În cadrul negocierilor de pace de la Istanbul, Rusia a transmis că va fi de acord să pună capăt războiului numai dacă Ucraina renunță la porțiuni mari de teritoriu și acceptă limite privind dimensiunea armatei sale.
Termenii, prezentați oficial în cadrul discuțiilor de luni, au evidențiat refuzul Moscovei de a face un compromis în obiectivele de război de lungă durată, în ciuda apelurilor lui Donald Trump de a opri „baia de sânge” din Ucraina, notează Reuters. Ucraina a respins în repetate rânduri condițiile Rusiei, considerându-le echivalente cu o capitulare.
Delegațiile părților beligerante s-au întâlnit timp de doar o oră, pentru a doua rundă de negocieri din martie 2022. Au convenit să schimbe mai mulți prizonieri – concentrându-se asupra celor mai tineri și mai grav răniți – și să returneze trupurile a 12 000 de soldați morți.
Recep Tayyip Erdogan speră să îi reunească pe Vladimir Putin și pe Volodimir Zelenski pentru o întâlnire în Turcia cu Trump. Dar nu a existat niciun progres în ceea ce privește acceptarea de către Rusia a propunerii Ucrainei și Occidentului de încetare a focului.
Moscova spune că urmărește o înțelegere pe termen lung, nu o pauză în război; Kievul susține că Putin nu este interesat de pace. Trump a declarat că Statele Unite sunt pregătite să renunțe la eforturile lor de mediere, cu excepția cazului în care cele două părți demonstrează progrese în vederea unui acord.
Ucraina a propus organizarea mai multor discuții înainte de sfârșitul lunii iunie, dar numai o întâlnire între Zelenski și Putin poate rezolva numeroasele probleme în litigiu, potrivit ministrului ucrainean al Apărării, Rustem Umerov.
Cerințele Kremlinului sunt dure: recunoașterea internațională a Crimeei anexate în 2014 și a altor patru regiuni – Donețk, Luhansk, Zaporojia și Herson – pe care Rusia le-a revendicat ca teritoriu propriu.
În plus, Ucraina ar trebui să devină o țară neutră – excluzând aderarea la NATO, să ridice legea marțială și să organizeze alegeri prezidențiale și parlamentare în termen de 100 de zile, să protejeze drepturile vorbitorilor de limbă rusă și să facă din rusă o limbă oficială.
Conform unei foi de parcurs propuse de Ucraina, a cărei copie a fost văzută de Reuters, Kievul dorește să nu existe restricții privind forța sa militară după orice acord de pace și nicio recunoaștere internațională a suveranității Rusiei asupra regiunilor ucrainene ocupate.
Potrivit Reuters, strategia comercială agresivă a președintelui 
Până în prezent, au existat puține semne de progres cu oricare dintre cei doi mari parteneri comerciali ai Americii, relatează Bloomberg. În ultimele zile, calea de urmat nu a făcut decât să devină mai complicată, Trump angajându-se din nou în confruntări și declarații care au alimentat tensiunile.
Copiilor li s-au oferit kiturile de premiere (diplomă, medalie, insignă și puzzle), în prezența edilului Daniel Băluță.
Acest eveniment, dedicat Zilei Copilului, a fost organizat de Berceni Arena, alături de Primăria Sectorului 4, și susținut de: Jandarmeria București, Poliția Capitalei, Departamentul pentru Situații de Urgență, Poliția Locală Sector 4, 
Managerii de fonduri au declarat pentru Reuters că tranzacțiile „carry” finanțate de dolar în rupia indoneziană , rupia indiană , realul brazilian , lira turcească, printre alte valute, sunt din nou în vogă.
Alegerea lui Karol Nawrocki ca președinte al Poloniei reprezintă mai mult decât o victorie electorală a taberei conservatoare. Este semnalul că Varșovia a fost reafirmată ca pilon estic al intereselor americane în Europa. Nawrocki nu este doar un naționalist asumat, el pozează în simbolul orientării pro-americane a țării, un om crescut în cultura memoriei istorice anticomuniste și antirusești, dar și într-o profundă neîncredere față de Bruxelles.
Nawrocki a fost primit oficial în Biroul Oval de către Donald Trump înainte de alegeri. Suportul său a fost confirmat nu doar prin gesturi de imagine, ci și printr-o coordonare vizibilă cu cercuri de influență din Departamentul de Stat, think-tankuri conservatoare americane și structuri de „intelligence” din zona atlantică.
Pe de altă parte, rămâne blocul franco-german, reprezentat simbolic de Macron, care visează la o „autonomie strategică europeană”; doar că nu are nici armata, nici capacitatea politică pentru a o susține. Franța se arată agresivă în discurs, ba chiar a avut ieșiri ostentative cu privire la „trimiterea de trupe” în Ucraina, însă Macron pare incapabil să-și controleze soția, ce să mai vorbim de proiectarea unei forțe reale la porțile Moscovei. Parisul este un actor impotent care vrea să joace în liga mare, dar nu are minge.
Absența oricărui simț al urgenței în formarea unui nou guvern întărește și mai mult certitudinea că nimeni nu vrea să-și asume responsabilitatea apocalipsei care va urma. România a fost adusă în sapă de lemn de cei care au condus-o, iar populația trebuie să plătească prețul acestui faliment.
În anul 2024, Transelectrica S.A. a încasat aproape 18 milioane de euro de la toți consumatorii români de electricitate pentru un serviciu pe care nu l-a prestat, a avertizat Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE). Această sumă colosală provine din aplicarea tarifelor de transport de energie asupra unei cantități de 1,2 TWh furnizată exclusiv în rețelele locale de joasă și medie tensiune de către prosumatorii din România, energie care nu a tranzitat rețeaua Transelectrica pentru a fi consumată.