Încet, încet ne apropiem de inaugurarea noului președinte american. Se fac ultimele retușuri la numirile în cabinetul președintelui nou ales. Trump se gândește acum să-l numească pe Richard Grenell, fostul său ambasador în Germania și director interimar al informațiilor naționale, ca trimis special pentru Iran.

Actul de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) -cel care implică bugetul Pentagonului- a fost adoptat cu 281-140 voturi, mai puțin de jumătate dintre democrații Camerei votând în favoarea a ceea ce este de obicei o lege bipartizană. NDAA stabilește politica de securitate națională a Pentagonului și a SUA pentru anul următor. Republicanii și democrații au lăudat deopotrivă, din proiectul de lege, creșterea salariului militarilor cu 14,5%, împreună cu autorizarea creșterii cheltuielilor pentru problemele de „calitatea a vieții” militare.

Proiectul de lege întărește, de asemenea, apărarea SUA împotriva Chinei și extinde investițiile în noi tehnologii militare și în reaprovizionarea stocurilor de arme americane, au spus aceștia. Proiectul de lege autorizează extinderea resurselor militare americane pentru a ajuta la interdicția migranților la granița cu Mexic și extinde asistența SUA pentru Israel – prioritățile de bază ale republicanilor. Nu autorizează nicio asistență militară suplimentară pentru Ucraina, o problemă pentru care mulți republicani se fac acum ecou scepticismul lui Trump cu privire la această chestiune. În schimb, cere administrației să furnizeze Congresului o evaluare a „cursului probabil al războiului în Ucraina”, inclusiv dacă armata ucraineană va putea „să se apere împotriva agresiunii ruse” dacă Statele Unite încetează să ofere sprijin. În pregătirea inaugurării din 20 ianuarie 2025 Donald Trump l-a invitat pe președintele chinez Xi Jinping la învestirea sa ca președinte al SUA, au declarat „surse multiple” pentru CBS News.

Invitația pentru Xi ar fi fost trimisă pe alte canale decât cele diplomatice oficiale și a surprins regimul de la Beijing, care este obișnuit cu un protocol foarte strict și încearcă să înțeleagă această inițiativă, notează CBS News. Mai mult, acest demers survine într-un moment tensionat în relațiile sino-americane amplificat de un nou atac cibernetic, care a vizat opt companii de telecomunicații din SUA. Serviciile secrete americane suspectează implicarea unor hackeri chinezi în acest atac care ar fi compromis meta datele a milioane de americani, printre care și a oficialilor de rang înalt, inclusiv cele ale vicepreședintele J.D. Vance. Xi Jinping a refuzat invitația la învestitura lui Donald Trump. În schimb, regimul de la Beijing va fi reprezentat de ambasadorul său în SUA și de alți oficiali chinezi, în conformitate cu uzanțele diplomatice obișnuite. Viktor Orban, care l-a vizitat pe Trump la Mar-a-Lago săptămâna aceasta, se gândește și el să participe, relatează CBS, citând o sursă familiară cu planurile lui Orban.

Ce a făcut Orban după ce a vizitat Mar-a-Lago? Ai ghicit – l-a sunat pe președintele rus Vladimir Putin. Acesta este al doilea apel al lui Putin cu un lider al UE în ultimele săptămâni, după ce a vorbit cu cancelarul german Olaf Scholz. Orban „și-a exprimat interesul de a promova o căutare comună a modalităților de a rezolva criza din punct de vedere politic și diplomatic, inclusiv luând în considerare contactele sale cu o serie de lideri occidentali”, a spus Kremlinul care a motiva apelul în felul lor. Ungaria a păstrat legături diplomatice și economice calde cu Moscova chiar și după invazia rusă pe scară largă a Ucrainei în 2022, refuzând să trimită ajutor militar Kievului și opunându-se în mod vocal sancțiunilor UE asupra Rusiei, deși în cele din urmă votând pentru fiecare dintre pachete. „Am avut o conversație telefonică de o oră în această dimineață ( 11 decembrie-n.A.G.) cu președintele Putin. Acestea sunt cele mai periculoase săptămâni ale războiului Rusia-Ucraina”, a scris Orban pe X. Germanul Friedrich  Merz liderul opoziției conservatoare a Germaniei, vrea un plan european „comun” pentru pace în Ucraina, în timp ce Trump se profilează la Casa Albă.

Friedrich Merz, probabil următorul cancelar al Germaniei, spune că Europa ar trebui să fie pregătită să susțină un plan de pace pentru Ucraina, plan independent de cel al SUA. Merz a spus că sprijină lansarea unui nou așa-numit grup de contact al aliaților europeni ai Ucrainei, care sunt capabili, dacă este necesar, să acționeze independent de Statele Unite în coordonarea unui plan de pace și ar include Franța, Regatul Unit și Polonia (noi care avem graniță de 600 km cu Ucraina și nu suntem în cărți!). În timp ce Donald Trump se pregătește să se întoarcă la Casa Albă în ianuarie, există incertitudine cu privire la viitorul Grupului de contact pentru Ucraina, o platformă liberă pentru mai mult de 50 de aliați ai Ucrainei care discută despre sprijinul militar pentru Kiev în timpul întâlnirilor regulate de la Baza Aeriană Rammstein, în Germania. Acea platformă a fost condusă de secretarul american al Apărării, Lloyd Austin. Dacă va câștiga cancelaria în Germania, Merz, liderul Uniunii Creștin Democrate, ar putea ajunge să fie un aliat mai apropiat pentru Zelenski  decât actualul cancelar german, Olaf Scholz. Merz a promis de mult timp că va spori sprijinul militar pentru Kiev, inclusiv prin donarea de rachete de croazieră Taurus cu rază lungă de acțiune țării aflate în conflict – o mișcare pe care Scholz a refuzat-o cu fermitate, în ciuda cererilor ucrainene, invocând riscul escaladării.

Președintele Emmanuel Macron a discutat la Varșovia cu premierul polonez Donald Tusk despre desfășurarea unei forțe de menținere a păcii, postbelice, în Ucraina, când cei doi se vor întâlni la Varșovia. Macron a cerut o cale de ieșire din războiul Rusiei din Ucraina – care durează de aproape trei ani – cale care să țină seama atât de interesele Kievului, cât și de cele ale Uniunii Europene, spunând că sunt în joc suveranitatea primei și securitatea celei de-a doua. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a abordat ideea forțelor de menținere a păcii străine. „Ne pregătim, să luăm în considerare scenarii, dar facem acest lucru în deplină confidențialitate”, a spus el la radioul public săptămâna trecută. Polonia, membră NATO, este un susținător ferm al Ucrainei vecine și servește drept centru logistic crucial pentru ajutorul militar occidental către Kiev. A discutat despre Ucraina cu diverși oficiali străini, în timp ce aceasta se pregătește să preia președinția rotativă a Uniunii Europene luna viitoare. Tusk a declarat la începutul acestei săptămâni că negocierile de pace cu Ucraina ar putea începe „în iarna acestui an”. Cât privește Europa venirea lui Donald Trump la Casa Albă reprezintă coșmarul Ursulei von der Leyen.

Primul lider european care a trimis pe Twitter răspunsul la victoria lui Donald Trump a fost Emmanuel Macron, care a adus-o lângă el și pe Giorgia Meloni. „Felicitări”, a declarat președintele Franței. „Gata să lucrăm împreună, așa cum am făcut-o timp de patru ani. Cu convingerile tale și ale mele. Cu respect și ambiție. Pentru mai multă pace și prosperitate.” Macron și-a trimis pe Twitter felicitările în franceză și engleză, în timp ce Meloni a rămas în limba ei maternă. „Bună treabă, domnule președinte”, a spus prim-ministrul italian. „Italia și Statele Unite sunt națiuni „surori”, legate printr-o alianță de neclintit, valori comune și o prietenie istorică. Este o legătură strategică, pe care sunt sigur că acum o vom consolida și mai mult.” De asemenea, Keir Starmer s-a grăbit să-și încline pălăria în fața lui Trump, dar cancelarului german Olaf Scholz i-a trebuit o oră bună înainte să urce în ”vagonul cu felicitări”. Scholz, desigur, nu este cel mai puternic german din politica europeană. Această distincție îi aparține lui Ursula von der Leyen, președintele Comisiei UE. Ea nu a pierdut timpul trimițându-i lui Trump felicitări „calde” și a proclamat că „UE și SUA sunt mai mult decât doar aliați”. ”Suntem legați de un adevărat parteneriat între oamenii noștri, care unește 800 de milioane de cetățeni.

Așa că haideți să lucrăm împreună la o agendă transatlantică puternică, care continuă să aibă rezultate”. Von der Leyen a fost ministrul apărării al Germaniei în timpul primului mandat al lui Trump, o perioadă în care președintele critica în mod regulat Germania pentru politicile lor de apărare și energie. La un summit NATO din iulie 2018, Trump a remarcat Germania că nu și-a îndeplinit angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. El a declarat, de asemenea, că „Germania este controlată în totalitate de Rusia, deoarece ei primeau de la 60 la 70% din energie din Rusia și construiau o nouă conductă. Când i-a fost cerut răspunsul la afirmația lui Trump conform căreia Germania era controlată de Rusia, von der Leyen a răspuns: „Nu există nicio substanță în această propoziție… Germania este independentă în ceea ce privește furnizarea de energie, deoarece ne diversificăm”. Donald Trump și Ursula von der Leyen nu sunt prieteni. Primul s-a întors la Casa Albă și o găsește pe Ursula președinta Comisiei Europene. Ce va urma?  Probabil o bătălie economică (?!). Vom   vedea începând cu februarie 2025.