Rareș Bogdan, prim-vicepreședintele PNL, dă de înțeles că Ilie Bolojan – actualul președinte al Consiliului Județean (CJ) Bihor – a acceptat propunerea de a fi desemnat premier, în cazul în care Nicolae Ciucă ar câștiga alegerile prezidențiale.
Întrebat, luni seară, la postul B1 TV, dacă Ilie Bolojan a acceptat oferta conducerii PNL de a fi desemnat prim-ministru în situaţia în care Nicolae Ciucă este ales preşedinte al ţării, prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a răspuns: „Normal”.
Rareș Bogdan: „Să nu ne grăbim!”
„Preşedintele Ciucă a vorbit de dânsul, la fel tot leadership-ul, eu, Emil Boc şi ceilalţi colegi. Să nu ne grăbim! Prima dată să vedem cum va arăta ziua de 24 (noiembrie, primul tur al alegerilor prezidenţiale – n.red.), când Partidul Naţional Liberal trebuie să-şi mobilizeze activul, militanţii”, a afirmat Rareş Bogdan, la postul TV menționat.
Totodată, prim-vicepreședintele formațiunii liberale a fost întrebat dacă Ilie Bolojan ar vrea să fie şi viitorul preşedinte al PNL. „Nu putem spune asta”, a răspuns Bogdan, el explicând că Statutul PNL prevede că unul dintre cei trei prim-vicepreşedinţi sau secretarul general sau, la solicitarea Biroului Permanent Naţional (BPN), un alt membru al acestuia preia conducerea partidului, pentru cel mult şase luni, până la organizarea unui congres.
„Faptul că domnul Bolojan este nominalizat fie de către doamna Lasconi sau de către domnul Geoană sau intră în discuţiile pe proiecţia de viitor a guvernului şi a puterii politice din România sau administrative pentru noi este onorabil”, a mai afirmat Rareş Bogdan.
În timp ce alți colegi îl descriau în interviuri ca pe un „tată”, Salah era mai reținut. Hotărârile importante din cariera sa erau întotdeauna luate cu avocatul său, Ramy Abbas, nu cu Klopp.
În timp ce Giuliano scrie istorie pentru clubul tatălui său, Gianluca (26 de ani), care joacă la Rayo Majadahonda, se confruntă cu acuzații grave. Potrivit adversarului său, Julio Martínez de la Deportivo Guadalajara, Gianluca i-ar fi adresat insulte rasiste la finalul partidei pierdute de echipa sa cu 0-3. Incidentul ar fi avut loc în minutul 95, când, potrivit lui Martínez, Gianluca l-ar fi insultat cu expresiile „A naibii maimuță” și „Al dracului negru”.
Mircea Geoană nu a fost capabil în niciun moment să se dezică total și în mod categoric de legăturile sale cu Marian Vanghelie. De ce? Pentru că trecutul este nu numai puternic, ci și de actualitate. „Mă, omule, nu-l știe nici dracu pe Geoană, știu ce are în (…) Că așa este Gionică al nostru (…) Pe el nu-l interesează decât de el, nu suntem proști!”, spune Vanghelie la un moment dat, semn că povestea dintre el și fostul secretar general adjunct NATO este departe de a fi ajuns la final.
Guvernul a primit aprobarea de la Comisia Europeană pentru a acorda un sprijin de un miliard de euro industriei prelucrătoare pentru decarbonizare. Ajutoarele acordate industriei trebuie raportate la 
Cele opt țări „au convenit să își prelungească cu o lună reducerile voluntare suplimentare ale producției de 2,2 milioane de barili pe zi”, a precizat alianța într-un comunicat.
Acronimul vine de la Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. „Plus” reprezintă noii membri: Iran, Egipt, Etiopia și Emiratele Arabe Unite. Arabia Saudită urmează să se alăture în curând. Alte câteva țări sunt, de asemenea, semi-atașate.
Tot mai mulți analiștii susțin că fostul președinte republican va marca una dintre cele mai surprinzătoare reveniri din istorie.
Între 7% și 21% dintre americani dețin criptomonede, ceea ce echivalează cu 18 milioane de persoane la limita inferioară și aproximativ 50 de milioane la limita superioară, notează CBC. Conform unei cercetări realizate de bursa de cripto Gemini, 73% dintre aceștia spun că poziția unui candidat politic față de această industrie le va influența votul.
Și nu doar Trump s-a eschivat. Majoritatea experților americani în securitate națională, inclusiv echipa de politică externă a președintelui Joe Biden, au declarat că doresc ca Ucraina să învingă Rusia, însă au refuzat să definească exact ce înseamnă acest lucru.
În primul rând, aceste evenimente arată că, individual și colectiv, gospodăriile și autoritățile publice tind să subestimeze atât apariția dezastrelor naturale, cât și amploarea șocului pe care îl pot provoca.
