Americanii au aprobat vânzarea de sisteme radar de supraveghere aeriană Sentinel pentru România, a anunţat, luni, Ambasada Statelor Unite la Bucureşti.
Primele două sisteme, cu o valoare totală iniţială de aproximativ 90 de milioane de dolari, vor fi finanţate în principal prin intermediul granturilor din fondul pentru Finanţare Militară Externă (Foreign Military Financing) al Departamentului de Stat al SUA.
Cumpărăm 4 sisteme Sentinel
Autoritățile justifică achiziționarea sistemelor Sentinel prin nevoia de a descuraja orice posibilă ameninţare.
„Guvernul României a solicitat achiziţionarea a până la patru sisteme radar Sentinel AN/MPQ-64 F1. Sistemul Sentinel este capabil să detecteze o gamă largă de obiecte aeriene şi va spori semnificativ capacitatea României de descurajare şi apărare împotriva potenţialelor ameninţări”, se arată într-un comunicat transmis luni de Ambasada SUA.
„Radarele vor contribui la îmbunătăţirea supravegherii spaţiului aerian, în special împotriva ameninţărilor reprezentate de vehiculele aeriene fără pilot, cu viteze mici de deplasare şi amprente radar reduse”, a transmis Ministerul Apărării Naţionale.
MAPN merge, masiv, pe importuri
Ministerul Apărării Naționale a încetat definitiv să mai dea comenzi pentru industria de apărare din România, axându-se, exclusiv, pe importuri.
În bătaie de joc, mai scriu câte o comandă cu o cantitate infimă de muniție, fabricile aflându-se în imposibilitatea de a o onora, din cauza costurilor mari de pornire a unei linii de producție pentru câteva gloanțe.
Singura sarcină dată industriei de MApN este mentenanța celor 200 de transportoare românești care au mai rămas, după ce NATO ne-a obligat să distrugem 960 de bucăți.
Spre deosebire de toate celelalte țări din UE, România este singura care nu mai are o industrie de apărare. Statul a abandonat sectorul, deși este, prin lege, de importanță strategică, iar Ministerul Apărării Naționale persiflează societățile din sector, aruncând firimituri de comenzi de câteva gloanțe.
Parcul a fost vizitat de mulți deținători de câini și pisici, care locuiesc în zonă, dar și de cei care își doresc un blănos în viața lor, dar încă mai cântăresc decizia de a adopta unul.
Printre miliardarii care îl susțin pe Trump se numără Kelcy Warren, directorul general al operatorului de conducte Energy Transfer; Harold Hamm, fondatorul Continental Resources Inc. și Jeff Hildebrand, directorul general al Hilcorp Energy, potrivit Bloomberg.
Din 1990 cântăm „Deșteaptă-te, române!” și îi învățăm pe copii, încă din școala primară, care este semnificația acestor versuri înălțătoare, dar nimic nu s-a schimbat, că de îmbunătățit nici nu poate fi vorba!
Nu, Sebi, altele sunt cauzele și toate au legătură cu atitudinea slugarnică pe care voi, politicienii aleși să reprezinte și să apere interesele românilor, o afișați în raport cu partenerii din UE. Nu-i de vină Austria și Slovacia, ci numai România fiindcă și-a privatizat sistemul energetic național! Aici este buba și, într-un moment atât de sensibil și dificil ca prezentul ar trebui să devină prioritate pentru orice guvern și parlamentar. Readucerea sistemului energetic național sub controlul statului român, când lumea este lovită de crize succesive – energetice, sociale, militare, sanitare și financiare – este imperios necesară. Orice altă discuție reprezintă un atentat la siguranța națională a României.
PAOK trece printr-o perioadă de reconstrucție, iar Lucescu a ținut să sublinieze acest lucru la conferința de presă de după meci. „Dacă unii nu înțeleg că echipa este într-un proces de reconstrucție, nu am nicio problemă să plec”, a declarat el. Antrenorul de 55 de ani a explicat că nu se așteaptă la rezultate imediate, fiind nevoie de timp pentru a crea o echipă competitivă.
România se apropie cu pași repezi de momentul în care regenerabilele vor constitui baza sistemului energetic, având în vedere că, pe lângă închiderea termocentralelor pe cărbune, va urma și impactul închiderii unității 1 de la Cernavodă, la sfârșitul anului 2026.
Unele dintre cele mai importante idei ale lui Draghi au fost mult timp afectate de divergențele politice din 27 de țări, de rivalitățile comerciale naționale sau de refuzul liderilor de a acorda prioritate unor măsuri adesea extrem de tehnice, relatează Finacial Times. Uniunea piețelor de capital a fost frânată. La fel și investițiile în apărare.
Benjamin Netanyahu și ayatollahul Ali Khamenei au în mâinile lor alegerea între război și pace. Dar un alt lider are un rol crucial: președintele SUA, Joe Biden. Pentru a opri conflictul înainte să escaladeze necontrolat, el ar trebui să dea dovadă de mai multă autoritate și mai puțină pasivitate decât a făcut-o în ultimul an.
După cum am văzut în ultimele zile, simplul zvon că un astfel de atac ar putea fi iminent a fost suficient pentru a crește prețul petrolului.
După un sfert de secol de discuții continue, un acord între Uniunea Europeană și blocul Mercosur din America de Sud este din nou la îndemână. De data aceasta, președintele francez, cel mai puternic oponent, pare să-și fi pierdut puterea de veto asupra comerțului, după ce o serie de eșecuri politice și electorale i-au erodat influența la Bruxelles.
În prezent, Uniunea Europeană are nouă țări candidate, dintre care multe au petrecut mai mult de un deceniu în sala de așteptare, împreună cu patru membri potențiali recenți, fiecare cu problemele sale.
