România se scufundă sub ape, la propriu, și nimeni nu poate fi tras la răspundere. În același timp, Administrația Națională de Meteorologie derulează contracte bănoase cu Antena 3 și alte televiziuni, o relație cel puțin bizară, dacă nu de-a dreptul defectuoasă… evident, pentru instituția statului. ANM are obligația să facă publice toate contractele semnate cu grupurile de presă și să explice în mod clar dacă a transmis avertismente către autorități cu privire la efectele pe care urmează să le lase în urma sa trecerea ciclonului Boris peste țara noastră.
La fel ca Banca Națională, care zilnic prezintă cursul valutar actualizat, și ANM este o instituție publică, sub controlul statului. Aparent, căci, în realitate, știm cum stau lucrurile la BNR, Mugur Isărescu este de neclintit și șeful de facto al băncii.
Dar, ca orice instituție de stat, ANM oferă informații la liber, așadar prognoza meteo nu este vreo exclusivitate ce trebuie difuzată și promovată pe canalele media, cu precădere Antena 3. Și, atunci, de unde și până unde aceste contracte cu televiziunile, despre care toată lumea șoptește în piața media?! Și nu numai A3, ci și RTV și Realitatea, și alte instituții media, ar primi „gras”, o situație de neacceptat, ținând cont de cele enumerate mai sus. Mai mult de atât, avem informații că angajați ai trusturilor media sunt pe ștatul de plată al ANM. În plus, afacerea funcționează și în sens invers – meteorologi de serviciu din cadrul ANM prestează pe bani frumoși pentru televiziuni. O mână spală pe cealaltă și inundațiile mătură România.
Ce avantaje are ANM de pe urma acestor contracte, atât timp cât este în interesul posturilor tv să preia informațiile referitoare la prognoza vremii? Ca instituție, nu știm, dar personal, poate fi ceva, căci umblă vorba cum că Elena Mateescu, șefa meteorologilor, ar fi ținută în brațe și protejată chiar de televiziunea condusă de Gâdea. Nu-i de mirare că, duminică seară, când pe toate canalele rulau imagini cu dezastrul din Moldova, la A3 se vorbea despre zăpada căzută pe Transalpina; la oră de maximă audiență, nicio referire la Pechea, nimic despre vreo posibilă investigație jurnalistică referitoare la modul în care instituțiile statului abilitate au gestionat situația.
Chiar și așa, Național revine cu solicitarea de a afla dacă ANM a anunțat pe cineva și când în legătură cu forța ciclonului Boris; România a fost lovită de ploi torențiale care au făcut prăpăd – sunt morți, case distruse, terenuri inundate – și cineva are obligația să vină cu răspunsuri pentru cele întâmplate. La fel, aceeași întrebare este valabilă și pentru cei de la Apele Române, în special pentru Administrația Bazinală Prut-Bârlad, care trebuiau să asigure rezistența/siguranța barajelor.
Și, apropo de asta, se pare că prin zonele afectate de potop există câteva bazine piscicole uriașe, iar ce s-a întâmplat pe la Costache-Negri și Hanu Conachi ar avea legătură și cu activitatea de la respectivele bazine. Concret, oameni din zonă au reclamat faptul că, atunci când plouă puternic, administratorii bazinelor ridică stăvilarele ca să curgă apa, lucru pe care, se aude, l-ar fi făcut și acum. Ca să nu le moară peștii (a plouat atât de mult încât apa a umplut bazinele, care au dat peste), au eliberat apa, dar puhoiul s-a revărsat și în calea lui a făcut prăpăd. Nimeni de la „Mediu” și alte instituții abilitate nu a pus picior în zonă să verifice stăvilarele respective și dacă activitatea se desfășoară în granițele legii. Ar fi pentru a treia oară când se întâmplă asta, povestesc sătenii, speriați de ce pățesc.
De altfel, din cauza ploilor recente, s-a „scurs” în presă știrea că două baraje piscicole din Galați au cedat, în weekend, sub presiunea apei acumulate. Numai cel de la Potârnichea, situat în amonte de Costache-Negri, a eliberat aproximativ 200.000 de metri cubi de apă!
Ciolacu citește „Național”, bravo!
După ce ziarul Național a tras un semnal de alarmă, reamintind despre o promisiune neonorată de către autorități, s-au interesat și guvernanții și au aflat că, într-adevăr, așa stau lucrurile – trebuia construit un baraj în zonă. De ce nu s-a mai ridicat și cine-i de vină, nimeni nu poate spune.
Premierul Marcel Ciolacu arată că citește „Național” și face o promisiune – va verifica, totuși, de ce nu s-a mai ridicat barajul. Măcar atât, că de construit, nici pomeneală!
„Domnul ministru al Mediului a venit cu o întreagă echipă de specialişti de la Apele Române, echipă care va rămâne împreună cu prefectura, cu preşedintele Consiliului Judeţean, să găsim cele mai bune soluţii, poate apelăm şi la Universitatea de Construcţii. E a treia oară când se întâmplă (…) Exista un proiect înainte, cu un baraj. Vedem în ce stadiu e, știu că era aproape 70% finalizat”, a precizat Marcel Ciolacu la Guvern.
Citește și ROMÂNIA, SINISTRATĂ cu un drumar la Ape și un agronom la Meteo!
Dezideratul ”ori la stat, ori la privat”, clamat de nenumărate ori pe scena publică, a murit în fașă. Ministerul Sănătății a decis să generalizeze permisiunea medicilor de a lucra și la stat, și la privat, incluzându-i, la acest capitol, și pe medicii din spitalele MApN și MAI.
Este de așteptat ca Fed să relaxeze politica monetară, adică va reduce 
Negociatorii speră să ajungă la un prim tratat împotriva poluării cu plastic în acest an, dar în cinci orașe din țări foarte diferite, AFP a constatat că plasticul de unică folosință rămâne extrem de popular ca o alegere ieftină și convenabilă.
După 23 de ani de aplicare, Curtea Constituțională a decis să anuleze un articol controversat din Legea 314/2001, pentru reglementarea situației unor societăți comerciale, prin care statul confisca abuziv bunurile și proprietățile societăților comerciale radiate. Potrivit articolului 7 din lege, supus criticii de neconstituționalitate, în cazul în care bunurile imobile și mobile din patrimoniul societăților comerciale nu au intrat în proprietatea altor persoane până la data dizolvării de drept ori în cadrul procedurii lichidării, sunt aplicabile, după data radierii societăților comerciale, dispozițiile art. 477 din Codul civil. Acest articol din Codul civil prevede că toate averile vacante şi fără stăpâni, precum şi ale persoanelor care mor fără moştenitori, sau ale căror moşteniri sunt lepădate, sunt ale domeniului public.
Principalul obiectiv al Apple a fost lansarea noului său iPhone „construit pentru Apple Intelligence”, care promite să utilizeze inteligența artificială pentru a scrie mesaje, a crea un film și a face rezervări la restaurant, notează Politico. Dar nu și în Uniunea Europeană, unde se confruntă cu „incertitudinile de reglementare”.
Luca de Meo, șeful grupului Renault, este îngrijorat de aceste amenzi ce ar putea fi impuse încă din 2025 în fața unor obiective ecologice tot mai drastice. În calitate de președinte al ACEA, un lobby puternic al industriei auto, încearcă să convingă Bruxelles-ul să cedeze.
Importurile de energie ale României au crescut cu 63,7% în primele șapte luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2023. Creșterea producției de energie fotovoltaică, cu 62,8%, pe fondul scăderii accentuate la producția din eoliene și hidro, arată clar că un viitor bazat pe panourile solare va fi o adevărată catastrofă pentru sistemul energetic național.
Dar nu numai în Rusia: tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea stimula Iranul să accelereze urmărirea suspectă a unui program de arme nucleare, relatează Foreign Affairs. Coreea de Nord continuă să își modernizeze și să își extindă arsenalul nuclear. Iar dacă Donald Trump câștigă un al doilea mandat, Statele Unite ar putea reveni la 
e ale CTBT și respectă norma împotriva testelor nucleare, tratatul nu a intrat încă în vigoare deoarece unele puteri cu capacitate nucleară nu l-au ratificat din motive strategice și tehnologice, inclusiv din cauza temerilor că verificarea conformității va fi dificilă și că unii semnatari ar putea să nu respecte termenii.
Analiștii susțin că prima incursiune străină majoră pe teritoriul Rusiei de la al Doilea Război Mondial a fost întotdeauna un joc de noroc, relatează Financial Times. În condițiile în care forțele ucrainene din Kursk sunt acum pe picior de întoarcere, riscurile cresc, iar recompensele strategice sunt evazive.
