Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a pus în consultare publică ordonanţa de urgență (OUG) care pune „frână” investiţiilor din PNRR şi programul Anghel Saligny.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a pus în dezbatere publică proiectul de OUG pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investiţiilor finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din fonduri publice naţionale.

Potrivit iniţiatorilor, documentul este necesar pentru „atenuarea riscului fiscal sistemic, iminent şi de o gravitate excepţională”, generat de supracontractarea proiectelor de infrastructură. Se referă la proiectele finanţate prin PNRR, Anghel Saligny şi instituie restricţii clare.

Potrivit Notei de fundamentare, se urmăreşte „atenuarea riscului fiscal sistemic, iminent şi de o gravitate excepţională, generat de o supracontractare masivă şi necorelată cu realităţile bugetare a proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri europene, în special prin Politica de Coeziune şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)”.

Totodată, se are în vedere „diminuarea portofoliul de angajamente financiare viitoare care depăşeşte în mod manifest capacitatea de susţinere a bugetului naţional, prin menţinerea acelor proiecte care au şanse reale de a se implementa în termenul final al PNRR”.

Citiți și: Peste un sfert de miliard de lei din PNRR pentru jecmănirea românilor. Taxa de poluare pentru mașini, și la impozit, și la rovinietă

Principalele prevederi ale OUG

De asemenea, iniţiatorii mai au în vedere:

– adoptarea unor măsuri corective ferme şi imediate, precum şi modalitatea de ajustare a contractelor de finanţare încheiate astfel încât acestea să se încadreze în anvelopa financiară renegociată a PNRR;

– evitarea unor consecinţe macroeconomice severe, şi diminuarea riscului de neîncadrare în traiectoria fiscală asumată de România în cadrul planului fiscal;

– instituirea un control riguros, centralizat şi transparent al cheltuielilor publice aferente proiectelor de infrastructură finanţate din surse europene printr-un set de măsuri structurate, menite să restabilească disciplina bugetară şi să prioritizeze investiţiile în funcţie de maturitate şi sustenabilitate financiară;

– suspendarea până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 (…) a încheierii sau emiterii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale (…) precum şi excepţia prin care Guvernul poate autoriza încheierea sau emiterea de contracte/decizii/ordine de finanţare în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

De asemenea, se are în vedere, până la renegocierea cu Comisia Europeană, suspendarea încheierii de angajamente, suspendarea atribuirii de contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări aferente reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi denunţarea unilaterală (…) a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare finanţate din PNRR, în cadrul cărora nu există proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie iniţiate de beneficiari şi/sau structurile de implementare, precum şi pentru procedurile de achiziţie publică pentru care nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziţie publică la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Nu în ultimul rând, OUG mai prevede suspendarea unilaterală, până la data de 31 decembrie 2026, prin notificare, a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare finanţate din PNRR în cadrul cărora au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, şi/sau obţinerea de avize şi autorizaţii, procedurile de achiziţie de lucrări au fost finalizate, iar în cadrul contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie încheiate nu au fost emise ordinele de începere a lucrărilor de execuţie.

Se instituie, totodată, obligaţia de a obţine aprobarea Guvernului prin memorandum iniţiat de către coordonatorul de reforme şi/sau investiţii cu privire la oportunitatea continuării investiţiei şi a impactului bugetar total avizat de MF şi MIPE pentru continuarea derulării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare finanţate din PNRR în cadrul cărora progresul fizic al obiectivului de investiţii, certificat prin situaţii de lucrări este mai mic de 30%.

„În situaţia în care progresul fizic al obiectivului de investiţii, certificat prin situaţii de lucrări este mai mare de 30%, continuarea implementării se va efectua doar în condiţiile în care finalizarea obiectivului conform graficului de lucrări asumat este anterioară datei de 31 august 2026, în baza unui aviz emis de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene la solicitarea coordonatorului de reforme şi/sau investiţii”, se mai arată în Nota de fundamentare.

Se instituie, de asemenea, o interdicţie de efectuare a transferurilor de fonduri publice aferente PNRR pentru proiectele ce fac obiectul informărilor Comisiei Europene cu privire la nerespectarea Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE,

De asemenea, OUG se referă și la Programul „Anghel Saligny”: „Reglementarea pentru anul 2025 a modalităţii de încheiere a unor noi angajamente legale pentru proiecte de investiţii nou finanţate prin Programul naţional de dezvoltare locală etapa I şi etapa a II-a, Programul naţional de investiţii ”Anghel Saligny” şi Programul naţional de construcţii de interes public sau social, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi atribuirea de noi contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări, aferente proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, de către Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” – S.A”.

OUG prevede, în plus, instituirea, pentru anul 2025, a interdicţiei depăşirii sumelor alocate în euro, la nivel de program prevăzute la art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2021, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2023, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi condiţiile de exceptare.

Atât proiectul de OUG pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investițiilor finanțate din Planul naţional de redresare şi rezilienţă și din fonduri publice naționale, cât și nota de fundamentare pot fi consultate INTEGRAL AICI.

Pare că în clanul Corduneanu, din Iași, conflictele nu se mai poartă doar între bărbați. De ceva timp, soțiile și apropiatele liderilor își adresează injurii și amenințări inclusiv pe rețelele sociale. Cel mai recent incident a implicat o agresiune în stradă, filmată și distribuită pe TikTok.

După moartea lui Costel Corduneanu, „pacea” din clanul cu același nume – cunoscut în Iași, dar nu numai – nu a durat prea mult timp.

Noi tensiuni în clanul Corduneanu

Dacă până nu demult interlopii se răfuiau în stradă pentru diverse lucruri pe care le aveau de împărțit, iată că, mai noi, conflictele nu mai au loc între ei, ci între soțiile și apropiatele acestora. De ceva vreme, rețelele de socializare sunt pline de filmulețe în care soțiile interlopilor sau femeile care mai fac parte din clan se războiesc, notează bzi.ro. Conform sursei citate, la bază, conflictul a pornit de la rivalitatea soției lui Adrian Corduneanu, Ramona Corduneanu, și soția lui Petronel Corduneanu, Alina Filip. Cele două s-ar fi confruntat de mai multe ori, atât față în față, cât și în mediul online, adresându-și injurii și amenințări. Potrivit site-ului menționat, totul ar fi pornit de la niște neînțelegeri legate de tranzacții imobiliare.

În ultimele zile, pe TikTok a apărut un videoclip în care Iulia, o apropiată a Alinei Filip, este lovită de Vasile Călin, cunoscut ca Vasilică Corduneanu. În imagini, femeia plânge și cere ajutor, spunându-le celor din jur să sune la poliție. De altfel, la un moment dat, ea însăși a apelat numărul unic de urgență 112. Ulterior, însă, a refuzat să depună plângere împotriva bărbatului. Incidentul a avut loc pe 4 august, iar polițiștii ieșeni au intervenit la locul sesizării.

Polițiștii așteaptă o plângere, să poată lua măsuri

Polițiștii fac verificări, însă fără o plângere prealabilă nu pot lua măsuri. „Având în vedere imaginile video apărute în spațiul public, în care se observă că o femeie care se deplasa pe o stradă din mun. Iași ar fi fost agresată fizic și i-ar fi fost aduse injurii, precizăm următoarele: La data de 4 august a.c., Secția nr. 3 Poliție Iași a fost sesizată, prin S.N.U.A.U. 112, de o femeie cu privire la faptul că, în timp ce se deplasa pe o stradă din mun. Iași, ar fi fost agresată fizic și i s-ar fi adresat injurii de către un bărbat.

Ca urmare a verificărilor efectuate de polițiștii Secției nr. 3 Poliție Iași, a rezultat faptul că, pe fondul unor neînțelegeri mai vechi, femeia în vârstă de 27 de ani ar fi fost agresată fizic și i s-ar fi adus injurii de către un bărbat. De asemenea, femeia a menționat că nu dorește să formuleze plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. Polițiștii continuă cercetările pentru clarificarea situației de fapt și luarea măsurilor legale care se impun”, au transmis reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Iași.

Clanul Corduneanu este una dintre cele mai cunoscute grupări interlope din Iași. Cel care fusese considerat lider al clanului, Costel Corduneanu, fost sportiv de performanță la lupte, a murit pe 15 aprilie 2024, la 54 de ani, după o intervenție chirurgicală pe cord.

Coletele în valoare de 150 de euro, care vin din afara Uniunii Europene, ar urma să fie taxate cu 25 de lei. E vorba despre o taxă ce va fi „prinsă” în pachetul 2 de măsuri fiscale pregătit de Guvern.

Ministerul Finanțelor propune introducerea unei taxe de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro provenit din zone extracomunitare – a anunțat miercuri, 13 august, Alexandru Nazare.

Ministrul Finanțelor a precizat că, prin această măsură, se estimează că se vor aduce la bugetul de stat 1,3 miliarde lei.

Taxă fixă

„O taxă pe fluxurile extracomunitare de colete. Ce se întâmplă în acest domeniu? La nivel european, fluxurile extracomunitare de colete, mă refer la coletele sub 150 de euro, au crescut de la un miliard la patru miliarde în ultimii patru ani. În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi, 3.000-4.000 de colete pe zi, la 225.000 de colete pe zi astăzi.

Sunt foarte mulți antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 de antreprenori români care vând în online și care au fost profund afectați de această creștere a coletelor din zone extracomunitare” – a anunțat în primă fază șeful de la Ministerul Finanțelor, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.

„Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet, de 150 de euro, iar această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem acolo și coletele care vin direct din zone extracomunitare în România și cele care vin prin alte hub-uri în România”, a explicat Nazare.

„Vorbim și de riscuri în privința contrafacerii”

Oficialul guvernamental a invocat faptul că sunt multiple efecte negative ale acestei „invazii de produse din zona extracomunitară”, atât în ceea ce privește mediul, cât și a riscurilor de contrafaceri.

„Sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creștere atât de mare este mult mai complicată. Vorbim și de riscuri în privința contrafacerii și a verificării acestor colete, pentru că posibilitățile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici și resursele statului în această privință sunt mici”, a afirmat ministrul.

Nazare a adăugat că, odată instituită taxa, cei care vor să stabilească hub-uri logistice în România și vor să distribuie din România nu vor mai trebui să plătească acești bani.
În tot acest context, ministrul Finanțelor a transmis că: „Îi invităm pe această cale, dacă vor să facă business în România, să vină să-și stabilească hub-uri logistice în România”.

Citiți și: Fuga de tarifele americane: Temu și Shein se îndreaptă către Europa

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunţat miercuri, 13 august, intenţia Guvernului de a schimba paradigma privind modul în care sunt tratate companiile multinaţionale. Oficialul guvernamental a vorbit, totodată, despre riscul unei eventuale recesiuni. „Trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune şi trebuie să anticipăm acest lucru” – a fost auzit spunând șeful de la Finanțe.

Ministrul Finanţelor a prezentat miercuri o serie de măsuri de reformă fiscală, pe care Guvernul vrea să le adopte în cadrul pachetului 2 pentru reducerea deficitului bugetar.

„Principala chestiune pe care vreau să o subliniez aici este că vom schimba paradigma în privinţa modului în care tratăm companiile multinaţionale”, a menționat Nazare. Acesta a susținut că nu a găsit „foarte multe urme de acţiune” în ANAF în privinţa „supravegherii transferurilor de profituri artificiale” ale multinaţionalelor.

„Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaţionale care, în fapt, îi opreşte, îi previne creşterea economică, previne investiţiile acelei companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaţionala respectivă îşi exportă profituri. (…) Am creat o nouă formulă de taxare inspirată din base erosion tax, din taxa care e folosită în Statele Unite. (…) În fapt, ce facem? Permitem nişte cheltuieli deductibile, dar la un nivel minimal de 3%. Tot ce depăşeşte acest 3% este taxat cu 16%. Ca atare, ne aşteptăm la un efect şi în creşterea impozitului pe profit şi ne aşteptăm la o evidenţă mult mai clară a acestor zone care au fost dintotdeauna susceptibile în zona de export de profit a multinaţionalelor”, a afirmat ministrul.

Nazare: Trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune

El a precizat că acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024.

„Propunerea noastră este ca noua taxă pe afiliaţi, pe care o propunem astăzi, să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcţionează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro.

De ce vrem să înlocuiască? Pentru că vrem investiţii, pentru că avem o creştere economică în decelerare, pentru că avem investiţii străine care scad la primele 5 luni ale anului cu 30%, şi pentru că trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune, având datele economice la zi de astăzi, care ne indică acest lucru, că trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune şi trebuie să anticipăm acest lucru”, a mai declarat Nazare în fața presei.

Ministrul a mai spus că, la adoptarea IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri-n.red.), România se aştepta la 5-7 miliarde încasări, dar că are 1,2 miliarde încasări. „Este clar că această taxă nu şi-a atins efectele şi nici măcar nu a targetat zona de cheltuieli a multinaționalelor care era cu adevărat sensibilă, ci a targetat practic toată activitatea lor economică” – a declarat Nazare.

„Nu trebuie să targetăm activitatea economică a multinaționalelor, multinaționalele trebuie să investească în România, (…) să creeze locuri de muncă, să creeze plus-valoare. Dar, când vine vorba de cheltuieli cu afiliații, când vine vorba de prețuri de transfer, trebuie să plătească impozit pe profit în România”, a mai afirmat ministrul Finanțelor.

Citiți și: Secretarul general al Guvernului pune la zid multinaționalele. Profiturile, mai mici decât ale companiilor de stat