Produsele autohtone, cu prețuri mici și fără chimicalele ucigătoare, sunt efectiv interzise pe piață. Cum marile rețele comerciale, singurele în care producătorii români își pot vinde marfa la un nivel care să le asigure supraviețuirea, refuză să le achiziționeze, populația țării nu are acces la hrană sănătoasă. Unii spun că de vină ar fi sistemul intermediarilor, în care ar fi implicat și politicul și de unde se scot bani grei. Realitatea este însă că România este o țară sub ocupație, care nu are voie să producă, ci să accepte, supusă, statutul de piață de desfacere a Europei.
O bună bucată de vreme, străinii care dețineau marile rețele comerciale din țara noastră au susținut că nu pot primi produse românești pentru că ba nu există cantități suficiente, ba nu sunt conforme standardelor. Între timp, ai noștri au făcut eforturi financiare și s-au adaptat, însă tot degeaba. Refuzurile sunt acum fără explicații.
Fără piață de desfacere, producătorii români sunt sortiți pieirii, lăsând un loc generos pentru importurile alimentare îndoielnice de prin toate colțurile lumii. Peste 60% din hrana românilor vine din afară, ceea ce este absurd pentru un stat cu resurse arhisuficiente. S-a tot vorbit că nu avem producție și că vindem ieftin materii prime și importăm scump alimente procesate. Ceea ce nu se spune însă este că orice încercare de a produce în România a fost sabotată din toate părțile, în special din zona marilor retaileri.
Degeaba produci dacă nimeni nu vrea să-ți vândă marfa. Iar aici trebuie semnalată o problemă cronică a întregii Europe, nu numai a României: incapacitatea de a deschide supermarketuri și hipermarketuri cu capital național, în condițiile în care valoarea investițiilor nu este la un nivel inaccesibil. Mulți producători au spus, de-a lungul timpului, că s-a încercat acest lucru, dar piedicile au venit din toate direcțiile, semn că ordinele de foarte sus sunt că nimeni nu trebuie să iasă din rând.
Povestea ”Cremola”, emblematică
Povestea incredibilă a fabricii românești Cream Land, cu celebra înghețată Cremola, pe care nu reușești să o găsești în magazinele străinilor din țara noastră, este emblematică pentru a defini starea de ocupație în care se află România. Irina Filip, administratorul firmei, se luptă de 6 ani cu morile de vânt, dar nu s-a lăsat învinsă de umilințele la care a fost supusă de toate multinaționalele care patronează marile rețele comerciale.
Politicienii și autoritățile au mimat preocuparea pentru produsele românești abia după ce scandalul a devenit public, însă nimic nu s-a schimbat. Nici măcar Directiva europeană în ce privește combaterea practicilor comerciale neloiale, transpusă pe ultima sută de metri și în legislația românească, care reducea așa-zisul discount al hipermarketurilor, nu a schimbat nimic. După apariția legii, marile magazine pur și simplu au rupt relațiile contractuale cu producătorii români și i-au scos din piață. Cream Land este singurul producător român de înghețată făcută doar cu ingrediente naturale, fără niciun fel de aditivi sau alte chimicale.
De la sfârșitul lui 2018 – începutul anului 2019, producătorul se chinuie să intre pe piață, întâmpinând tot felul de obstrucționări din partea marilor retaileri. În Kaufland a reușit să intre în doar câteva magazine, după insistențe de câteva luni, însă listarea a fost una de formă, pentru că produsul lipsea constant de pe rafturi, în pofida zecilor de mii de plângeri ale consumatorilor, care căutau cu disperare înghețata Cremola. Ulterior, când Irina Filip a făcut public comportamentul Kaufland, listarea s-a extins în toate magazinele, însă cu aceeași problemă: produsul lipsea, frecvent, de pe rafturi. ”Noi avem capacitate de producție de 1.500 de kilograme de înghețată pe oră, însă comenzile erau foarte mici, în pofida cererii uriașe. Și în pofida faptului că prețul era mult mai mic decât produse asemănătoare din import, iar calitatea, incomparabilă”, ne-a declarat Irina Filip, administratorul Cream Land.
Comerciantul încasează de aproape 2 ori mai mult ca producătorul
La Lidl Cremola nu a avut nicio șansă, dat fiind că, după șase luni de corespondență cu producătorul, nu s-a concretizat nimic. Mai mult, Lidl i-a atras atenția producătorului român ca, la stabilirea prețurilor, să țină cont de faptul că ei au 5 depozite și că o să fie niște costuri de transport. Nici experiențele cu Penny și Carrefour nu au fost diferite, bătaia de joc fiind aceeași. O caserolă de 500 ml, care are 365 de grame, nu 220-250 gr cum au ceilalți competitori în caserola de 500 ml, pleacă din fabrică cu 13 lei și ajunge cu 24-26 de lei în magazine, ne spune producătorul. Chiar și acest preț, cu toate adaosurile și discounturile practicate de marile rețele de magazine, este mai mic decât cel al competitorilor din afara țării.
”La începutul anului 2022 Kauflandul ne-a întrebat dacă avem de gând să modificăm prețurile și am spus că nu. Apoi, din martie toate prețurile materiilor prime s-au dublat și s-au triplat, astfel că tot anul am mers în pierdere. Așteptam însă sfârșitul anului, când urma să apară legea care transpunea Directiva europeană care avea scopul eliminării practicilor neloiale în comerțul alimentar. Și atunci avea să se reducă discountul de peste 40% practicat de Kaufland, la 20%. Discount însemna că din prețul de facturare la livrare, producătorul primea cu peste 40% mai puțin. Deci din 15 lei facturați, noi încasam 8,79 lei pe caserola de înghețată. Discountul cuprindea, de fapt, acele taxe de raft și altele, și nu are nicio legătură cu adaosul comercial, care varia între 75% și peste 100%. Deci noi primeam 8,79 lei, iar Kauflandul o vindea cu 24 lei”, ne spune Irina Filip.
Tot ai noștri
Deși directiva interzicea cumpărătorului să impună furnizorului taxe sau plata unui cost în afară de cele care au legătură directă cu vânzarea produselor sale, care țin de logistică, în România legea a introdus taxe de până în 20%, că a avut grijă Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii. După apariția legii, Cream Land a vrut să le facă o diminuare a prețurilor de facturare, știind că discountul va scădea la 20% de la peste 40%, astfel încât să-și acopere costurile și să le rămână și celor de la Kaufland mai mult. Nu a apucat, că a trimis Kaufland un calcul de preț al produselor, astfel încât Cream Land urma să încaseze aceeași bani, deși producea, de 9 luni, în pierdere.
”M-am duelat cu ei vreo două luni de zile, după care m-au delistat în ianuarie 2023. Am făcut plângere la Ministerul Agriculturii și, în scurt timp, m-au listat din nou, pentru ca anul acesta să rezilieze de tot contractul. În acest moment, singurul care acceptă listarea produselor Cremola este Mega Image, în doar 160 de magazine, din peste o mie în toată țara. Și acolo comenzile sunt foarte mici, deși românii trimit zilnic sute și mii de mailuri să întrebe unde pot găsi înghețată românească”, ne-a mai precizat Irina Filip, administratorul Cream Land. Povestea Cream Land este aproape identică cu cea a peste 100 de producători români de hrană sănătoasă, care nu au nicio șansă în lupta cu marile rețele comerciale. În ce privește sesizările la Consiliul Concurenței, acestea nu au avut niciun efect, instituția considerând că nu a existat nicio neregulă din partea multinaționalelor.
Dar au și o parte întunecată: cauzează, de obicei, daune majore populației civile, chiar dacă obiectivul lor principal este de a viza elitele militare sau politice. De exemplu, sancțiunile extinse impuse după Războiul din Golf au avut efecte umanitare dezastruoase asupra Irakului.
După decenii de progres, economia chineză a încetinit recent în „capcana veniturilor medii” – punctul în care o economie în creștere și-a construit toată capacitatea industrială de care are nevoie.
Înainte de aceste voturi, Moscova a organizat o campanie de susținere a candidaților și partidelor pro-ruse, de slăbire a președintelui în exercițiu, Maia Sandu, și de încetinire a demersurilor Moldovei de a se alinia mai strâns la Uniunea Europeană.
Miercuri, cu puțin timp înainte de ora opt, nava Libra a Marinei italiene a sosit în portul Shengjin, în nordul Albaniei. La bord se aflau 16 bărbați din Egipt și Bangladesh, alături de ofițeri de poliție italieni, potrivit AFP. Călătoria lor a durat mai mult de 36 de ore. Aproximativ cincisprezece persoane îi așteptau la sosire, în ciuda interdicției totale de a intra în port.
