursul acestui an, iar întâlnirea de vineri nu a ajutat cu adevărat”, a declarat un oficial european.

Țepele de pe vremuri. La plajă, la restaurant, la discotecă

În anii ’80, Litoralul românesc era mai bine organizat, turiștii erau tratați cu mai multă eleganță, calitatea produselor era mai proastă, șefii de unități erau mai hoți decât patronii de azi, dar erau mai inventivi. Poveștile despre trecutul îndepărtat au farmec.  

  1. Pe plajă. Berea Bucegi 15 lei, berea Litoral 6 lei. Veneau 10 navete de bere Bucegi și 50 sau 100 de bere Litoral. Berea era dată jos din camion și pusă în lăzi argintii (și ușor ruginite), pline cu calupuri de gheață. Când gheața începea să se topească, etichetele se dezlipeau. Pe geamul cașcarabetei de pe nisip apărea o etichetă de bere Bucegi. Toți bărbații săreau de pe cearceafuri. Se forma  coada. „Hai repede, că a venit berea Bucegi!” Și li se dădea bere „Litoral”. Profit – 9 lei la o bere. Gestionarul îi atenționa pe domnii turiști: „sticlele se deschid în geamul unității și să le aduceți înapoi, ca să primiți garanția!„ Ingeniosul lucrător în alimentația publică  desfăcea berile pe tejghea ca să palmeze capsa pe care scria „Litoral”.

  2. La restaurant. Ospătarul îl întreba pe bucătar cât cântărește cel mai mare pui. „Un kilogram și 400 de grame.” „Bun. Fă-mi un bon pe el și lasă bonul pe tejghea. Puiul îl prepari mai încolo.” Și după aia se apuca să servească la mese. La sfârșit, nota. Turistul întreba de ce a fost așa scump. „Ia uitați-vă și la gramaje! Doar puiul a avut un kilogram și 400.” „Cum așa, dom’le? Am avut un piept și o aripioară, maximum 500 de grame.” „Dom’le, ai oasele în farfurie! Ai mâncat, plătești!” Dacă ăla amenința – foarte rar – cu miliția sau chiar o chema, ospătarul îi cerea bucătarului „bonul ăla de un kilogram 400.” După ora închiderii, același ospătar îi zicea bucătarului „acum fă puiul de un kil 400, să-l mâncăm noi!”

  3. La discotecă. După 1985 încolo nu mai vedeai coniac, whiskey, vodka. Primeai doar coniac-cola, whiskey-cola, vodka-cola. Și începeau figurile la masă: „io vreau whiskey-cola. Mie îmi place mai mult vodka-cola.” Barmanul punea pe o tavă 20 sau 25 de pahare, le umplea cu pepsi și deasupra adaugă 20-30 de grame de rachiu-extra, o porcărie fără miros, așa că vodka-cola, whiskey-cola și coniac-cola aveau același gust. Dar era și un avantaj. Chelnerul nu încurca niciodată comenzile.

Fost ministru al Apărării, după ce Nicușor Dan, „președintele abia ales”, a lipsit de la ceremoniile de Ziua Marinei: „Un gest urât față de…”

6

Absența lui Nicușor Dan de la ceremoniile dedicate Zilei Marinei Române, de la Constanța, nu a trecut neobservată, și nu doar la nivelul presei. Încep să apară reacții și la nivel politic după ce primul om în stat nu a participat la evenimentele destinate marcării acestei zile, în orașul de la malul mării.

Deputatul PSD Mihai Fifor – vicepreședinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Camera Deputaților și fost ministru al Apărării – critică absența președintelui Nicușor Dan de la ceremoniile organizate la Constanța, cu ocazia Zilei Marinei, afirmând că nu își amintește ca un șef de stat și comandant suprem al Forțelor Armate să fi lipsit de la aceste manifestări. „Un gest urât față de Armata României și față de toți cei care servesc sub drapel” – consideră Fifor.

„Nu îmi amintesc ca un șef de stat și comandant suprem al Forțelor Armate să fi lipsit de la ceremoniile dedicate Zilei Marinei Române. Nu știu unde este și ce face președintele abia ales al României, dar știu sigur unde ar fi trebuit să fie: în mijlocul marinarilor, alături de militarii săi”, a scris Mihai Fifor, vineri după-amiază, 15 august, pe pagina sa de Facebook.

sursa foto: Facebook/Fifor Mihai

Fostul șef al MApN: „Absența comandantului suprem nu este doar o greșeală de agendă”

Fostul ministru al Apărării e de părere că lipsa președintelui Nicușor Dan – comandantul suprem al Armatei – de la aceste ceremonii, nu poate fi considerată „doar o greșeală de agendă”, ci „un gest urât” față de cei care servesc sub drapelul țării.

„Într-un moment în care la Marea Neagră se desfășoară un conflict deschis, iar România este pilon de descurajare și apărare al flancului estic al NATO, absența comandantului suprem nu este doar o greșeală de agendă, ci un gest urât, care se vede și se simte. Un gest urât față de Armata României și față de toți cei care servesc sub drapel, în zi de mare sărbătoare a militarilor români.

O armată alcătuită din bărbați și femei care și-au pus viața în pericol în misiuni internaționale și din militari români care și-au dat viața în teatrele de operații. Oameni care, alături de aliați, asigură zi de zi securitatea României și apărarea Flancului estic al NATO”, a ales să sublinieze Fifor.

Președintele, surprins alături de familie la o mănăstire

Deputatul PSD care a condus, anii trecuți, Ministerul Apărării menționează că militarii români „sunt cei pe care ar trebui să îi onorăm în fiecare zi a vieții noastre, nu doar la ocazii oficiale”. „Ei apără țara, ne reprezintă cu demnitate și plătesc, uneori, prețul suprem. Prezența președintelui lângă ei, în astfel de momente, nu este un moft și nici un gest protocolar – este o datorie morală și o obligație de onoare” – a concluzionat Fifor.

De altfel, încă din prima parte a zilei, mulți au remarcat faptul că președintele Nicușor Dan nu a fost prezent la ceremoniile organizate vineri, la Constanța, de Ziua Marinei. A transmis însă un mesaj cu prilejul Zilei Marinei Române, ce a fost prezentat de către consilierul prezidențial Cristian Diaconescu, în cadrul festivităților desfășurate la Comandamentul Flotei din Constanța.

Între timp, în presă au apărut imagini cu șeful statului asistând, de Sfânta Maria Mare – praznicul Adormirii Maicii Domnului -, la slujba oficiată la o mănăstire din județul Brașov, la Sâmbăta de Sus.

Nicușor Dan nu a fost singur la slujba de la mănăstire, ci însoțit de către partenera sa de viață și de cei doi copii ai lor.

VIDEO. Incendiu puternic, cu degajări mari de fum, la un depozit din Iași. A fost emis mesaj RO-Alert

0

Pompierii ieșeni au intrat în alertă, vineri, 15 august, și s-au mobilizat pentru a interveni în vederea stingerii unui incendiu puternic ce a pornit un depozit din municipiu. Fumul degajat de flăcări este vizibil de la o distanță considerabilă față de locul incidentului.

Un incendiu puternic a izbucnit, vineri după-amiază, la un depozit din municipiul Iaşi, aflat, din primele informații, în apropierea unei hale pentru reparaţii auto.

Potrivit ISU Iaşi, pentru stingerea focului, acţionează opt autospeciale cu apă şi spumă, dar şi alte echipaje specializate, inclusiv o autospecială de roboţi pentru intervenţii. Din primele date, depozitul unde a izbucnit incendiul ar aparţine unei firme de curierat, notează News.ro. Din cauza fumului dens, în zonă a fost emis mesaj RO-Alert. E important de menționat faptul că, din informațiile disponibile până la acest moment, nu sunt persoane care să fi avut de suferit de pe urma acestui incident.

Depozitul e situat pe strada Trei Fântâni, din Iaşi

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi informează că pompierii ieşeni acţionează, la această oră, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un depozit situat pe strada Trei Fântâni, din municipiul Iaşi.

Conform aceleiași surse, în zona respectivă sunt două hale – un depozit şi o hală pentru reparaţii auto.

În primă fază, la locul intervenţiei s-au deplasat trei autospeciale de stingere cu apă si spumă, o autospecială de transport apă, o autospecială de intervenţie şi salvare de la înălţime şi un echipaj de prim ajutor calificat, din cadrul Detaşamentului 2 de Pompieri Iaşi. Între timp, echipajele de intervenție au fost suplimentate, numărul autospecialelor de stingere cu apă şi spumă ajungând la opt.

„În acest moment, la faţa locului acţionează un total de opt autospeciale de stingere cu apă şi spumă (ASAS), două autospeciale pentru salvări de la înălţime (ASII), un echipaj de prim-ajutor (EPA), echipajul CBRN, specializat în substanţe chimice, biologice, radioactive sau nucleare, o autospecială de roboţi pentru intervenţii (AspRoboti) şi autospeciala de transport apă (ATA-AFZM), însumând 52 de subofiţeri şi doi ofiţeri”, mai informează ISU Iaşi.

Conform precizărilor sursei menționate, nu au fost au fost raportate victime.

Potrivit unor surse de la faţa locului, depozitul unde a izbucnit incendiul ar aparţine unei firme de curierat.

S-a emis RO-Alert, din cauza fumului dens

Autorităţile ieşene au emis mesaj RO-Alert, din cauza fumului dens degajat în urma incendiului.

„Incendiu major cu degajări mari de fum, produs la un depozit în municipiul Iaşi, strada Trei Fântâni. Ocoliţi/evitaţi zona. Lăsaţi libere căile de acces pentru forţele de intervenţie. Luaţi măsuri de autoprotecţie.

Închideţi uşile şi ferestrele, astupaţi gurile de aerisire şi opriţi funcţionarea instalaţiilor de ventilaţie sau climatizare! Informaţi şi ajutaţi persoanele din vecinătatea dumneavoastră” -sună mesajul RO-Alert transmis de ISU locuitorilor din zonă.

Deocamdată nu se știe de la ce anume ar fi putut izbucni acest incendiu.

VIDEO. Bolojan, fluierat la Constanța, înaintea discursului de Ziua Marinei. „Să trecem de această perioadă dificilă”

1

S-au auzit fluierături înaintea discursului pe care premierul Ilie Bolojan l-a susținut, vineri, 15 august, la Constanța, de Ziua Marinei Române. Festivitate la care președintele Nicușor Dan nu a fost prezent.

Aflat, vineri, în zi de mare sărbătoare, la Constanța, premierul s-a trezit „întâmpinat” cu câteva fluierături, mai ales că participarea sa la activitățile desfășurate cu prilejul Zilei Marinei Române vine în contextul măsurilor de austeritate luate deja sau pe care Guvernul le pregătește, pentru perioada următoare.

Șeful Executivului și-a încheiat alocuțiunea făcând un apel la angajații din serviciul public susținând că „niciun efort nu este prea mare” pentru a crea condiții mai bune și pentru a trece „de această perioadă dificilă”.

Bolojan: Suntem cu toții aici în semn de respect pentru Marina Română

„Suntem cu toții aici în semn de respect pentru Marina Română. Dacă astăzi România este o țară sigură, membru al Alianței Nord-Atlantice, dacă astăzi, aici, putem sărbători în pace această zi importantă, acest lucru se datorează și Forțelor Navale Române. Marinarii noștri sunt, de la gurile Dunării, pe Marea Neagră, pe mările și oceanele lumii, cartea noastră de vizită și se cuvine să le mulțumesc pentru curajul lor, pentru profesionalismul lor, pentru că ai nevoie de aceste calități în fața pericolelor și a incertitudinii.

Sunt conștient că nu poți avea forțe navale performante fără dotări și fără oameni bine pregătiți și motivați și îi asigur pe comandanții forțelor noastre navale de sprijinul Guvernului României. (…)

În această zi de mare praznic, nu putem să nu ne gândim cu recunoștință la eroii noștri, la cei care s-au jertfit sub pavilioanele noastre în războaie, în conflicte, pentru libertatea și demnitatea neamului nostru”, a declarat premierul Bolojan.

Șeful Guvernului le-a spus constănțenilor că „dezvoltarea țării noastre nu se poate face fără dezvoltarea Constanței”, fără a pune în valoare „potențialul de hub logistic al Portului Constanța” și „potențialul energetic al Dobrogei”.

Nu în ultimul rând, le-a mulțumit tuturor marinarilor români – civili și militari, precum și lucrătorilor portuari.

„Pentru cei care suntem în serviciul public, niciun efort nu este prea mare pentru a crea condiții în așa fel încât copiii noștri (…) să aibă o viață mai bună în țara noastră în anii următori, în așa fel încât să trecem de această perioadă dificilă. Am încredere în români și am încredere în România!”, a mai afirmat Ilie Bolojan, în încheierea discursului său.

VIDEO. Motivul pentru care Nicușor Dan nu participă la festivitățile de Ziua Marinei, de la Constanța. Ministru: „E într-o perioadă de concedii”

Președintele României nu va fi prezent vineri la festivitățile de Ziua Marinei, programate pe 15 august, de Sfânta Maria, la Constanța. Șeful statului l-a informat pe ministrul Apărării despre decizia sa. În schimb, Nicușor Dan a ales să transmită un mesaj cu prilejul Zilei Marinei Române, care a fost prezentat de către consilierul prezidențial Cristian Diaconescu, în cadrul festivităților desfășurate la Comandamentul Flotei din Constanța.

Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a fost cel care a dezvăluit de ce nu ia parte Nicușor Dan la tradiționala paradă a Marinei militare.

„E un preşedinte care înţelege foarte bine importanţa Armatei Române. Am avut multe discuţii, în aceste aproape două luni de când sunt ministru, cu domnul preşedinte.

Este implicat direct în partea de planificare şi în partea de înzestrare, în tot ceea ce înseamnă Armata Română. E un comandant suprem cu care mă mândresc”, a declarat Moşteanu, înaintea festivităţilor organizate cu ocazia Zilei Marinei.

Moșteanu: Va fi alături de români în altă parte

Chiar și așa, declarațiile oficialului guvernamental lasă să se înțeleagă faptul că șeful statului a preferat să rămână în concediu în această zi, în loc să participe la festivitățile tradiționale de la malul Mării Negre.

Domnul presedinte m-a anunţat că nu o să vină la Ziua Marinei azi, e într-o perioadă de concedii, e în ţară, va fi alături de români în altă parte, veţi vedea pe parcursul zilei de azi. E decizia dânsului, pe care o respect”, a spus ministrul Apărării.

Ar mai fie de menționat că mesajul pe care președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să-l transmită de Ziua Marinei, la Constanța, a fost prezentat de către consilierul Cristian Diaconescu, Consilier Prezidențial – Departamentul Securității Naționale, coordonatorul Cancelariei Președintelui României.

Dacă Nicușor Dan a lipsit de la evenimentele de la Constanța, premierul Ilie Bolojan a fost prezent.

Adormirea Maicii Domnului, prăznuită de credincioșii ortodocși pe 15 august. Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mare

0

Credincioșii ortodocși prăznuiesc vineri, 15 august, Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mare, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin. Ca în fiecare an, această zi este marcată cu pioșenie și printr-o serie de obiceiuri și tradiții păstrate din străbuni. Credincioșii merg încă de dimineață la biserică, la slujbă.

Adormirea Maicii Domnului este considerată cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria.

Praznicul Adormirii Maicii Domnului se bucură de o mare cinstire în rândul credincioșilor ortodocși, fiind precedat de o perioadă de două săptămâni de post, ca perioadă de pregătire spirituală și sufletească pentru această sărbătoare.

În seara dinaintea sărbătorii Adormirii Maicii Domnului în toate bisericile se săvârşeşte Vecernia cu Litie. Și chiar Privegherea întreagă, adică şi slujba Utreniei, urmată de cântarea Prohodului Maicii Domnului.

Obiceiuri şi tradiţii

Sărbătoarea este marcată și de o serie de tradiții și obiceiuri. De exemplu, în această zi, în Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, de dimineață, fructe din recolta de struguri şi de prune, pentru a fi sfințite de către preoți și împărțite apoi credincioșilor. De asemenea, tinerele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, așezându-le la icoane. Astfel, se crede că familiile lor vor fi protejate de boli, supărări și de necazuri.

Tot în această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi.

Conform tradiției, oamenii merg în dimineața de 15 august și tămâiază mormintele celor din familiile lor care au părăsit lumea celor vii.

Din 15 august se deschide şi sezonul nunţilor, care se încheie înaintea postului Crăciunului.
De altfel, trandiția spune că perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie), cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării, este considerată favorabilă semănăturilor de toamnă.

În ziua de Sfântă Mărie, în multe zone din țară, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn al apropierii toamnei.

Se spune că de Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să îşi taie părul și să-l arunce la gunoi, iar în această zi bărbații își schimbă pălăria cu căciula. Nu în ultimul rând, se zice că în această zi de sărbătoare este interzis scăldatul în ape curgătoare.

Bătrânii spun că, dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă și călduroasă.

O superstiție legată de această zi de mare sărbătoare menționează că nu este bine să se aprindă focul în sobă, cât să nu fie atrase boala și ghinionul.

UPDATE. Lumea întreagă, cu ochii pe întâlnirea Trump-Putin. Ce atitudine va adopta liderul de la Casa Albă la negocierile cu președintele rus?/Avionul lui Putin a aterizat în Alaska – VIDEO

Președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin vor avea vineri, 15 august, în Alaska, o întâlnire față în față. Atenția lumii întregi se îndreaptă spre această întrevedere cu miză foarte mare. Vor duce negocierile la încetarea războiului din Ucraina?

Când preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit la Helsinki în 2018, cei doi au alarmat aliaţii SUA cu o întâlnire prietenoasă în care Trump i-a luat partea liderului rus în faţa propriilor agenţii de informaţii cu privire la interferenţa Moscovei în alegerile americane. Timpul zboară şi şeful Casei Albe se duce vineri în Alaska cu o stare de spirit diferită, cel puţin afişată la nivel public: a ajuns la capătul răbdării faţă de refuzul liderului de la Kremlin de a negocia sfârşitul războiului din Ucraina şi este furios din cauza atacurilor cu rachete asupra oraşelor ucrainene, comentează Reuters, preluat de News.ro.

Lumea aşteaptă să vadă, notează sursa citată, dacă la Anchorage va apărea versiunea mai dură a lui Trump sau va fi fostul magnat imobiliar care a încercat în trecut să intre în graţiile fostului agent KGB.

Răspunsul ar putea avea implicaţii profunde pentru liderii europeni îngrijoraţi că Rusia – în cazul în care i se va permite să acapareze părţi din Ucraina – va fi mai agresivă faţă de aliaţii NATO din apropierea graniţelor sale, cum ar fi Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia.
Este şi mai important pentru Ucraina, care a pierdut teren în faţa forţelor ruse după trei ani şi jumătate de lupte grele.

În ciuda tonului său mai dur faţă de Putin în ultimele luni, Trump are o istorie mai lungă de încercări de a-l potoli pe liderul rus – menționează aceeași sursă. În momentul în care Rusia a invadat Ucraina în 2022, Trump a refuzat să-l critice direct pe Putin. La rândul său, preşedintele rus, respins de mai mulţi omologi, l-a lăudat pe Trump pentru eforturile sale de îmbunătăţire a relaţiilor ruso-americane.

Acum, observatorii Kremlinului aşteaptă să vadă dacă Trump va fi din nou fermecat de Putin şi influenţat de argumentul acestuia că Rusia are dreptul să domine Ucraina. „Este rezonabil să ne temem că Trump va fi păcălit de Putin şi va încheia un acord dezastruos în detrimentul Ucrainei”, a declarat Dan Fried, diplomat al mai multor preşedinţi americani, care lucrează în prezent la Atlantic Council.

Dar este posibil şi un alt scenariu, a adăugat Fried. „Există o posibilitate rezonabilă ca administraţia să realizeze că Putin încă se joacă cu ei”, a spus Fried.

Administraţia Trump a încercat să mai tempereze din aşteptări

Administraţia Trump a încercat să mai tempereze aşteptările, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, declarând marţi reporterilor că întâlnirea va fi „un exerciţiu de ascultare”.

Miercuri, Trump le-a spus jurnaliştilor că ar putea media o a doua întâlnire care să îl includă atât pe Putin, cât şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dacă întâlnirea din Alaska va decurge bine.

Pe de altă parte, Rusia nu a dat niciun semn că ar fi dispusă să facă concesii, în contextul îngrijorărilor Ucrainei că Trump ar putea încheia un acord fără consultarea Kievului. Zelenski spune că ar dori să vadă mai întâi un armistiţiu, urmat de garanţii de securitate.

Când Trump a preluat din nou funcţia de la Casa Albă, în ianuarie, preşedintele republican a încercat să reînvie cordialitatea cu liderul rus din primul său mandat, exprimându-şi simpatia pentru poziţia izolată a lui Putin în lume şi promiţând să pună capăt războiului din Ucraina în 24 de ore.

Pe măsură ce administraţia a redus presiunea asupra Rusiei, unii consilieri ai lui Trump au repetat argumentele Rusiei, spre consternarea susţinătorilor Ucrainei. În martie, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a sugerat într-un interviu podcast cu comentatorul conservator Tucker Carlson că Rusia are dreptul să captureze patru regiuni din Ucraina continentală – Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson, deoarece „vorbesc limba rusă”.

Iar într-o întâlnire dramatică la Casa Albă, în februarie, Trump şi vicepreşedintele JD Vance l-au certat pe Zelenski pentru modul în care a gestionat războiul, spre bucuria extremiştilor din Rusia.

Trump începe să-și piardă răbdarea

Însă, în ciuda tuturor măsurilor de conciliere, liderul rus a refuzat să se alăture eforturilor lui Trump de a conduce cele două părţi către un acord de pace. Putin a discutat regulat cu Trump, dar a continuat raidurile aeriene mortale împotriva Ucrainei.

Vărsarea de sânge continuă l-a determinat pe Trump să adopte o poziţie mai dură în iulie şi să se plângă că Putin trage de timp, notează sursa citată. Trump a acceptat să trimită noi arme Ucrainei – care vor fi plătite de Europa- şi a ameninţat cu noi sancţiuni financiare împotriva Moscovei.

Iar săptămâna trecută, Trump a impus o taxă suplimentară de 25% asupra importurilor indiene de petrol din Rusia – o presiune indirectă asupra Moscovei -, dar s-a abţinut să-şi pună în aplicare ameninţările de a impune sancţiuni mai severe. Miercuri, el a ameninţat cu „consecinţe grave” dacă Rusia nu va încheia un acord.

„Deşi tonul Casei Albe s-a schimbat, acesta nu a fost urmat de o extindere a sancţiunilor americane – termenele limită ale lui Trump pentru sancţiuni suplimentare sunt amânate pe rând – sau de noi angajamente financiare din partea Washingtonului pentru consolidarea securităţii Ucrainei”, a declarat Nicholas Fenton, din cadrul Programului Europa, Rusia şi Eurasia al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale.

Luni, Trump a declarat că ar urma să ştie în două minute dacă Putin este dispus să facă concesii. „S-ar putea să spun: mult noroc! Continuaţi să luptaţi. Sau s-ar putea să spun: putem ajunge la un acord”, a afirmat președintele american.

Pentru Trump, care este atras de spectacolul unui summit de mare anvergură, urmărit de întreaga lume, atracţia încheierii unui acord este puternică.

El s-a angajat într-o campanie deschisă pentru obţinerea Premiului Nobel pentru Pace în acest an, subliniind ceea ce consideră a fi victoriile sale diplomatice, şi a neliniştit aliaţii SUA cu dorinţa sa de a încheia un acord de pace în Ucraina, care, în opinia lor, l-ar putea încuraja Putin.

De altfel, în ultimele zile, liderii ucraineni şi europeni au protestat în legătură cu afirmaţia lui Trump că Rusia şi Ucraina vor trebui să facă schimburi de teritorii pentru a ajunge la un acord de pace. În timp ce Rusia ocupă Crimeea şi vaste zone din estul Ucrainei, ucrainenii nu mai deţin niciun teritoriu rus, ceea ce ridică întrebarea: ce anume ar putea fi schimbat?
Trump insistă că, având în vedere relaţia sa personală cu Putin, el este singurul care poate pune capăt războiului.

J. Bolton: „Trump nu înţelege acest lucru”

John Bolton, care a fost unul dintre consilierii de securitate naţională ai lui Trump în primul său mandat şi este acum un critic acerb, a declarat că este îngrijorat de faptul că Putin „începe să-şi exercite magia” asupra lui Trump.

„Relaţiile personale au evident un rol în afacerile externe, la fel ca în orice alt domeniu. Dar când eşti unul dintre cei mai duri oameni din lume, precum Vladimir Putin, nu este vorba de emoţii, ci de un calcul rece. Trump nu înţelege acest lucru”, a declarat Bolton.

„Problema Ucraina”, un punct pe o listă lungă

De altfel, în ajunul întrevederii dintre cei doi președinți CNN a făcut o amplă analiză pe marginea întâlnirii din Alaska.

„În primul rând, faptul că un summit cu președintele american are loc reprezintă un câștig uriaș pentru Kremlin. „Nimeni nu mai vorbește despre izolarea internațională a Rusiei sau despre înfrângerea noastră strategică”, a scris Alexander Kots, un cunoscut blogger militar pro-Kremlin, pe popularul său canal de social media. El a adăugat că întâlnirea din Alaska are „toate șansele să devină istorică”.

S-ar putea să aibă dreptate, scrie într-o analiză amplă CNN. Un summit prezidențial îi permite lui Putin să fie văzut din nou la masa principală a diplomației internaționale, în timp ce îi sfidează pe critici și pe națiunile care doresc să fie izolat sau chiar arestat pentru presupuse crime de război în Ucraina. Și un summit în statul american Alaska, dintre toate locurile, reprezintă un adevărat „red meat” pentru naționaliștii ruși care încă se lăudau că teritoriul le aparține. Chiar peste Strâmtoarea Bering, din regiunea Chukotka din Extremul Orient rus, Alaska a fost odată o posesie îndepărtată a Imperiului Rus înainte de a fi vândută Statelor Unite în 1867 pentru ceea ce chiar și atunci era o sumă derizorie de 7,2 milioane de dolari, aproximativ 2 cenți pe acru.”

Citiți mai multe AICI: Iată ce vrea Putin cu adevărat de la Trump. Și nu este pacea în Ucraina

Citiți și: Europa îl înfruntă pe Trump: „Nicio palmă de pământ cedată Moscovei fără pace reală”

Trump și Putin împart lumea/România, piesa de decor pe care nimeni nu o vrea

Horoscop 15 august 2025 – Ai mult optimism și bună dispoziție astăzi

0

BERBEC

Salută cu plăcere sugestia unui prieten de a face ceva care implică muncă pentru tine și care implică să acționezi cu oarecare răutate și nu atât de deschis la sugestii. Nu este vorba de minciuna ta, ci de a nu arăta atât de mult ceea ce crezi.

 

TAUR

Dacă credeți că cineva vă subestimează, arătați-le că nu au dreptate și că este problema lor dacă nu pot vedea ce se află în fața lor. O persoană vă va ajuta să descoperiți acel aspect pe care nu vă mai interesează să îl urmăriți. Scoateți tot ce este mai bun în voi.

 

GEMENI

Trebuie să controlați anumite trăsături egoiste care pot apărea astăzi, pentru că veți dori prea mult pentru a face ceva fără să vă gândiți la nimeni altcineva. Asta, pe termen lung, te poate răni mult mai mult decât crezi și chiar poți pierde pe cineva foarte valoros pentru tine.

 

RAC

Dacă nu aveți un partener, nu ar trebui să fiți obsedat, dar poate ar trebui să vă apropiați de atențiile pe care vi le face cineva, poate prin intermediul rețelelor sociale sau al aplicațiilor unde puteți găsi o persoană care este destul de interesantă.

 

LEU

Poate că nu vă întreb, dar totuși, veți sfătui un copil sau un alt membru al familiei care îi va face puțin tensionați. Nu este prea bine să încercați să intrați în viața lor. Apreciază că poate ei au un motiv și încearcă să faci asta cu empatie.

 

FECIOARA

Nu vă simțiți prea bine cu anumite gesturi pe care le-a avut partenerul dvs. în ultima vreme și acest lucru a dus la unele discuții… Analizați dacă acest lucru se datorează lipsei de sinceritate în intențiile ambelor părți.

 

BALANTA

Începi să ieși dintr-o linie ușor adversă personal și emoțional. Deși încet, pentru că nu ați ajuns încă să vă asumați pe deplin anumite fapte pe care a trebuit să le trăiți. Trebuie să te distanțezi și să crezi că ești acum în prezent și nu în trecut.

 

SCORPION

Vei dori să scapi puțin de sub control și să faci ce vrei fără să te gândești la altceva. Este clar că trebuie să vă descărcați, dar nu trebuie să mergeți prea departe în nici un fel, indiferent cât de mult doriți. Încearcă să acționezi cu bun simț.

 

SAGETATOR

Astăzi te interesează doar liniștea și calmul din jurul tău și, probabil, vei cere partenerului tău sau familiei să te lase să fii în ritmul tău, în lumea ta specială. Poate că le va fi dificil să o accepte, dar explică faptul că este ceva de care ai nevoie și că va fi în bine.

 

CAPRICORN

Ai mult optimism și bună dispoziție astăzi și o vei risipi peste tot, așa că vei da cuiva bucurie cu conversația ta, pentru că vei spune lucruri amuzante. Aspectul nou din tine, astăzi îți va aduce ceva bun la care nu te aștepți.

 

VARSATOR

Astăzi veți avea noroc în lucrurile zilnice mici, acele lucruri care nu sunt importante, dar care vă pot enerva foarte mult și vă pot pune într-o dispoziție proastă. Dar nu ar trebui să vă faceți griji, deoarece cineva vă va ajuta și cu toate acestea.

 

PESTI

Tot ceea ce sunt resurse comune sau o casă, astăzi devine ceva în care trebuie să colaborezi mult fără să te gândești dacă îți place sau nu. Fă-o și nu te întreba ce parte din problemă nu ai chef să faci. Atitudinea ta este importantă.

Trump și Putin împart lumea/România, piesa de decor pe care nimeni nu o vrea

Harta puterii globale se rescrie sub ochii noștri. Nu mai avem două blocuri antagonice, ci o rețea complexă de centre de influență care se intersectează, se suprapun și se sabotează reciproc. Într-o parte, SUA și aliații lor tradiționali. În alta, China și Rusia, dar cu interese divergente și parteneriate de circumstanță. Între ele, un grup fluid de țări care își negociază loialitățile de la un an la altul – India, Brazilia, Turcia, state africane bogate în resurse.

Pentru România, această reașezare nu este un spectacol îndepărtat. Suntem aproape de Federația Rusă și parte a flancului estic al NATO, iar orice schimbare de echilibru ne lovește direct.

Dacă, undeva în Alaska, la o masă discretă, Donald Trump și Vladimir Putin vor încheia o înțelegere de culise privind „înghețarea” frontului ucrainean și reconfigurarea zonelor de influență în Europa, efectele vor ajunge la granița noastră în câteva zile. Nu vor fi doar consecințe diplomatice, ci modificări reale ale arhitecturii de securitate din regiune.

Noul Război Rece – fără ziduri, dar cu linii roșii invizibile

De la Pacific la Marea Neagră, rivalitățile se poartă cu spioni, sancțiuni economice, propagandă, competiție tehnologică și misiuni spațiale. Se construiesc alianțe paralele – NATO și BRICS -, iar resursele strategice precum litiul sau cobaltul devin muniție economică.

Dar, spre deosebire de primul Război Rece, ideologia nu mai e o linie clară de demarcație. Azi, China are miliardari mai mulți decât America și o economie profund integrată cu cea occidentală, în timp ce Rusia caută un rol ideologic prin conservatorism cultural, însă fără un ecou real dincolo de propriile granițe.

Poate cea mai puțin discutată – dar și cea mai periculoasă – evoluție este tensiunea dintre SUA și Europa. Administrația Trump, prin vocea vicepreședintelui JD Vance, acuză Bruxellesul de trădare a propriilor valori și de suicid civilizațional prin imigrația masivă. Răspunsul european a fost defensiv și iritat, falia între SUA și UE fiind cât se poate de reală.

România, prinsă între frică și obediență

Iar pentru țări ca România, această fisură transatlantică e un semnal de alarmă. Dacă Washingtonul și capitalele europene nu mai gândesc la unison, garanțiile de securitate și sprijinul politic în fața amenințărilor devin incerte.

În fața acestor transformări globale, România nu are voie să rămână blocată într-o atitudine de spectator timid. Și, totuși, exact asta fac liderii de la București. Premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan evită să formuleze o strategie externă coerentă, mulțumindu-se cu lozinci de protocol și declarații sterile.

Când vine vorba de securitate și politică externă, România se comportă ca un stat care a delegat gândirea strategică altora. Ne alinăm automat pozițiilor Parisului și Bruxellesului, chiar și atunci când acestea intră în contradicție cu interesele noastre fundamentale sau cu relația privilegiată pe care am putea – și ar trebui – să o avem cu Statele Unite. Deși Washingtonul rămâne principalul garant al securității flancului estic, Bucureștiul dă semnale de slăbiciune prin absența unei voci ferme.

În loc să fie un actor activ, capabil să influențeze discuțiile de la masa marilor puteri, România pare blocată în rolul de elev ascultător care așteaptă instrucțiuni.

Această aliniere automată la directivele franco-germane nu este lipsită de consecințe. Franța urmărește o agendă proprie în raport cu Rusia și China, una care nu ține cont întotdeauna de vulnerabilitățile noastre de frontieră. Bruxellesul, la rândul său, operează cu o logică birocratică, lentă și adesea deconectată de realitatea de la marginea estică a Uniunii Europene.

În timp ce Polonia își apără agresiv interesele, chiar cu riscul unor conflicte politice cu Ursula von der Leyen și șleahta de la vârful Comisiei Europene, România tace. În loc să folosim momentul pentru a întări parteneriatul strategic cu SUA, ne mulțumim să bifăm prezențe protocolare la reuniuni și să repetăm poziții „aliniate” cu Franța și Germania – o politețe diplomatică al cărei preț înseamnă influență pierdută.

Războiul fără gloanțe

În paralel, lumea asistă la ceea ce unii analiști numesc „Al Treilea Război Mondial fără gloanțe”: un conflict comercial global, alimentat de tarifele unilaterale impuse de SUA. Impactul este devastator – de la fabricile din Asia la fermele din America de Nord, de la porturile africane la IMM-urile europene. Țările emergente, dependente de exporturi, se prăbușesc economic sub presiunea acestui șoc. Monedele se destabilizează, locurile de muncă dispar, iar speranța de a ieși din sărăcie se evaporă.

În acest război, nu există „câștigători naționali” – pierd toți, doar că în proporții diferite.

România, cu o economie dependentă de importuri (suntem consumatori, nu producători!) și cu investiții americane strategice în domenii precum energia, riscă să fie prinsă între două centre de gravitație care trag în direcții opuse.

Poziționată la intersecția dintre linia de contact militar și valul de șoc economic, țara noastră a pierdut luxul de a fi pasivă. Avem nevoie de o strategie clară pentru a naviga simultan un mediu de securitate imprevizibil și o piață globală în criză. Orice pas greșit poate însemna pierderi de securitate sau izolare economică.

Premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan trebuie să decidă dacă România rămâne un simplu executant al agendei europene sau devine un actor respectat, capabil să-și impună interesele și să-și apere viitorul.

Modelul „Cisiordania” pentru Ucraina?

O întrebare planează, neliniștitoare: ce urmează după ce armele tac în Ucraina? Răspunsul nu ține doar de Kiev, ci de negocieri purtate la mii de kilometri distanță, între lideri care nu trăiesc cu teama unui vecin agresor.

În context, se discută posibilitatea unui model de încetare a conflictului inspirat de situația Cisiordaniei, în care teritoriile ocupate rămân oficial parte a statului Ucraina, dar sub control militar și economic rusesc. De jure, Kievul va fi trecut în acte, de facto, Moscova va stăpâni acolo.

Această abordare ar oferi un cadru de compromis care nu implică modificări de granițe sau cedarea formală a suveranității, dar ar recunoaște supremația Rusiei asupra acestor zone.

Din perspectiva americană, un astfel de model ar putea fi privit ca o soluție pragmatică pentru oprirea vărsării de sânge fără a se angaja direct în lupte împotriva Rusiei. Pentru Moscova, este o oportunitate de a-și consolida controlul asupra regiunilor deja cucerite și de a extinde influența economică și politică fără a fi nevoie de o anexare formală. Contextul demografic este relevant, când analizăm situația – aproape 18 milioane de etnici ruși trăiau în Ucraina înainte de război, dintre care 12 milioane doar în regiunea Donbas, ceea ce cântărește greu în orice negociere.

Modelul ocupării fără anexare oficială ar reproduce realitatea de pe teren, unde granițele oficiale rămân neschimbate, dar autoritatea efectivă este exercitată de o altă putere. Ca în Cisiordania, va exista un guvern local impus de Kremlin, permițând o separare aparentă între guvernarea formală și controlul efectiv al ocupantului. În plus, restricțiile economice și militare ar putea menține stabilitatea în regiuni considerate sensibile strategic.

Riscurile sunt, însă, evidente. Ocupația prelungită fără anexare ridică întrebări legale și precedentul creat pentru alte conflicte teritoriale. Modelul presupune acceptarea de facto a realității pe teren de către Kiev și comunitatea internațională, ceea ce ar putea genera tensiuni politice ridicate. În plus, populația din regiunile predominant ruse va fi izolată de restul Ucrainei.

Summitul din Alaska este un moment decisiv pentru discutarea acestor opțiuni. Liderii americani și ruși vor analiza delimitarea exactă a zonelor controlate, mecanismele economice și administrative și garanțiile reciproce pentru menținerea unui armistițiu. Este, în esență, o încercare de a recunoaște realitatea de pe teren și de a găsi un cadru de stabilitate temporară în acest conflict.

În ceea ce privește România, ea nu mai poate fi un actor pasiv, nu atâta vreme cât lumea dn jur își scrie propriile reguli. În fața negocierilor secrete de la mii de kilometri distanță, care decid nu doar soarta Ucrainei, ci a întregii Europe, Bucureștiul trebuie să iasă din umbră. Este momentul să formuleze o strategie clară de securitate și politică externă, să își apere interesele, să negocieze direct și să fie un partener respectat, nu un spectator obedient.

Cine tace acum, riscă să plătească prețul când consecințele vor ajunge la granițe.