Cu toate că s-au făcut investiții de zeci de milioane de euro în echipamente performante, dezastrul din sudul Moldovei tot nu a putut fi prevenit. De ce? Pentru că avertizările meteo au fost emise prea târziu, iar prognozele nu au reflectat intensitatea fenomenelor care urmau să aibă loc. Și mai grav este că, în loc să-și asume responsabilitatea, conducerea ANM caută să arunce vina în altă parte. Iar în urmă rămân drame și victime nevinovate.

Indiferent de ce se spune pe posturile tv prietene, adevărul demonstrat practic, științific și în orice alt mod se mai dorește este unul singur – infrastructura nu poate compensa lipsa unor prognoze corecte și alerte meteorologice eficiente!

În România, ANM este principala sursă de date pe care Apele Române, Ministerul de Interne și celelalte instituții care contează se bazează pentru a estima și a lua măsuri de informare și prevenire în cazul producerii unor inundații puternice. Iar dacă datele furnizate de ANM sunt greșite atât de flagrant, atunci nu există vreun baraj sau sistem de apărare care să poată preveni dezastrul ce vine!

Românii afectați de acest dezastru merită să știe adevărul, nu să fie manipulați și, încă o dată, fraieriți cu promisiuni deșarte.

Autoritățile, sabotate la cel mai înalt nivel

Când vorbim despre efectele devastatoare ale ploilor căzute în sudul Moldovei, conducerea Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), în frunte cu directorul Elena Mateescu, ar trebui să ofere câteva răspunsuri.

Cu toate că a susținut în repetate rânduri că ANM a informat în timp util despre fenomenele extreme, dovezile parcă ne indică o cu totul altă realitate.

Când s-a făcut recepția radarului de 50 de milioane de euro de la București, parte a proiectului InfraMeteo, Mateescu s-a lăudat că România ocupă „un loc fruntaș în elita meteorologiei europene”. Stătea lângă ministrul Mediului, Mircea Fechet, și ne asigura de profesionalismul și capacitaea domniei sale și a echipei pe care o conduce. Azi, acest „loc fruntaș” stă sub semnul întrebării în fața gravelor erori și omisiuni în gestionarea avertizărilor pentru fenomene extreme arătate de ANM.

Și, din păcate, nu vorbim aici doar de incompetență. Într-o încercare disperată de a-și proteja scaunul (cumva, și de a masca scheme financiare, trecute sau aflate în derulare?; doar întrebăm!), directorul ANM s-a folosit de pârghiile construite în timp cu anumite instituții media, prin servicii de promovare plătite sau prin bunăvoința excesivă de a se transforma în prezentatorul de știri meteo la canale tv, pentru a crea o percepție falsă susținând că a informat la timp autoritățile despre ploile periculoase din 13-14 septembrie. Astfel, Mateescu a lăsat impresia că a trimis toate informațiile necesare ministrului Fechet, care la rândul său nu l-ar fi informat, mai departe, pe primul-ministru Marcel Ciolacu și nici pe șefii direct răspunzători din Ministerul de Interne, pentru a se lua la timp măsuri de evacuare a populației.

Tocmai această interpretare eronată a făcut ca vinovații să fie căutați departe de ANM, însă realitatea este mult diferită.

Elena Mateescu susține că a trimis avertizări în zilele de dinaintea fenomenelor meteo devastatoare, dar informările din 10, 11 și 12 septembrie nu au avut nicio legătură cu ciclonul „Boris”, care a lovit în noaptea de 13 spre 14 septembrie.

De exemplu, pe 13 septembrie, ANM a anunțat că, în mai multe județe, printre care Galați și Vaslui, din noaptea de vineri spre sâmbătă și până sâmbătă după-amiază vor fi câteva puncte de 70… 80 l/mp. Nicio vorbă despre suprafețe extinse, unde ar fi urmat să plouă torențial, peste 150 l/mp. Și asta doar în câteva ore! Pe de altă parte, Elena Mateescu a folosit drept argument în crearea percepției publice incorecte cu privire la activitatea desfășurată în acea noapte de ANM emiterea unui număr semnificativ de avertizări cod roșu – 5, 9 coduri roșii până sâmbătă dimineața, respectiv până sâmbătă după-amiaza, pentru localitățile grav afectate – Pechea, Slobozia Conachi, Cudalbi, Tudor Vladimirescu, Băneasa, Suceveni, Vârlezi, Corod. Însă, în fapt, cu aparatura de peste 26 de milioane de euro din dotare luată pentru „dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale” au fost emise doar două avertizări.

Poate ar trebui ca ministrul Mediului, Mircea Fechet, să verifice lista de localități pentru care erau valabile acele coduri roșii despre care vorbește Elena Mateescu. Pentru localitățile cele mai grav afectate, precum Pechea, Slobozia Conachi sau Cudalbi, ANM a emis doar două avertizări în acea noapte fatidică:

·     Prima, pentru 50 l/mp în două ore, a fost emisă cu doar 12 minute înainte de fenomen, în timp ce afară ploaia torențială deja începuse;

·     A doua avertizare, cod roșu, a fost emisă la 02:31, la o jumătate de oră după expirarea primei avertizări, când deja apele se revărsaseră. Aceasta prognoza doar 25 l/mp, mult sub realitatea din teren.

Deci, ANM a anunțat, cu 12 minute înainte, că în patru ore va ploua 75 l/mp în localitățile Pechea, Slobozia Conachi, Cudalbi, Tudor Vladimirescu, Băneasa, Suceveni, Vârlezi, Corod. Atât! 2 avertizări, date cu 12 minute înainte, care vorbeau, una despre 50 l/mp și cealaltă despre 25 l/mp. Alte avertizări care să se refere la una dintre localitățile Pechea, Slobozia Conachi, Cudalbi, Tudor Vladimirescu, Băneasa, Suceveni, Vârlezi, Corod NU au fost date de ANM!

Cine ar fi putut lua decizia să evacueze populația sau să decidă că este cazul de a salva persoane de la moarte în baza a 50 l/mp sau 25 l/mp anunțați de ANM?!? Nemaivorbind de faptul că, de la 02:00 la 02:45, conform a ceea ce a „informat” ANM, nu a existat nicio avertizare pentru zona în care puhoaiele se revărsau.

Pentru a identifica vinovații de producerea inundațiilor catastrofale din Moldova, opinia publică și-a concentrat atenția asupra Apelor Române, dar adevărul este altul. Chiar dacă ar apărea peste noapte baraje în locurile unde ar fi trebuit construite ori dacă nu ar fi existat probleme cu deversările piscicole și alte nereguli, situația ar fi fost aproape identică cu ce s-a întâmplat la sfârșitul săptămânii trecute. De ce? Pentru că Apele Române, prin Institutul de Hidrologie, își bazează estimările pe informațiile de la ANM. Iar dacă prognozele ANM sunt depășite cu mult de realitate, cum s-a întâmplat și acum, oamenii vor fi luați prin surprindere, fără ca nimeni să intervină la timp. Dacă nu se anunță de către cine trebuie, nu se așteaptă nimeni să vină puhoaiele. În frunte cu Elena Mateescu, bineînețeles!

ANM dă avertizări după ce a început să plouă

Conducerea ANM, în frunte cu agronomul Elena Mateescu, pare să fie mai degrabă ocupată cu aparițiile în mass-media decât cu emiterea unor avertizări corecte și în timp util. În ciuda investițiilor masive în echipamente meteorologice de ultimă generație, performanțele ANM sunt dezamăgitoare. Nici vorbă de a face parte din elita în meteorologie!

De pe site-ul ANM aflăm că „Utilizarea datelor obținute de la radarele dualpolarimetrice va asigura diminuarea timpului de emitere a avertizărilor de producere a fenomenelor meteorologice periculoase imediate. Instalarea acestor radare meteorologice va contribui semnificativ la creșterea performanțelor procedurilor operative de elaborare a avertizărilor și prognozelor pentru viituri rapide din România”. Păi, care performanță, doamnă agronom? Care diminuare a timpului de emitere a avertizărilor? Că ANM emite avertizările după ce a început să plouă sau nu le emite deloc.

Realitatea arată că avertizările meteo sunt emise în continuare cu doar câteva minute de declanșarea fenomenelor sau chiar după începerea acestora, ceea ce face ca sistemul de avertizare să fie aproape inutil, în ciuda investițiilor de zeci de milioane de euro.

Românii, cei mai mulți dintre ei, se uită chiorâș la Ro-Alert și blamează acest sistem pentru că vin mesajele după ce s-a terminat ploaia. Însă, nimeni nu a privit mai departe astfel încât să vadă și de ce se transmit aceste mesaje după ce a început să plouă… iar în unele cazuri s-a și terminat ploaia, vijelia sau grindina.

Sub actuala conducere, ANM înseamnă un dezastru complet, mascat de aparițiile nenumărate în presă și de prezentare a numărului de avertizări emise.

Se investesc 26 de milioane de euro numai în radare de ultimă generație și se dă o avertizare meteo cu 9, 10 sau 12 minute înainte de a începe fenomenul?! Păi, ce se mai poate face în această situație? Unde este îmbunătățirea calității prognozelor față de radarele vechi, de acum 24 de ani?!

În realitate, senzația transmisă este că ANM ar avea alte preocupări. De ce nu, să toace banii publici (sau europeni, după caz), în funcție de ordinele primite de la „Cabinetul 1”?!

Pe ce se duc banii publici

Ce s-a întâmplat în județele Galați și Vaslui nu este un caz izolat. Avem în față imaginea unui management falimentar condus de Elena Mateescu și restul șefilor/directorilor din ANM în a informa publicul și autoritățile despre ploile devastatoare. ANM continuă să cheltuiască fonduri publice și europene fără a oferi populației și autorităților avertizările necesare pentru a preveni tragedii. Iar acesta este doar vârful iceberg-ului, pentru că în perioada următoare vor ieși la iveală și alte detalii despre modul în care sunt gestionate fondurile și resursele la ANM.

„Național” a tot ridicat o serie de semne de întrebare în legătură cu activitatea acestei instituții. Continuăm să mergem pe acest drum, al scormonirii după adevăr, iar astăzi punem în discuție câteva aspecte ce trebuie lămurite. Publicul merită să fie informat, românii au dreptul să știe adevărul. De aceea îi și adresăm directorului Elena Mateescu o serie de întrebări referitoare la unele suspiciuni privind nereguli descoperite în cadrul instituției și care ar putea, dacă se confirmă, afecta buna funcționare a ANM:

1.    Este adevărat că, în conformitate cu Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și cu Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, a autorizat cheltuieli nejustificative/neconforme cu legislația în vigoare, generând un prejudiciu financiar instituției? Avem în vedere următoarele:

a.    Achiziția de mobilier, în valoare de 250.000 euro, în doar trei luni. Iar aici, adresăm o altă întrebare: e adevărat că o parte din acest mobilier se află în casa de la Corbeanca a numitei Rada Crăciun, șefa de cabinet a ministrului Mediului?

b.    Achiziții ilegale de mașini, în valoare de aproximativ 400.000 de euro (cu TVA), în ultimii 4 ani. Pentru doamna Elena Mateescu, punctual, următoarea întrebare: este adevărat că din flota cumpărată nu mai puțin de trei mașini (Volvo XC90, Volvo XC40, Duster) sunt la dispoziția exclusivă a dvs și în interes personal?;

c.    Creșterea valorii achiziției Sistemului pentru vizualizarea și deterrminarea genului norilor și a fenomenelor meteorologice asociate din fonduri europene, estimată la 3.510.900 lei, fără TVA. Este adevărat că această licitație a fost câștigată de o firmă apropiată șoferului Elenei Mateescu?

d.    Achiziții tonere și periferice de circa 80.000 de euro, numai în anul 2023!

2.    Este adevărat că nu s-au mai instalat un număr de 400 de stații meteorologice, parte a unor obiective specifice asumate prin absorția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României?

Toate aceste întrebări sunt puse și în atenția primului-ministru al României, Marcel Ciolacu, a ministrului Mediului, Mircea Fechet, și a procurorilor DNA.

De asemenea, în particular, solicităm ca Elena Mateescu să răspundă public la următoarele intrebări de interes general:

1.    De ce Ministerul Mediului are 5 membri remunerați în Consiliul de Administrație al ANM, când legea prevede un număr maxim de 3?!;

2.    De ce șefa de cabinet a ministrului Mediului, Rada Crăciun, beneficiază de ani de zile, în mod ilegal, de șofer și mașină de serviciu din partea ANM?;

3.    ANM să confirme sau să infirme dacă, prin costuri proprii, a asigurat transportul cu elicopterul a materialelor de construcții necesare modernizării stației meteo de la Vf. Omu. Acest cost era atributul firmei care a câștigat licitația, reamintim cititorilor noștri. În plus, așa cum Național a dezvăluit deja, lucrarea pentru renovarea stației meteo nu s-a mai efectuat deloc!

În final, nu putem încheia fără a atrage atenția autorităților că, în situația unui control pertinent la ANM, cel puțin trei miniștri ai Mediului vor avea de dat explicații procurorilor: Grațiela Gavrilescu, Costel Alexe și Tanczos Barna.