Marcel Ciolacu și omologul său francez, Michel Barnier, s-au întâlnit luni seara, la Paris, pentru a discuta posibilitățile de extindere a cooperării în economie, apărare și energie, dar și pentru a găsi soluții pentru grăbirea aderării României la Schengen. Întâlnirea a marcat un nou pas în parteneriatul strategic dintre cele două țări, cu o „foaie de parcurs” reînnoită, care vizează schimburi comerciale mai puternice, proiecte energetice comune și o prezență militară sporită din partea Franței în România.
Franța este unul dintre partenerii comerciali de top ai României, cu un schimb bilateral de peste 11,5 miliarde de euro și cu o balanță comercială pozitivă, de aproximativ 700 milioane de euro.
Cooperarea economică și energetică: gigantul EDF, interesat de un parteneriat cu Hidroelectrica
În cadrul întâlnirii dintre Premierul Marcel Ciolacu și omologul său francez, unul dintre subiectele discutate a fost colaborarea economică și energetică, în contextul în care România și Franța și-au setat noi obiective comune.
Un exemplu ar fi un posibil parteneriat între gigantul francez de energie EDF și Hidroelectrica, o colaborare care are potențialul de a întări independența energetică a României. De asemenea, Franța și-a exprimat interesul pentru investiții pe termen lung în infrastructura energetică, contribuind astfel la stabilitatea și siguranța energetică a regiunii.
„Contextul economic mondial face și mai importantă aprofundarea componentei economice a Parteneriatului nostru Strategic, cu accent pe domeniile generatoare de plus valoare: IT&C, aeronautică, energie, industria de apărare. Dublarea volumului comerțului bilateral în cei 16 ani de Parteneriat Strategic, tendința sa ascendentă și parteneriate economice cu tradiție precum Dacia-Renault reprezintă argumente solide pentru a continua cooperarea noastră într-o formulă consolidată”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Protejarea fermierilor, pe agenda comună româno-franceză
De asemenea, au fost setate noi obiective comune pe partea de cooperare la nivel european în privința susținerii și protejării fermierilor. În prezent, Franța conduce topul celor mai mari 5 producători de cereale din Europa, în timp ce România a fost, la nivelul anului 2023, pe locul 5.
Extinderea cooperării militare, transfer de tehnologie și posibile investiții la Ghimbav
În cadrul discuțiilor pe tema parteneriatului strategic, cooperarea militară a fost un alt punct de interes major. Franța, care are deja aproximativ 800 de soldați staționați în România, intenționează să-și extindă prezența militară și să organizeze, în 2025, un exercițiu comun denumit „Dacian Spring”.
În pregătirea acestei colaborări, România va construi un pod strategic la Voila/Cincu, solicitat de partea franceză. Totodată, Franța și-a rearătat interesul pentru producerea de echipamente militare în România, și anume la o uzină de elicoptere la Ghimbav, care să susțină transferul franco-român de tehnologie în sectorul aeronautic.
Premierul Franței susține România pentru aderarea la Schengen terestru
Pe plan politic, Michel Barnier și-a declarat sprijinul total pentru aderarea României la spațiul Schengen terestru, promițând implicarea directă în negocierile cu Austria, pentru a facilita o decizie pozitivă până la finalul anului.
România, angajament pentru Republica Moldova
În plus, Barnier a subliniat aprecierea Franței pentru sprijinul acordat de România Republicii Moldova, în contextul crizei actuale din regiune.
prim-ministrul Marcel Ciolacu a subliniat că referendumul recent din Republica Moldova a arătat că cetățenii săi sunt dornici să se alăture familiei europene, în ciuda campaniilor persistente de dezinformare și manipulare cu care s-au confruntat.
„Este datoria noastră să le stăm alături pe acest drum care îi va aduce în cadrul Uniunii. Susținem avansarea parcursului european al Ucrainei și al Republicii Moldova”, a afirmat Premierul Ciolacu.
Limba română, protejată în comunitățile românești din Franța
Discuțiile au acoperit și subiectul educației, culturii și științei, inclusiv păstrarea limbii române în comunitățile românești din străinătate, în special pentru copiii care urmează cursurile sistemelor educaționale din țara în care trăiesc.
„Apreciem deschiderea autorităților locale din Franța în ceea ce privește implementarea Programului de limbă, cultură şi civilizație românească. Ne dorim continuarea colaborării pentru extinderea acestui Program vital pentru comunitățile de români din afara granițelor”, a afirmat premierul Ciolacu.
PSD și Marcel Ciolacu au demonstrat că sunt cei care cresc veniturile românilor, salariul minim și pensiile. Calea sigură pentru România trebuie să conțină reindustrializarea economiei naționale și finalizarea autostrăzilor, oferind în același timp tuturor românilor, din țară și din diaspora, acces egal la sănătate și educație și un program național de protejare a tinerilor de droguri. CMF 31240010
În timp ce alți colegi îl descriau în interviuri ca pe un „tată”, Salah era mai reținut. Hotărârile importante din cariera sa erau întotdeauna luate cu avocatul său, Ramy Abbas, nu cu Klopp.
În timp ce Giuliano scrie istorie pentru clubul tatălui său, Gianluca (26 de ani), care joacă la Rayo Majadahonda, se confruntă cu acuzații grave. Potrivit adversarului său, Julio Martínez de la Deportivo Guadalajara, Gianluca i-ar fi adresat insulte rasiste la finalul partidei pierdute de echipa sa cu 0-3. Incidentul ar fi avut loc în minutul 95, când, potrivit lui Martínez, Gianluca l-ar fi insultat cu expresiile „A naibii maimuță” și „Al dracului negru”.
Mircea Geoană nu a fost capabil în niciun moment să se dezică total și în mod categoric de legăturile sale cu Marian Vanghelie. De ce? Pentru că trecutul este nu numai puternic, ci și de actualitate. „Mă, omule, nu-l știe nici dracu pe Geoană, știu ce are în (…) Că așa este Gionică al nostru (…) Pe el nu-l interesează decât de el, nu suntem proști!”, spune Vanghelie la un moment dat, semn că povestea dintre el și fostul secretar general adjunct NATO este departe de a fi ajuns la final.
Guvernul a primit aprobarea de la Comisia Europeană pentru a acorda un sprijin de un miliard de euro industriei prelucrătoare pentru decarbonizare. Ajutoarele acordate industriei trebuie raportate la 
Cele opt țări „au convenit să își prelungească cu o lună reducerile voluntare suplimentare ale producției de 2,2 milioane de barili pe zi”, a precizat alianța într-un comunicat.
Acronimul vine de la Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. „Plus” reprezintă noii membri: Iran, Egipt, Etiopia și Emiratele Arabe Unite. Arabia Saudită urmează să se alăture în curând. Alte câteva țări sunt, de asemenea, semi-atașate.
Tot mai mulți analiștii susțin că fostul președinte republican va marca una dintre cele mai surprinzătoare reveniri din istorie.
Între 7% și 21% dintre americani dețin criptomonede, ceea ce echivalează cu 18 milioane de persoane la limita inferioară și aproximativ 50 de milioane la limita superioară, notează CBC. Conform unei cercetări realizate de bursa de cripto Gemini, 73% dintre aceștia spun că poziția unui candidat politic față de această industrie le va influența votul.
Și nu doar Trump s-a eschivat. Majoritatea experților americani în securitate națională, inclusiv echipa de politică externă a președintelui Joe Biden, au declarat că doresc ca Ucraina să învingă Rusia, însă au refuzat să definească exact ce înseamnă acest lucru.
În primul rând, aceste evenimente arată că, individual și colectiv, gospodăriile și autoritățile publice tind să subestimeze atât apariția dezastrelor naturale, cât și amploarea șocului pe care îl pot provoca.
