Aurul este, fără îndoială, investiția momentului. Potrivit autorilor unui renumit raport dedicat metalelor prețioase, este probabil ca prețul său să continue să crească. Mai multe tendințe susțin această evoluție, conturând un scenariu cu potențial exploziv.

Pentru a înțelege cât de popular este aurul în rândul investitorilor privați, este suficient să privim spre Statele Unite. Începând cu mijlocul anului 2023, celebrul lanț de magazine Costco a început să vândă lingouri de aur în magazinele sale. Această linie de afaceri aduce grupului o cifră de afaceri lunară de aproximativ 200 de milioane de dolari. Cererea este atât de ridicată încât Costco a fost nevoit să limiteze vânzările: fiecare client poate cumpăra acum doar un singur lingou de o uncie (31,1 grame).

Această „cursă” nu este deloc surprinzătoare: cei care au achiziționat aur în urmă cu un an se pot lăuda acum cu un randament de aproape 22%, chiar și în condițiile unor costuri auxiliare. Fenomenul „FOMO” (teama de a rata o oportunitate) a contribuit cu siguranță la această avalanșă de cumpărători.

Deși se află într-o perioadă de consolidare după avansul susținut de conflictele comerciale, aurul rămâne un activ în plină ascensiune. Pe 6 mai, a atins un nou maxim istoric de 3.431,63 dolari, iar în timpul sesiunii din 22 aprilie a urcat chiar la 3.498,69 dolari. De la începutul anului, prețul aurului a crescut cu aproximativ 26%, după un avans de 27% în anul anterior.

Aurul – între strategie și siguranță

Joi a fost publicată cea mai recentă ediție a raportului „In Gold We Trust”, realizat de compania de administrare a activelor Incrementum din Liechtenstein, specializată în metale prețioase. Autorii Ronald Stöferle și Mark Valek își continuă direcția din edițiile anterioare, în care s-au remarcat prin acuratețea previziunilor geoeconomice și geopolitice. Ei au intitulat raportul din acest an „The Big Long”, o referință ironică la filmul „The Big Short”, care tratează criza financiară declanșată începând cu anul 2007. În limbajul financiar, „a fi long” înseamnă să mizezi pe creșterea unui activ.

În cadrul acestei ediții, autorii prezintă zece motive fundamentale care susțin ideea că aurul va continua să joace un rol strategic și profitabil în a doua jumătate a deceniului, chiar și după atingerea unor maxime istorice.

Cele 10 motive esențiale pentru „The Big Long” sunt următoarele:

1. Prețul aurului se află într-un trend ascendent secular – conform ciclurilor istorice, suntem doar în faza de mijloc a acestei piețe „bull”.
2. Fundamente solide pentru continuarea creșterii – tăieri de dobândă, relansarea politicilor monetare și presiuni geopolitice.
3. Achiziții masive din partea băncilor centrale – sprijină o cerere constantă și strategică, indiferent de preț.
4. Aurul devine investiție mainstream – fluxuri masive spre ETF-uri susținute fizic.
5. Active corelate cu aurul recuperează teren – argintul, acțiunile miniere și materiile prime arată potențial.
6. Riscuri de stagflație și recesiune – un climat economic ce favorizează istoric prețul aurului.
7. Tulburări geopolitice în creștere – tensiunile dintre SUA, BRICS+ și UE influențează percepția asupra aurului ca refugiu.
8. Cererea fizică accelerează – repatrieri, audituri și dezechilibre pe piața aurului fizic.
9. Aurul, parte din noua arhitectură financiară americană – cu potențiale obligațiuni garantate cu aur și reevaluări strategice.
10. Aurul este încă subevaluat – raportat la masele monetare, datoria publică și rezervele valutare.

Ținta lor de preț pentru uncia de aur în anul 2030, stabilită la 4.800 dolari în raportul din 2020, părea optimistă la acea vreme, când aurul se tranzacționa în jurul valorii de 1.778 dolari. Însă acum, cu prețuri ce au atins deja pragul de 3.500 dolari, această proiecție pare tot mai realizabilă. De altfel, ținta intermediară de 2.942 dolari pentru sfârșitul anului 2025 a fost deja depășită.

Raportul subliniază importanța tot mai mare a cererii din partea piețelor emergente asiatice și a băncilor centrale, care au înlocuit o parte din rezervele valutare în dolari cu aur, pentru a evita impactul sancțiunilor internaționale. Confiscarea rezervelor valutare ale Rusiei, după începerea războiului din Ucraina, a fost o lecție pentru multe state.

Cererea anuală a băncilor centrale pentru aur a ajuns la 1.086 tone în 2024 – dublu față de acum un deceniu. Asia rămâne lider, dar în 2024, Polonia a fost țara cu cele mai mari achiziții de aur. Investitorii occidentali, deși mai ezitanți, încep și ei să revină în joc.

Fundamentele susțin o piață puternică

Stöferle și Valek susțin că, în prezent, prețul aurului nu mai este determinat în primul rând de randamentele reale din SUA, ci de o cerere mai puțin sensibilă la preț – cum este cea a băncilor centrale. De asemenea, tendința de îndatorare excesivă a statelor industrializate contribuie la creșterea valorii aurului.

În primul trimestru al anului, cererea pentru fondurile de tip ETF cu expunere pe aur a atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Autorii avertizează că realinierea geopolitică a SUA generează incertitudini care ar putea duce la o nouă arhitectură monetară globală. În Germania, renunțarea la disciplina fiscală – prin frâna datoriei și fonduri speciale – este, în opinia lor, un semnal favorabil pentru aur.

Pe lângă maximele absolute, se observă și o întărire tehnică a aurului în raport cu alte clase de active. Raportul indică o capitalizare de piață a aurului echivalentă cu 40% din capitalizarea bursieră americană – peste media pe termen lung de 37,9%, dar încă departe de vârfurile istorice de 160%, din anii ’70.

Perspective și scenarii posibile

Autorii mențin proiecția din 2020 privind atingerea unui preț de 4.800 dolari până în 2030, dar în cadrul unui scenariu inflaționist sever, ei nu exclud posibilitatea ca prețul aurului să ajungă chiar până la 8.900 dolari.

Pe de altă parte, nu toți analiștii sunt la fel de optimiști. Jon Mills, de la Morningstar, anticipează o scădere semnificativă până în 2030, estimând un preț de 1.820 dolari pe uncie – adică o reducere de aproximativ 38% față de maximele actuale.

Un sondaj recent al Consiliului Mondial al Aurului indică faptul că 71% dintre băncile centrale nu intenționează să își majoreze rezervele de aur în următorul an. Acest lucru nu semnalează o scădere a interesului, ci reflectă o stabilizare a achizițiilor la un nivel deja excepțional de ridicat. În 2024, cererea băncilor centrale a atins 1.086 de tone – un volum record care consolidează rolul aurului ca activ de rezervă esențial, politic neutru și strategic.

Autorii raportului „In Gold We Trust” subliniază că, chiar și în eventualitatea unei faze de consolidare a prețului, metalul prețios nu își va pierde importanța. Dimpotrivă, într-un context global marcat de dezechilibre geopolitice, inflație persistentă și îndatorare excesivă, aurul rămâne un pilon de stabilitate și protecție pentru investitori – fie ei instituționali, privați sau guvernamentali.