Venitul minim de incluziune, stabilit la 533 de lei și necesar pentru a asigura supraviețuirea unui cetățean fără surse de subzistență, va fi și impozitat la asigurările de sănătate, și executat silit pentru datorii la impozitele și taxele locale. Practic, acestor amărâți li se va interzice dreptul la viață, în numele deficitului bugetar creat de aceleași partide care ne conduc acum. Culmea este că nici în pachetul 2 actualul guvern nu s-a atins de indemnizațiile membrilor consiliilor de administrație, ale directorilor companiilor de stat, ale demnitarilor sau de pensiile speciale.
După ce ne-a adus în sapă de lemn, cu măsuri de austeritate prelungite și înăsprite, cu majorări de biruri, cu incapacitatea de a stopa creșterea prețurilor la energie și cu o explozie a tuturor prețurilor, coaliția de guvernare a decis să facă ordine în țară și să-i forțeze pe amărâți să-și plătească impozitele și taxele locale. Astfel, primii vizați au fost beneficiarii de venit minim de incluziune, stabilit la ”imensa” sumă de 533 de lei, în total 209.856 de oameni.
Mai întâi s-a decis impozitarea sumei cu 10%, pentru contribuția la sănătate, că prea huzureau cu banii ăștia. Iar apoi coaliția a decis să-i execute silit dacă nu-și plătesc impozitele și taxele locale. Păi dacă aveau bani să-și plătească impozitele, nu mai era nevoie de venitul minim de incluziune, nu-i logic? Astfel că acești cetățeni, care și așa nu știi cum reușesc să supraviețuiască cu 100 de euro, ca în țările subdezvoltate, ar fi trebuit să fie scutiți de plata acestor impozite.
”Începând cu 1 ianuarie 2026, sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune pot fi executate silit în vederea plății impozitelor și taxelor locale. Reținerea din sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune a sumelor datorate cu titlu de impozite și taxe locale se realizează de către agențiile teritoriale, la solicitarea organelor fiscale locale. Organele fiscale locale transmit agențiilor teritoriale până la 10 ianuarie,10 aprilie și 10 octombrie ale fiecărui an, titlurile executorii privind impozitele și taxele locale restante, precum și accesoriile aferente acestora”, precizează Guvernul, în proiectul de lege al așa-zisului pachet 2.
Extincție în toată regula
Pe baza titlurilor executorii, agențiile teritoriale vor reține din drepturile de venit minim de incluziune sumele cuvenite bugetelor locale, succesiv, lunar, până la stingerea sumelor cuprinse în titlurile executorii și le vor vira, în termen de 10 zile lucrătoare de la data reținerii, în conturile de venituri ale unităților/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale, deschise la Trezoreria Statului.
Reținerile se vor aplica asupra sumei rezultată după oprirea contribuției de asigurări sociale de sănătate și, după caz, a diminuărilor de drepturi. În cazul în care titularii drepturilor de venit minim de incluziune obțin certificate de atestare fiscală locală în care se specifică faptul că și-au stins obligațiile fiscale cuprinse în titlurile executorii, organele fiscale locale au obligația de a comunica agențiilor teritoriale încetarea executării silite, se arată în proiect. Deci cu datorii la impozite, cu dobânzi și penalități, amărâții care luau un ajutor în bătaie de joc, oricum, vor rămâne fără nimic.
”Nu vei avea nimic și vei fi fericit”
Și în cazul săracilor cu venit minim de incluziune se vor implica recuperatorii. Guvernul a dat undă verde organelor fiscale locale să cesioneze creanțele fiscale și bugetare către executori judecătorești sau către operatori economici specializați în recuperarea creanțelor, în vederea colectării acestora. Cesiunea creanțelor fiscale și bugetare trebuie să fie făcută printr-un act de cesiune în formă scrisă, iar pentru activitatea desfășurată, executorii judecătorești și operatorii economici, în calitatea lor de cesionari, pot aplica comisioane și au dreptul de a întreprinde toate demersurile legale pentru recuperarea creanțelor cesionate, inclusiv executări silite, popriri sau alte măsuri legale. Comisioanele cuprind cheltuielile de executare și o marjă de profit rezonabilă. ”Cesiunea creanțelor fiscale nu exonerează contribuabilii de obligațiile fiscale restante, acestea sunt datorate Cesionarului care, după încasare, le virează bugetului local”, susține Guvernul.
Niciun stat nu s-a aruncat mai mult în această cursă decât Pakistanul, care a angajat șapte firme de lobby diferite, de la giganți ai industriei la jucători de nișă cu conexiuni în Congres. Oficialii de la Islamabad sperau să evite tarifele uriașe pe exporturile de textile și echipamente sportive, care amenință să lovească direct economia țării.
După ce conducerea Poștei Române a închis, comasat și închiriat mai multe oficii poștale, la începutul acestui an, ca o coincidență, Guvernul a dat o hotărâre prin care terenurile și clădirile Poștei Române pot fi date la schimb unităților teritorial-administrative, semnalează Florin Daniel Gheorghiu, președintele Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România (SLPR). În prezent, directorul Poștei Române, Valentin Ștefan, a propus în AGA aprobarea unui schimb de spații, care este vădit în detrimentul instituției.
Președintele SUA intenționează să se întâlnească personal cu președintele Rusiei, chiar săptămâna viitoare, potrivit New York Times. Anunțul a venit după ce trimisul lui Trump, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu Putin pentru trei ore de discuții la Kremlin.
Exporturile au crescut cu 7,2% în iulie față de anul precedent, cel mai rapid ritm din aprilie și depășind previziunile de 5,4% într-un sondaj Reuters. Importurile au crescut cu 4,1 %, cea mai puternică valoare din ultimul an.
Participanții la proteste vor trebui să stea cu ochii în patru, cum se spune, pentru că de acum încolo se vor confrunta cu noi pericole. De data aceasta, pentru că ministrul Cătălin Predoiu nu suportă acțiunile de protest stradale, riscul este ca oamenii să fie sfâșiați de câinii polițiști sau să fie striviți sub copitele cailor Jandarmeriei. Șeful MAI a dat ordin ca aceste animale să fie dresate exact pentru proteste, în vederea restabilirii ordinii publice.
Entuziasmul pentru un acord negociat reprezintă o inversare bruscă față de 2022 – anul în care a început războiul – când Gallup a constatat că aproximativ trei sferturi dintre ucraineni doreau să continue lupta până la victorie, notează AP.
