Apelurile de urgență sosesc la orice oră, mai ales vara. Pablo Roig își strecoară ambulanța prin trafic și ajunge la o scenă din ce în ce mai familiară în Ibiza, faimoasa insulă a petrecerilor din Spania: consumul de droguri în cluburile de noapte.
În sezonul de vârf, mai mult de un sfert din toate apelurile sunt către cluburile de noapte și implică adesea turiști străini, a declarat Roig pentru New York Times. „Uneori mergem la același club de trei sau patru ori într-o singură noapte”, spune Jose Manuel Maroto, un reprezentant al sindicatului ambulanțierilor locali.
Situația din Ibiza – unul dintre motoarele industriei turismului din Spania, cu aproximativ 3,3 milioane de vizitatori anul trecut – este cel mai recent exemplu al tensiunilor din Europa cu privire la vizitatorii străini, pe măsură ce aglomerația estivală atinge cote maxime.
Ibiza a fost un magnet pentru clubberi cel puțin din anii 1970, când primele sale localuri de noapte au fost construite pe baza unei culturi hippie care prospera în umbra regimului lui Francisco Franco.
Viața de noapte și imaginea de „good-vibes” au fost mult timp însoțite de consumul de droguri. Biletele la supercluburi – care pot găzdui mii de persoane – costă peste 100 de euro.
Petrecăreții consumă tot felul de droguri, inclusiv ecstasy, cocaină roz, amfetamine și ketamină, a precizat Maroto. Opt ambulanțe și unități mobile de terapie intensivă lucrează de obicei în fiecare noapte și răspund în medie la 70 de apeluri de urgență.
Atunci când intervin în cluburi, paramedicii sunt întâmpinați de multe ori cu agresivitate, atât fizică, cât și verbală, subliniază Roig.
Un apel tipic legat de droguri durează între o oră și o oră și jumătate pentru a fi rezolvat, deoarece pacientul este tratat și stabilizat înainte de a fi transferat la unul dintre cele două spitale ale insulei.
În timpul verii, locuitorii din Ibiza se plâng în mod regulat angajaților de la ambulanță de așteptările lungi. Television Espanola a difuzat recent un reportaj pe această temă.
Cluburile de noapte din Ibiza sunt obligate prin lege să angajeze personal medical. În prezent, sindicatul serviciilor de sănătate le solicită să contracteze ambulanțe private pentru a prelua apelurile de urgență, reducând astfel o parte din presiunea asupra serviciilor publice.
Când Fitch, una dintre cele mai importante agenții de rating din lume, îți bate obrazul cu eleganță economică, e clar că nu mai vorbim doar de „reforme curajoase”, ci de un veritabil asasinat bugetar cu premeditare. Guvernul Bolojan, venit pe un val de promisiuni fermecătoare despre „stabilitate fiscală” și „redresare economică”, reușește performanța rară de a adânci exact criza pe care susține că o combate.
Așadar, ce ne spune Fitch în comunicatul referitor la România, pe care l-a transmis spre publicare prin biroul de presă? Că măsurile de „consolidare” ale Executivului de la București, în special celebra creștere a TVA-ului și uniformizarea cotelor reduse, nu doar că NU vor salva economia, ci îi vor trage un șut serios în șira spinării! Cu alte cuvinte, în timp ce premierul Ilie Bolojan visează la redresare macroeconomică pe hârtie, realitatea bate la ușă cu facturi mai mari, prețuri umflate și un nivel de trai în picaj liber.
Ironia supremă? Tot acest haos fiscal este vândut populației drept „necesar”. Asta, da strategie: lovește în buzunarul cetățeanului și promite-i că, dacă rabdă suficient, va deveni… mai sărac în liniște!
Fitch avertizează clar cu privire la măsurile gândite de experții adunați în jurul lui Bolojan – gașca Anastasiu&friends: veniturile reale vor scădea, iar inflația va crește! Tradus în limbaj popular ar fi „ce ai în mână azi, nu-ți va mai ajunge nici pentru pâine mâine”. Dar, stai liniștit, române, ne zice Guvernul, măcar deficitul bugetar o să arate bine la Bruxelles! Că doar de imagine trăim, nu de salarii, pensii și acces la sănătate.
Să nu uităm un lucru, anume că România este deja cu un picior în groapa ratingului „junk”, adică acea zonă neagră unde investitorii nu se mai aventurează nici cu lanterna. Dacă îți sună a dezastru iminent, nu ești singurul. Trei mari agenții de rating – S&P, Moody’s și Fitch – au pus eticheta „negativă” pe România. Ce înseamnă asta? Că Guvernul, în loc să atragă capital și să încurajeze economia, reușește să fugărească orice urmă de încredere.
Dar poate cel mai trist este faptul că toate aceste măsuri se iau în numele unei populații care nu a fost consultată, dar va plăti nota. Scump. De ce să reformăm aparatul bugetar ineficient, de ce să combatem evaziunea fiscală masivă când putem… mări TVA-ul și pedepsi contribuabilii onești?!
În final, mesajul Fitch e un wake-up call. Unul dureros. Bolojan și ai lui au luat în mână bisturiul economiei și, în loc să opereze cu finețe, taie în carne vie, cu ochii închiși. Dacă ăsta e planul de redresare, atunci poate ne-ar fi fost mai bine fără el.
Și, în plus de asta, dacă aceste măsuri nu ajută România, de ce au fost ele luate? Cine le-a cerut, cine le-a gândit și, mai ales, în folosul cui sunt ele aplicate? Cu siguranță, nu în folosul românilor, care se trezesc peste noapte mai săraci, mai împovărați și mai lipsiți de perspectivă. Dar, privind mai atent, e greu să nu observi un tipar: executăm ordine, nu strategii naționale.
Premierul Ilie Bolojan pare mai degrabă un administrator docil al intereselor europene, decât un lider autentic care să protejeze economia românească. Bruxellesul cere „consolidare fiscală”? Ne grăbim s-o implementăm până și peste noapte, fără să clipească nimeni. România are nevoie de politici adaptate realității locale? Prea complicat. Mai simplu e să copiem rețete străine, fără anestezie, și să le turnăm peste o țară cu spitale în ruină și școli fără căldură.
Această slugărnicie fiscală nu e doar jenantă, este periculoasă. Când lovești direct în capacitatea de consum a populației, încurajezi prăbușirea afacerilor locale, adâncești exodul forței de muncă și lași în urmă o economie slăbită, vulnerabilă. Este sau nu aceasta o formă de atentat la siguranța națională? Căci, dacă economia unei țări este pusă în genunchi din cauze interne sau externe, rezultatul este același: pierderea suveranității reale.
România nu moare din lipsă de resurse, ci din lipsă de coloană vertebrală. Ne sufocăm nu pentru că nu avem soluții, ci pentru că le căutăm mereu în afară, cu capul plecat și mâna întinsă. Când un guvern își sacrifică propria economie doar pentru a bifa cumințenia în fața unor birocrați de la mii de kilometri distanță, nu mai vorbim de guvernare, ci de administrație colonială.
Blocul Național Sindical (BNS) a cerut înființarea unei celule de criză formată din reprezentanți ai ANRE și ai Consiliului Concurenței pentru a investiga manipularea prețului la energie electrică. BNS semnalează creșterile de prețuri după liberalizare, în condițiile unor tarife mult mai mici înainte de 1 iulie. Majorarea cu peste 70% a prețurilor la energie electrică va conduce la o creștere a inflației la 8,25%, transformând România, oficial, în cea mai săracă țară din Europa.
BNS a cerut Guvernului stabilirea unei celule de criză formată din reprezentanți ai Consiliului Concurenței și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, care să urmărească salturile de preț înregistrate imediat după 1 iulie 2025 în ofertele furnizorilor, în condițiile în care, mulți dintre ei, cu doar 24 de ore înainte, și fără ca prețurile de achiziție să se modifice semnificativ, ofereau contracte pe termen de un an, la prețuri semnificativ mai mici.
Totodată, celula de criză trebuie să investigheze eventuale înțelegeri la preț pe piața energiei în scopul manipulării prețului energiei electrice, așa cum ANRE a avut în cursul anului 2024 indicii de materializare a unei astfel de manipulări, în detrimentul consumatorilor. Pe de altă parte, un studiu al BNS arată că (re)liberalizarea pieței energiei va avea ca efect o majorare a ratei inflației de cel puțin 2,8 puncte procentuale, ceea ce ar putea ridica rata anuală a inflației peste nivelul de 8,25% (în condițiile unei inflații anualizate în prezent de 5,45%).
Rata inflației ar putea fi chiar și mai mare, în condițiile în care modificările de prețuri pentru consumatorii non-casnici (runda a doua) ar urma să afecteze și ele creșterea nivelului de trai. Totodată, măsurile guvernamentale propuse prin noul pachet de sprijin, în vigoare începând după expirarea plafonării, conduc la un sprijin redus la o treime, ca valoare, față de sumele alocate pentru subvenționarea facturilor non-casnicilor.
25% din gospodării intră în sărăcie energetică
Potrivit BNS, riscurile de intrare în categoria sărăciei energetice par să fie de natură să „străpungă” pragul de 25% dintre familiile care întâmpină dificultăți și categoric este de natură să conducă la majorarea dificultăților pentru plata facturilor la utilități, pentru milioane de consumatori casnici. Măsurile de sprijin (programate pentru zece luni) vor fi parțial anulate prin majorarea cotei standard de TVA, inclusiv pentru facturile la utilități.
În privința măsurilor de sprijin, respectiv plafonul de venit lunar de maximum 1.940 lei pentru persoanele singure, el apare deja ca fiind subdimensionat, întrucât valoarea este extrasă din valoarea pragului de venit anual de sărăcie relativă pentru anul 2024, așa cum a fost comunicat de către INS în iunie 2025, respectiv 23.262 de lei/persoană/an. Or, în 2025, urmare a creșterii anticipate a prețurilor, până la 8,25% și în condițiile înghețării pensiilor, salariilor în sectorul public și presiunile pe economie care ar putea atrage o spirală negativă în salariul real, inclusiv în sectorul public, apare ca o certitudine că rata sărăciei relative va crește.
Cel mai mare preț din UE
Liberalizarea prețurilor la energie electrică de la 1 iulie 2025, va conduce la scumpiri semnificative pentru populație (între 67% și 79%) în ceea ce privește facturile la energie electrică, susține BNS. Consumatorii casnici din România ar urma să plătească al patrulea cel mai mare preț din Uniunea Europeană (după Germania, Danemarca, Irlanda) și peste cele ale țărilor Europei de Est, respectiv de trei ori mai mare decât în Ungaria și de 2,5 ori mai mare decât în Bulgaria. Din punct de vedere al măsurării prețului prin standardul puterii de cumpărare (PPS), o majorare de 67-79% a prețului per kWh în România ar plasa prețul energiei pentru consumatorii casnici la cel mai înalt nivel din UE-27 (anterior re-liberalizării, la standardul PPS, așa cum am arătat, prețul energiei electrice pentru gospodării era deja al cincilea cel mai mare din UE-27, apropiat cu cel plătit în Germania), se precizează în studiul BNS.
Ministrul USR al Mediului a amenințat cu elaborarea unei legi drastice împotriva cetățenilor care fotografiază sau hrănesc urșii, aceștia fiind considerați responsabili pentru atacurile animalelor sălbatice. În ce privește studiul plătit de Comisia Europeană, care a demonstrat clar că avem de 3 ori mai mulți urși decât permite habitatul, acesta a avut doar rol de recensământ pentru a da satisfacție celor din UE în ce privește conservarea cu sfințenie a biodiversității.
Promisiunile de majorare a cotelor de recoltare a urșilor, după rezultatele studiului care a arătat că acest animal periculos s-a înmulțit excesiv și amenință viața oamenilor și a animalelor domestice din gospodării, au fost deja șterse. Noul ministru al Mediului, Diana Buzoianu, de la USR, amenință cu inițierea unui proiect de lege care să prevadă amenzi drastice pentru cei care hrănesc, fotografiază sau filmează urșii, în urma incidentului de pe Transfăgărășan. Atunci când hrănim un urs îl condamnăm la moarte, susține ministrul Mediului. Proiectul de lege cu care amenința reprezentanta USR apăruse deja la Senat, sub semnătura celor de la PSD, care s-au întrecut în a prevedea în proiect amenzi între 10.000 și 60.000 de lei pentru hrănirea urșilor. În mod ciudat, miercuri, proiectul a dispărut de la Senat, probabil ca să facă loc celui de la USR, pe care chiar ministrul Diana Buzoianu vrea să-l elaboreze.
”Oamenii trebuie să înțeleagă că, dacă i-ai dat o dată de mâncare unui urs, îl condamni la moarte, pentru că ursul respectiv nu va mai avea o frică de oameni. Și, într-o formă sau alta, va interacționa cu oamenii și vom ajunge la incidente dramatice. Aici trebuie crescute amenzile și să fie aplicate. Avem o formă finală de proiect de creștere drastică a sancțiunilor, pentru că, de multe ori, oamenii opresc pe banda dublă și hrănesc urșii, iar în legislație nu este prevăzută expres interdicția de a hrăni animalele sălbatice”, a declarat ministrul Diana Buzoianu.
Camere video și garduri electrice
Studiul plătit din fonduri europene a arătat clar că România are o populație de urși de circa 12.000 de exemplare, în condițiile în care habitatul permite doar 3.000-4.000 de animale.
”Ne confruntăm cu situații dramatice, semnalate și de primari. Vreau să protejăm și viața oamenilor, dar și biodiversitatea, pentru că noi avem o biodiversitate pe zona acesta pentru care merită să te lupți, dar trebuie să găsim și soluții ca oamenii să fie în siguranță”, a spus ministrul. În opinia sa, soluțiile de apărare a oamenilor de atacul animalelor sălbatice sunt gardurile electrice și camerele video, pentru cetățenii care încalcă legea. Diversiunea prin care se încearcă culpabilizarea oamenilor uciși sau mutilați de urși pe motiv de hrănire a acestora este cel puțin penibilă. Cele mai multe dintre atacurile urșilor sunt neprovocate, turiștii aflați în drumeții, ciobanii și chiar oamenii din orașe căzând victime ale acestor animale. Niciun traseu turistic nu mai este sigur în acest moment și niciun deal sau chiar câmpie nu scapă de riscurile unui atac al urșilor, atât vreme cât animalele au apărut în zone urbane din afara munților și dealurilor. În aceste condiții, soluția Ministerului Mediului este una absurdă, pentru că nu poți pune garduri electrice în toată țara.
Recensământul nu era pentru noi
Foarte mulți dintre cei care au tras semnale de alarmă față de înmulțirea necontrolată a urșilor și față de pericolul pe care îl reprezintă pentru viața oamenilor au așteptat rezultatele studiului din cadrul Proiectului “Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, finanțat din fonduri europene. Pentru ca autoritățile să ia măsuri de reducere a numărului acestor animale era nevoie de o cifră. Când însă cifra a devenit publică și a confirmat cele mai negre temeri, că România are peste 12.000 de exemplare de urși, aflăm că scopul proiectului era menținerea pe termen lung a actualei stări de conservare a populației de urs brun și a habitatului său. Ceea ce înseamnă că românii au fost lăsați fără apărare în fața atacurilor tot mai numeroase ale urșilor, în numele biodiversității, în care viața oamenilor nu mai are nicio valoare.
Partenerii comerciali ai Americii au eșuat în mare măsură să riposteze la tarifele lui Donald Trump, permițându-i unui președinte ironizat pentru că ”always chickening out” să strângă aproape 50 de miliarde de dolari în venituri vamale suplimentare.
La patru luni de când Trump a tras salva de deschidere a războiului său comercial, doar China și Canada au îndrăznit să-l înfrunte cu un tarif de 10%, taxe de 50% pentru oțel și aluminiu și de 25 % pentru automobile, notează Financial Times. În același timp, veniturile SUA din taxe vamale au atins un nivel record de 64 de miliarde de dolari în al doilea trimestru – cu 47 de miliarde de dolari mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
UE, cel mai mare bloc comercial din lume, a planificat contratarife, dar a amânat în mod repetat punerea lor în aplicare, legându-le de termenul de 1 august stabilit de Trump pentru negocieri.
În ciuda faptului că tarifele americane au atins niveluri care nu au mai fost văzute din anii 1930, timiditatea răspunsului global la Trump a prevenit totuși o spirală de represalii de tipul celei care a decimat comerțul mondial între primul și al doilea război mondial.
Unii analiști susțin că poziția dominantă a SUA drept cea mai mare piață de consum din lume, împreună cu amenințările lui Trump de a dubla tarifele pentru cei care îl sfidează, au însemnat că, pentru majoritatea țărilor, decizia de retragere nu a fost o lașitate, ci un bun simț economic.
Modelarea realizată de firma de consultanță Capital Economics a arătat că un război comercial cu grad ridicat de escaladare, unde rata medie a tarifelor reciproce ar ajunge la 24%, ar afecta PIB-ul mondial cu 1,3% în decurs de doi ani, față de 0,3% în cazul care ar rămâne la 10%.
„Spre deosebire de anii 1930, când țările aveau relații comerciale mai echilibrate, lumea de astăzi prezintă un sistem hub-and-spoke cu SUA în centru”, a declarat Marta Bengoa, profesor de economie internațională la City University of New York. „Acest lucru face ca represaliile să fie mai puțin de dorit din punct de vedere economic pentru majoritatea țărilor, chiar și atunci când ar putea fi satisfăcătoare din punct de vedere politic”.
”Considerațiile pe termen scurt – reducerea expunerii la tarife și minimizarea riscului de inflație – au condus majoritatea negocierilor cu Trump, ceea ce a permis Casei Albe să se impună”, subliniază Alexander Klein, profesor de istorie economică la Universitatea Sussex.
FIFA a anunțat oficial calendarul și procedura pentru achiziționarea biletelor la Campionatul Mondial din 2026, ce va fi organizat în SUA, Canada și Mexic. Primele bilete vor fi disponibile începând cu 10 septembrie 2025, când se deschide prima fereastră de înscriere la tragerea la sorți.
Fanii sunt îndemnați să-și creeze conturi pe fifa.com, pentru a primi notificări legate de pașii de urmat și de fazele succesive ale vânzării.
Bilete cu prețuri exorbitante pentru CM 2026
Pentru cei dornici să asigure o experiență VIP, FIFA a scos deja la vânzare pachete de ospitalitate, cu tarife amețitoare:
350 $/persoană – un meci din faza grupelor (exclus gazdele SUA, Canada, Mexic)
750 $/persoană – cele 3 meciuri din grupe ale echipei favorite + partida din „16-imi”
275 $/persoană – 4-9 meciuri la alegere, pe același stadion, indiferent de fază
Cea mai mare Cupă Mondială din istorie
CM 2026 va reuni 48 de echipe naționale și se va întinde pe o perioadă de 39 de zile, între 11 iunie și 19 iulie. Vor fi 104 meciuri, iar organizatorii așteaptă peste 6,5 milioane de spectatori în tribune, o cifră fără precedent.
Finala, pe MetLife Stadium din New York
Turneul va debuta la Mexico City, în timp ce finala se va juca pe MetLife Stadium, în New York, una dintre cele mai impunătoare arene din lume.
FIFA avertizează: biletul nu garantează accesul în țară
Suporterii sunt sfătuiți să consulte site-urile oficiale ale guvernelor din SUA, Mexic și Canada pentru cerințele de intrare, întrucât biletul la meci nu înlocuiește viza sau alte documente necesare.
Vânzarea biletelor va avea loc în mai multe etape, până în ziua finalei. Procesul de achiziție va diferi de la o fază la alta, iar FIFA promite mai multe detalii în lunile următoare.
Opinia Consiliului Fiscal referitoare la măsurile de austeritate instituite de Guvernul Bolojan pare una mai degrabă favorabilă, deși admite că acestea vor provoca o sărăcire a populației și a firmelor românești. Fiecare grup social sau de interese caută să participe cât mai puțin la efortul de ajustare, susține Consiliul Fiscal, care, în premieră, omite să mai atingă subiectul optimizărilor fiscale practicate de multinaționale. Important este să nu se ajungă la blocaje și la dezordine socială, consideră Consiliul Fiscal.
Consiliul Fiscal pare să aplaude la scenă deschisă măsurile Bolojan, abandonând aparența de neutralitate și, mai ales, abandonând concentrarea pe creșterea colectării, reducerea evanizunii fiscale, atacul la grupurile de interese și condamnarea optimizărilor fiscale practicate de multinaționale, care se regăseau până acum în opiniile instituției. De data aceasta, principala preocupare a Consiliului Fiscal este să nu cumva să se ajungă la blocaje și la dezordine socială. În rest, românii trebuie să accepte măsurile extrem de dure, pentru că, altfel, este loc și de mai rău, ne spune Consiliul Fiscal.
”În societatea românească, fiecare grup social sau de interese caută să participe cât mai puțin la efortul de ajustare. Important este să nu se ajungă la blocaje, la dezordine socială. Corecția bugetară, care înseamnă reducere de absorbție internă (ce afectează venituri personale, încasări ale firmelor), este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și evita o ajustare mai severă”, se arată în opinia Consiliului Fiscal. Doar în treacăt și destul de evaziv, Consiliul precizează că nu a existat preocupare pentru creșterea veniturilor fiscale (care sunt cele mai joase din UE –cca. 27% din PIB, față de o medie de 40% în UE), pentru reducerea gap-ului la TVA. Iar dacă va exista preocupare pentru reducerea evaziunii fiscale, având în vedere deficitul de încasare al TVA de aproximativ 30%, banii încasați vor merge către creșterea cheltuielilor militare, pe care România, prin președintele Nicușor Dan, și-a asumat-o.
Nu Comisia Europeană a cerut creșterea TVA
Potrivit Consiliului Fiscal, Comisia Europeană, precum și Banca Mondială și FMI, au cerut României introducerea impozitului progresiv și creșterea cotei unice, care se regăsesc în marea majoritate a statelor UE, însă Guvernul Bolojan a refuzat, preferând să ia măsuri precum creșterea TVA și a altor taxe și impozite și reduceri de cheltuieli. Consiliul Fiscal apreciază că adoptarea unui pachet consistent de măsuri pentru corecția dezechilibrului bugetar reprezintă o urgență absolută, deoarece, în lipsa unui pachet de măsuri credibil, ferm, riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent. Pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui pachet de măsuri, având în vedere angajamentele asumate în cadrul PNRR și în cadrul PBS, în 2026, este probabilă și o reașezare a modului de calcul a impozitului pe proprietate și introducerea unei taxe de mediu pentru mijloacele de transport, arată Consiliul Fiscal, care consideră că ambele măsuri ar avea un efect pozitiv suplimentar asupra traiectoriei veniturilor bugetare.
Ne așteaptă ani de austeritate
Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât traiectoria agreată în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu, conducând la un deficit public ridicat și persistent și punând în pericol corectarea deficitului excesiv al României. În acest context, având în vedere derapajul semnificativ de la traiectoria de consolidare bugetară stabilită prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu (care prevedea o țintă de deficit bugetar ESA de 7% în anul 2025), riscul de retrogradare a ratingului suveran (cu consecințe importante asupra accesului pe piețele internaționale și asupra costurilor de finanțare), precum și mediul internațional nefavorabil, marcat de instabilitate, conflicte comerciale și armate, adoptarea unui pachet consistent de măsuri pentru corecția dezechilibrului bugetar este absolut necesară, semnalează Consiliul Fiscal. Potrivit acestuia, în Planul Bugetar-Structural Național, convenit de România cu Comisia Europeană, punctul de plecare pentru consolidarea fiscală ar fi trebuit să fie un deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2024 (în 2024, valoarea deficitului a fost de 9,3%), ceea ce face ca procesul de ajustare să fie mai sever în următorii ani.
FCSB a trecut cu emoții de Inter Club d’Escaldes și s-a calificat în turul 2 preliminar al Ligii Campionilor. În ciuda unui eșec rușinos în retur (1-2), victoria cu 3-1 din tur a fost suficientă pentru calificare, iar UEFA a virat deja 175.000 de euro în conturile clubului.
În turul următor, echipa lui Elias Charalambous va înfrunta pe Shkendija, campioana Macedoniei de Nord. Dacă FCSB se impune în dublă manșă, va mai încasa 550.000 de euro, sumă care ridică totalul premiilor la 725.000 € în doar două runde preliminare.
18,6 milioane € pentru calificarea în grupe
Dacă FCSB reușește imposibilul și ajunge în grupele UEFA Champions League, Gigi Becali va încasa 18,6 milioane de euro din start. În plus, fiecare victorie în grupe valorează 2,1 milioane de euro, iar un egal aduce 700.000 €.
Sezonul trecut: 12,5 milioane € în Europa League
În stagiunea 2024-2025, FCSB a fost o revelație în Europa League. A ajuns până în optimile de finală, unde a fost eliminată de Lyon (1-7 la general), după ce trecuse de PAOK în play-off. Performanțele i-au adus clubului 12,5 milioane de euro din partea UEFA.
FCSB va juca turul cu Shkendija pe 23/24 iulie, iar returul o săptămână mai târziu. Premiul financiar e tentant, dar presiunea e uriașă.
Revenirea uimitoare a acțiunilor de la începutul lunii aprilie reflectă în mare măsură pariul investitorilor că Donald Trump nu își va pune în aplicare amenințările privind tarifele. Un pariu greșit.
Însăși rezistența piețelor îl poate încuraja pe liderul de la Casa Albă să meargă mai departe, ceea ce ar putea fi o veste proastă pentru bursele din Europa.
Investitorii par să creadă că tarifele „reciproce” din 2 aprilie au fost în principal o tactică pentru a aduce țările la masa negocierilor, iar taxele impuse de Trump vor fi în cele din urmă mult mai mici decât cele anunțate, notează Reuters.
Evoluția acțiunilor de luni nu a sugerat panică: Wall Street a închis pe verde, iar Nasdaq a atins un nou maxim. Întrebarea care se pune acum este dacă granița dintre automulțumirea piețelor și comerțul „TACO” – pariul că „Trump întotdeauna se sperie” – se estompează.
Amploarea redresării de la 7 aprilie este cu adevărat uluitoare. A fost nevoie de mai puțin de trei luni pentru ca indicele S&P 500 să treacă de la minime la un nou maxim istoric, după cum a remarcat recent Charlie Bilello, strateg șef la Creative Planning.
Totuși, analiștii de la BlackRock Investment Institute nu exclud ”mișcări mai puternice ale piețelor pe termen scurt”. Se poate crea o buclă, prin care rezistența și puterea Wall Street în fața incertitudinii comerciale sporite îl încurajează de fapt pe Trump să dubleze tarifele.
Dacă cresc la 30% pentru produsele UE, potențialele represalii ar risca să repete vânzările de după Ziua Eliberării, trimițând acțiunile europene în jos cu două cifre, avertizează Barclays. De asemenea, este posibil ca investitorii să se concentreze obsesiv pe China – un alt pariu greșit.
China a reprezentat 13,4% din importurile de bunuri din Statele Unite anul trecut, cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. În schimb, SUA au importat produse în valoare de 605,7 miliarde de dolari din Uniunea Europeană, adică 18,6% din total. În viziunea lui Trump, UE „jefuiește” America aproape la fel de mult ca China.
Xavier Baraton, Chief Investment Officer al HSBC Asset Management Global, a subliniat că imprevizibilitatea președintelui american rămâne un risc semnificativ pentru burse.
În opinia lui Gerry Fowler, șeful strategiei UBS European Equity, traderii de instrumente derivate se pregătesc pentru o frecvență mai mare a creșterilor de volatilitate pe piețe într-o singură zi, precum cea din 5 august 2024.
România a pierdut finanțarea europeană pentru unitățile medicale mobile destinate depistării precoce a cancerului la femei. Potrivit datelor transmise către Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), Ministerul Sănătății nu a reușit să atragă fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru această componentă esențială a infrastructurii prespitalicești. Această decizie pune în pericol viețile a mii de românce, într-o țară care înregistrează, în mod alarmant, cea mai mare rată de mortalitate de cancer de col uterin din Uniunea Europeană.
În răspunsul transmis recent către FACIAS, Ministerul Sănătății a eliminat finanțarea din PNRR destinată achiziționării acestor unități medicale mobile, în ciuda faptului că ele sunt esențiale pentru prevenția și depistarea precoce a cancerului mamar și cervical.
Ministerul justifică eliminarea finanțării pentru unitățile mobile destinate screeningul cancerului de incapacitatea administrativă și schimbare de priorități. Potrivit ministerului, „în cursul procesului de actualizare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Ministerul Sănătății a solicitat, din motive obiective, eliminarea acestei investiții din cadrul componentei aferente Sănătății.” Așa-numitele „motive obiective” invocate de minister vizează „dificultățile întâmpinate în procesul de implementare, precum și nevoia de recalibrare a priorităților de finanțare, în acord cu termenele și constrângerile specifice PNRR.” Dintr-un buget de 251 de milioane de euro alocat infrastructurii prespitalicești, fondurile pentru aceste echipamente vitale au fost pur și simplu eliminate.
Decizia de a renunța la acest program vine într-un context medical devastator. Conform Institutului Național de Sănătate Publică, România deține recordul european pentru incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin. În 2022, rata de incidență era de 32,6 cazuri noi la 100.000 de femei, de peste două ori și jumătate mai mare decât media UE (11,7 cazuri). La fel de tragică este rata mortalității: 16,8 decese la 100.000 de femei, de trei ori mai mare decât media europeană (5,3 decese). Mai mult, în 2023, 2.888 de femei din România au fost diagnosticate cu cancer de col uterin, iar 1.177 și-au pierdut viața.
FACIAS reamintește că România a semnat contracte în valoare de 26 de miliarde de euro prin PNRR, dar a atras până acum doar 10,7 miliarde, iar proiecte în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi incluse în PNRR pentru că nu pot fi finalizate până în august 2026. Dacă autoritățile nu se vor mobiliza, alte 10 miliarde de euro riscă să fie pierdute, transformându-se într-o nouă povară financiară suplimentară pentru contribuabilii români, obligați să suporte costurile contractelor de achiziție încheiate anticipat de statul român.
Bruxelles-ul va propune ca fructele și legumele destinate școlilor să fie ”produse în Europa”, ca parte a unui efort mai amplu de a favoriza industriile naționale, de la apărare la agricultură.
Programul finanțează un sector alimentar în valoare de aproximativ 220 de milioane de euro pe an, conform unui proiect de propunere consultat de Financial Times.
Clauza „Made in Europe” reflectă dorința ca instituțiile și companiile europene să acorde prioritate produselor autohtone în fața importurilor, în încercarea de a stimula industria slab dezvoltată a blocului comunitar.
Bruxelles-ul a introdus recent clauze „Made in Europe” în noile norme privind achizițiile publice în domeniul apărării și orientări privind ajutoarele de stat pentru tehnologiile ecologice. De asemenea, a stabilit obiective interne pentru producția de produse de bază, cum ar fi materiile prime esențiale.
Clauza privind școlile – care solicită, de asemenea, să se acorde prioritate produselor provenite de la micii producători și de la fermele cu o „amprentă climatică redusă” – va face parte dintr-o revizuire a normelor privind piețele agricole.
În timp ce UE este un exportator net de lapte și produse lactate, importă aproximativ de două ori mai multe fructe și legume decât exportă. Principalii săi furnizori sunt SUA, Maroc și Turcia.
Șaptesprezece state membre acordă deja prioritate aprovizionării locale sau regionale, se arată în analiza Comisiei Europene privind schema actuală pentru școli care va rămâne parte a finanțării în cadrul politicii agricole comune, evaluată la 369 de miliarde de euro și reprezentând aproximativ o treime din bugetul UE.
Fermierii au insistat ca sprijinul financiar să fie menținut pentru a asigura securitatea alimentară, în ciuda sectoarelor concurente, precum industria și apărarea.
Comisia va propune ca ajutorul direct pentru venituri acordat fermierilor — în valoare de aproximativ 291 de miliarde de euro — să fie protejat (alocat în mod special), însă statele membre vor avea mai multă flexibilitate în ceea ce privește sprijinul pentru nevoi suplimentare, precum formarea profesională și finanțarea regiunilor izolate.
Plățile către fermieri vor continua să fie distribuite în funcție de dimensiunea fermei, dar ar trebui aplicată o scară progresivă care să favorizeze în special micii producători. Potrivit unui proiect separat, finanțarea va fi limitată la 100 000 de euro pe agricultor pe an pentru a direcționa mai bine fondurile.
Donald Trump, aparent „dezamăgit” de atacurile tot mai intense ale Rusiei asupra Ucrainei din ultima lună, este pe picior de război.
Vestea că imprevizibilul președinte american a fost de acord să furnizeze Ucrainei echipamente militare în valoare de miliarde de dolari, plătite de aliații NATO, și să amenințe Rusia cu „tarife de 100%” a fost un șoc pentru factorii de decizie și analiștii ucraineni, care abia au reacționat la pauza bruscă și reluarea ulterioară a livrărilor de arme americane.
Comentatorii pro-ucraineni, precum fostul ambasador al SUA la Moscova, Michael McFaul, sunt încântați: „Președintele Trump începe în sfârșit să înțeleagă adevărata natură a lui Vladimir Putin”.
Dar nu au trecut încă cinci luni de când vizita lui Volodimir Zelenski în Biroul Oval s-a încheiat brusc – și într-o manieră umilitoare – după ce Trump l-a luat peste picior pe omologul său ucrainean, acuzându-l că „se joacă cu al treilea război mondial”, relatează UnHerd.
Între timp, ofensiva de farmec a lui Trump cu Putin, care a durat luni întregi, s-a remarcat prin convorbiri telefonice lungi care au flatat ego-ul președintelui rus. Cu toate acestea, nu a modificat poziția Kremlinului cu privire la război.
Un Trump care se autointitulează pacificator susține acum că dorește să „termine” războiul prin alte mijloace. La suprafață, pare că planurile lui față de Rusia și Ucraina s-au schimbat complet în ultimele două săptămâni.
Trump nu promite doar restabilirea aprovizionării cu arme, ci îl întreabă chiar pe Zelenski dacă poate lovi adânc în teritoriul rus, eventual până la Moscova. „Absolut”, ar fi răspuns Zelenski, „putem, dacă ne dați armele”.
Deși politica pe termen scurt a Casei Albe s-ar fi modificat, logica care stă la baza comportamentului lui Trump rămâne aceeași: negociatorul care dă ordine în timp ce așteaptă Premiul Nobel pentru Pace și aprecieri din partea lui Putin.
Nu există nicio garanție că sistemele de armament în cauză vor ajunge în Ucraina, cu atât mai puțin că vor fi folosite pentru atacuri rapide asupra Rusiei. Ca atare, războiul se poate prelungi. Frustrant pentru planificatorii militari de la Kiev.
Într-un interviu acordat BBC pe 14 iulie, Trump a recunoscut că nu are încredere în „aproape nimeni”. De ce ar avea Ucraina încredere în el?
Există un singur mare câștigător din acest haos: influentul Xi Jinping. Până când liderul de la Casa Albă nu se va angaja într-o strategie pe termen lung, care să asigure continuarea dominației americane și colaborarea cu NATO, ziua în care China va depăși SUA ca superputere mondială pare tot mai aproape.
Băncile centrale caută să-și consolideze rezervele de aur. Iar pentru asta, se orientează către minele din propriile țări pentru a obține metalul prețios.
Pe lângă faptul că este mai ieftin, achiziționarea aurului din mine ajută la sprijinirea industriei locale și la întărirea rezervelor, fără a pune presiune pe rezervele valutare.
„Un trend pe care îl observăm este că unele bănci centrale, în special din Africa și America Latină, au început să cumpere aur direct de la minele locale, de mici dimensiuni”, a declarat Shaokai Fan, director global al departamentului de Bănci Centrale din cadrul World Gold Council.
Băncile centrale din Columbia, Tanzania, Ghana, Zambia, Mongolia și Filipine se bazează pe aurul extras local pentru a-și construi rezervele, relatează CNBC.
Ghana Gold Board — agenția de stat care gestionează achizițiile de aur în numele Băncii Ghana — a încheiat în aprilie acorduri cu mai multe companii miniere pentru a cumpăra 20% din producția lor de aur, potrivit Reuters.
În septembrie anul trecut, autoritatea minieră din Tanzania ar fi impus ca toți exportatorii de aur, inclusiv minerii și comercianții, să rezerve cel puțin 20% din producție pentru a fi vândută băncii centrale.
În mod tradițional, băncile centrale cumpără aur prin intermediul pieței globale extrabursiere – de obicei centrată la Londra. Aceste achiziții implică adesea lingouri de înaltă puritate London Good Delivery sau LGD, care îndeplinesc standardele globale și sunt depozitate în seifuri de top, cum ar fi cele de la Banca Angliei.
”Din cauza prețurilor în creștere ale aurului și a atractivității sale ca acoperire împotriva riscurilor geopolitice, este normal ca băncile centrale ale țărilor producătoare să se orienteze către producția internă”, a declarat Adrian Ash, director de cercetare la firma de investiții în aur BullionVault.
Aurul se tranzacționează în prezent la 3328,3 dolari pe uncie, în creștere cu aproape 27% de la începutul anului. Băncile centrale care cumpără lingouri de la minele locale și dispun de capacitate internă de rafinare LGD elimină costurile suplimentare și comisioanele.
De exemplu, banca centrală a Filipinelor este un rafinator certificat LGD. Kazahstanul are două rafinării acreditate de London Bullion Market Association (LBMA). Rusia avea șapte până când au fost suspendate în 2022, după invadarea Ucrainei.
Achiziționarea aurului de pe piața internațională necesită adesea dolari — un activ de rezervă. Asta înseamnă că băncile centrale trebuie să schimbe un activ de rezervă cu altul. Dar nu este necesar dacă folosesc moneda locală pentru a cumpăra aur extras în țară.
„Poți să-ți crești rezervele folosind moneda locală și, astfel, să nu sacrifici un alt activ de rezervă pentru a-ți spori rezervele de aur,” precizează Shaokai Fan.
1. Marele gazetar sportiv Ion Cupen avea o vorbă – ”dă-i românului un rahat învelit în staniol, spune-i că-i la reduceri sau gratis și se va bucura.” Țineam la Cupen cel talentat și ursuz. Și îmi permitea(m) să-i răspund. ”Înseamnă că matale ești un român desăvârșit. Când îți dă unul 500 de lei în plus la salariu, părăsești orice redacție.” Bătrânul histrion ”Johnny” Cupen rostogolea iute replica. ”Sictir, tovarășe, io sunt capitalist cinstit, hoților!” Și ne jucam în continuare. ”Normal, nea Johnny, pot să depun mărturie… Dacă nici io nu te cunosc… În câte deplasări am fost împreună…” Dar Cupen avea dreptate. Dezvolt mai jos.
2. Am râs de teosoful paramilitar Georgescu atunci când a zis că va face benzina un leu. Unii, foarte puțini, l-au crezut. Altora, destui, le-a plăcut să audă basmul ăsta și nu le păsa ce va fi după ce adorm. De vreo două-trei luni, votanți ai lui Decebal în izmene roșii, dar și oameni care l-au ocolit cu ștampila, printre ei numărându-se și absolvenți de ASE sau Politehnică, sunt disperați să se mute la un Caritas al energiei. Nu dau amănunte, știți despre ce-i vorba. Câteva zeci de mii, poate sute de mii, s-au și mutat. Și sunt plini de încredere. Cum face firma aia să vă dea energie mai ieftină după ce…? Era să scriu ”după ce vă racolează”, dar ar fi fost prea viguros verbul. După ce vă ademenește ca pe copii – ”luați de la nenea ciocolățica asta cu beculețe!” Când veți fi mulți, mulți, mulți, nu cumva veți plăti în 2026 ca să vă iasă pe nas transferul din 2025? Eu vă întreb, că nu mă pricep. Dar mă uit la ce s-a întâmplat din 1990 încoace și încerc să văd cât de adevărată e expresia ”istoria se repetă.” Gratisul, reducerile, cadourile, facilitățile, prieteniile dezinteresate sunt foarte scumpe pentru că se transformă în obligații. Și multe obligații te asupresc mai rău decât dobânda. E mai ieftin acolo? Sper să mă înșel și să nu vă coste imens ieftineala asta.
3. Cel mai bun, chiar meseriaș, a fost creditul în franci elvețieni. Mai luați unul! Dar să nu vă cumpărați case! ”Pentru că au randament scăzut”, cum ne învață escrocii ăia care dilibadesc sfaturi de îmbogățire rapidă, dar n-au construit măcar un coteț. Luați francii elvețieni și investiți-i în criptomonede! ”Veți tripla banii în două luni”, a zis un specialist din ăsta. Bravoooo! E genul de ”business safe”. Bineînțeles.
4. Asta-i țara de păcăleală în care NU au pensii speciale medicii din spitale. Cea mai mare performanță, pentru că se muncește mai greu ca în mină, o fac medicii din spitale. Ar merita pensionați la 45 de ani și să primească de trei ori mai mulți bani decât epoleții și robele. La noi, însă, medicii din spitale sunt înjurați și sunt apreciate psiholoagele. Astea ”acordă” și interviuri. Și spun că au pacienți. Nu. Pacienți au psihiatrii. Psiholoagele au clienți. Ele n-au voie să dea rețete. Ele fac gargară. Pe vremea lui Ceaușescu, un elev la Sf. Sava sau Lazăr citea mai mult în vacanța de vară din clasa a noua decât o psiholoagă în toată facultatea și la masterat.
La prima vedere, codul Morse pare o relicvă fascinantă din filmele cu spioni și submarine din Al Doilea Război Mondial. În realitate, însă, telegrafia viteză e un sport modern, cu competiții internaționale aprige, în care domină o minte românească: Ianis Alexandru Scutaru, elevul-minune din Piatra-Neamț.
La doar 13 ani, Ianis tocmai a făcut ceea ce nimeni altcineva din România nu mai reușise vreodată: a înscris țara noastră în Guinness World Records cu un record incredibil – cea mai rapidă recepționare și transcriere a unui mesaj în cod Morse, realizată în doar 110 milisecunde. Acest rezultat, echivalentul unei viteze uimitoare de 1.160 semne pe minut, i-a adus recunoaștere mondială la cel mai mare eveniment internațional dedicat radioamatorilor, HAM RADIO 2025 din Friedrichshafen, Germania, unde participă anual peste 11.000 de persoane din 50 de țări.
Performanța lui Ianis nu a venit peste noapte, ci este rezultatul unei discipline riguroase și al unor antrenamente susținute timp de cinci ani. Pentru cei care se întreabă „ce înseamnă, de fapt, telegrafia viteză?”, răspunsul e simplu: un sport care implică o concentrare extraordinară, memorie auditivă și viteză excepțională de reacție, pentru că participanții trebuie să recepționeze și să transcrie instantaneu coduri Morse, transmise prin semnale auditive sub formă de puncte și linii.
Ianis nu doar participă la competiții – le domină. Dar, în spatele acestei imagini de tânăr-recordmen mondial, există și un adolescent care își trăiește copilăria firesc: joacă baschet, se bucură de muzică și iubește vacanțele liniștite la bunici.
Datorită performanțelor sale unice și a impactului pozitiv pe care îl are asupra comunității, Ianis a fost inclus recent în campania națională „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, derulată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României – o inițiativă care promovează și sprijină tinerii excepționali, capabili să contribuie la dezvoltarea societății românești.
Campania are miza clară de a pune în lumină exact astfel de exemple de excelență și determinare, iar Ianis Alexandru Scutaru este definiția perfectă a tânărului care poate să influențeze o întreagă generație prin exemplul său personal.
Ce urmează pentru Ianis? Deocamdată, noi competiții internaționale și poate noi recorduri. Până atunci, însă, el rămâne dovada vie că performanța românească poate depăși barierele geografice și de vârstă, mai ales când pasiunea se întâlnește cu o disciplină ieșită din comun. Iar dacă azi numele său este scris în Guinness World Records, mâine poate inspira zeci sau chiar sute de alți tineri să viseze și să realizeze imposibilul.
Casa de brokeraj Prime Transaction evaluează acțiunile transportatorului naționale de gaze Transgaz (simbol bursier TGN) la o valoare intrinsecă de 51,8713 lei prin comparația multiplilor de piață ai emitenților relevanți, cu 46,74% mai mare decât prețul de închidere din ședința de tranzacționare din 11 iulie.
„Este vorba despre doar 4 emitenti, dintre care unul singur, Amber Grid, desfasoara doar activitatea de transport al gazelor naturale, asa cum este cazul la Transgaz. Din acest motiv, in calculul valorii finale, rezultatul din evaluarea pe baza multiplilor este ponderat cu 25%, iar cel din evaluarea prin metoda DCF cu 75%”, scrie Prime Transaction.
Analistul a luat în considerare multiplii de evaluare ai unor companii ca Fluxys (Belgia), Amber Grid (Lituania), Snam (Italia) și Enagas (Spania). În medie, cele patru companii au un multiplu P/E (Price to Earning – Preț / Câștiguri) de 19,81x, adică investitorii plătesc 19,81 unități monetare pentru fiecare unitate monetară de profit generat, comparativ cu 9,95x în cazul Transgaz.
Rezultatele financiare mult îmbunătățite și-au pus amprenta pe evaluarea pe baza comparației multiplilor de piață, valoarea rezultată acum fiind mai mult decât dublă față de cea din ianuarie 2024. În afară de rezultatele mai bune ale Transgaz, au contribuit la acest lucru și mediile mai mari ale multiplilor de piață, unul singur dintre aceștia înregistrând o scădere, mai exact EV/EBITDA (Enterprise Value to EBITDA).
Acțiunile TGN s-au apreciat cu 53,5% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacții de 125 de milioane de lei. Creșterea bursieră mare a fost corelată cu rezultatele financiare, cu un profit net pe 2024 aflat la maximul ultimilor șase ani și un profit net TTM (trailing twelve months – pe ultimele 12 luni) la 31 martie 2025 care ar consemna un nou maxim istoric, dacă va rămâne la același nivel la finalul anului.
Prețul de 35,35 lei pe acțiune înregistrat la finalul ședinței de tranzacționare din 11 iulie este un maxim istoric EOD (end of day – la finalul zilei) luând în considerare datele ajustate cu majorările de capital, maximul istoric intraday fiind înregistrat anterior pe 5 și 6 iunie, la 35,6 lei pe acțiune. Începutul anului a fost foarte bun pentru Transgaz, cu o dublare a profitului net determinată în principal de tarifele reglementate mai mari.
Veniturile totale consolidate au crescut cu 49,05%, de la 706,56 milioane de lei în T1/2024 până la 1,05 miliarde de lei în T1/2025, creștere care a venit în principal de la veniturile din transportul de gaze din România (+300,55 milioane de lei), urmate de cele din Republica Moldova (+42,32 milioane de lei). În condițiile în care cea mai mare parte a creșterii veniturilor a venit de la tarifele mai mari și nu de la volumul de activitate, cheltuielile operaționale nu au urmat evoluția veniturilor, înregistrând o creștere mult mai mică, de doar 56,56 milioane de lei per total.#
Într-o țară sufocată de taxe, inflație și austeritate „cu ștaif european”, apare un nou colț de rai. Nu pentru noi, ci pentru Trump și clanul său, care tocmai a decis că România e bună de business. Proiectul Trump Tower Bucharest, un parteneriat între The Trump Organization și SDC Imobiliare, promite apartamente de lux, facilități „exclusiviste” și un viitor sclipitor. Asta, în timp ce noi ne întrebăm dacă mai avem bani să ne plătim chiria sau factura la curent.
Când imigranții sunt o problemă, dar imobiliarele lor nu
E ironic, nu? Donald Trump, omul care a ridicat ziduri simbolice și reale pentru a bloca imigranții, vine acum cu businessul în România. Când e vorba de refugiați sau studenți români care visează la America, ni se trântește în față „profilul social media obligatoriu” și refuzuri de viză.
Dar când e vorba de profit, România devine brusc „punct strategic”, „țară prietenoasă” și „piață emergentă”. Adică suntem buni să-i cumpărăm apartamentele cu nume pretențios, dar nu să-i călcăm pragul țării?
Această clădire simbolică nu e altceva decât un nou trofeu al ipocriziei globale. Ne vând „reper imobiliar” și „viziune occidentală” în timp ce realitatea de zi cu zi a românilor e plină de incertitudine economică și nesiguranță socială. Cum să îți permiți un penthouse cu semnătura Trump când statul îți ia jumătate din salariu, băncile îți închid ușa în nas și TVA-ul crește cu fiecare zi?
trump-tower
A venit cu turnul Trump Tower, dar să nu vină și cu lecții de morală
Dacă tot își aduce imperiul imobiliar aici, poate ar trebui să aducă și un set de valori mai coerente zic. Nu mai vrea imigranți? Perfect. Atunci să nu își mai imigreze nici business-ul. Să construiască turnuri doar acolo unde acceptă și oamenii. Nu poți cere „closed borders” pentru unii și „open markets” pentru alții. Pentru că, domnule Trump, nu suntem doar o piață. Suntem o țară! Cu oameni. Cu demnitate.
Trump Tower Bucharest – între oportunism și batjocură
Poate că e momentul să ne întrebăm: de ce România devine interesantă doar când e de vândut? De ce tăiem burse, pensii și sănătate, dar punem covor roșu când vine vorba de Trump Tower Bucharest? E timpul să ridicăm și noi un zid. Nu pentru imigranți, ci pentru cei care ne iau de proști.
Odată ce ne-am format o impresie inițială despre cineva, este nevoie de un eveniment dramatic pentru a ne face să reevaluăm prima impresie. Un efect secundar nefericit al acestui lucru este că uneori trecem cu vederea detalii valoroase…
TAUR
Sunteți predispuși la un anume tip de gândire negativă și de multe ori, vă supărați pe cei care par să se descurce mai bine decât dv. Ceea ce înseamnă că sunteți prea mândri să le cereți ajutor. Cineva din viața ta are mare nevoie de ceea ce ai de oferit.
GEMENI
Ai făcut lucrările de bază. Ai întocmit planurile și ai verificat faptele. Dar poate simți că trebuie să-ți verifici lista înainte de a lua măsuri. Sigur nu vrei ca nicio problemă de ultim moment să te încetinească. Respiră adânc și mergi. Este timpul să culegeți rezultatele.
RAC
Există atât de multe moduri de a te face să te simți bine în legătură cu lucrurile și situațiile care te înconjoară. Nu trebuie să ignori problemele la trebuie să faci față, dar astăzi, nu trebuie să te privezi (sau să te simți vinovat) pentru ceva ce meriți.
LEU
Există o diferență uriașă între a vorbi și a comunica. Putem vorbi cât ne place, dar nu suntem întotdeauna atât de buni să ascultăm sau să contestam afirmații ambigue. Se pare că în lumea ta a apărut o neînțelegere și provoacă tot felul de complicații.
FECIOARA
Unii oameni sunt obsedați să întoarcă ceasul înapoi, să-și retușească rădăcinile, să asculte posturi de radio retro… Există o diferență între nostalgie și dorința de a îngheța timpul. Maturizarea este un proces glorios, natural, care ne îmbogățește viața.
BALANTA
Cu tot progresul tehnic de care vă folosiți, încă nu sunteți mai înțelepți în ceea ce privește lucrurile drepte sau greșite. Doar pentru că nu ești în posesia tuturor răspunsurilor, nu înseamnă că ești pierdut. Dacă pui întrebările potrivite, ești pe drumul cel bun.
SCORPION
Nu lăsa termenele limită false să te păcălească să iei o decizie inutilă astăzi. Nu numai că ai dreptul să-ți iei timp și să explorezi toate posibilitățile, dar, vei găsi o soluție mult mai simplă. Este adevărat că unele dintre opțiunile tale posibile ar putea să dispară.
SAGETATOR
Este mult mai bine să fii optimist compulsiv decât pesimist neglijent! Pentru a fi clar, nu sugerez că vei câștiga jackpot-ul astăzi, asta ar avea nevoie de un miracol. Dar cu o atitudine plină de speranță, există șanse mari ca ceva să iasă în avantajul tău. Fii cât se poate de pozitiv!
CAPRICORN
Este timpul să ai încredere în instinctele tale. Acest lucru se aplică, chiar dacă instinctele de astăzi vă spun ceva foarte diferit de ceea ce au spus recent. Dacă vrei să fii cu adevărat sincer, trebuie să fii fidel la ceea ce simți cu adevărat… nu la ceea ce crezi că ar trebui să simți.
VARSATOR
Astăzi, problema este că nu auzi prea multe despre optimism de la oamenii din jur… Chiar și atunci când există motive pentru a fi veseli, conversațiile sunt adesea înclinate spre pesimism. Este atât de ușor să ne concentrăm pe negativ, încât ajungem să îl așteptăm…
PESTI
Este nevoie de o discuție diplomatică. Nu o conversație înșelătoare. De fapt, ceea ce ai nevoie, chiar acum, este acordul și sprijinul cuiva. Asta nu înseamnă că trebuie să dai înapoi sau să te prezinți la opinii cu care nu ești de acord.
Există un moment în viața fiecărui pacient aflat pe patul de moarte în care medicii ies din salon, dau jos mănușile și recunosc: „Am făcut tot ce-am putut.” În cazul PSD, momentul acela e acum. Doar că medicul se numește Sorin Grindeanu și, în loc să lupte pentru viața pacientului, se asigură că deconectarea de la aparate se face… cât mai lent, să nu deranjeze prea tare. Cine, însă, a băgat în comă partidul? Marcel Ciolacu, desigur, un anestezist de provincie care a confundat seringile cu bețele de chibrit.
Cândva partidul care conducea România cu o mână de fier în mănușă de catifea (dar cu buzunarele burdușite), PSD este azi un spectru al propriei glorii. Un monument în dărâmare, cu fațadă scorojită și temelia surpată. Electoratul, odinioară fidel ca un câine dresat cu pomeni și frica de „ceilalți”, a început să mârâie. Și, mai nou, mușcă.
Sondajele recente sunt un fel de certificat de deces scris cu creionul chimic. INSCOP plasează PSD la un umilitor 13,7%. CURS, ceva mai milos, le dă 20%. Adică un fel de „muribund, dar încă respiră”, chiar dacă e conectat la aparate. Între timp, AUR urcă în sondaje ca un Făt-Frumos electoral cu iz de naționalism – 40% și procentul suveraniștilor se mărește direct proporțional cu prostiile Guvernului Bolojan. În spate, PNL face ce știe mai bine: mimează existența.
Scorul celor de la USR nici nu merită comentat, „reziștii” oricum vor fi aduși la putere și dacă ajung la 5%, ca balamaua UDMR.
Ciolacu și Grindeanu, groparii PSD
Iar în mijlocul prăpădului, domnul Grindeanu vine să ne lumineze – cică România n-ar fi de ieri, de azi în deficit, ci de câțiva ani. Mulțumim, Sorine! Dar de ce, când erai în campanie, nu ne-ai spus asta? De ce atunci cheltuiați ca-n cluburile de fițe de pe Nordului, aruncați cu bani în toate direcțiile și promiteați marea cu sarea, fără să scoateți un sunet despre gaura bugetară?
Grindeanu, cu alura lui de funcționar apatic pe la vreo primărie de județ, își joacă rolul de gropar al PSD cu o apatie aproape poetică. Nu tu viziune, nu tu strategie, nu tu comunicare cu electoratul social-democrat. Doar liniște, letargie și câteva apariții TV, cât să nu uite lumea că există.
Nici despre Marcel Ciolacu n-ar fi mai multe de zis, doar că a reușit performanța rară de a face dintr-un partid de 45% unul de 13% fără să clipească. Un Houdini al decăderii politice. Ar merita o diplomă pentru „Contribuție deosebită la autodistrugerea unui colos”.
Iar în toamnă vine congresul PSD. Moment de răscruce, zic unii. Se alege o nouă conducere sau se face pomana partidului, pe asta n-au lămurită strategii PSD? Se vor strânge foști și actuali baroni, cu batiste la piept și lacrimi la colțul ochilor, întrebându-se cine mai are curajul să urce pe puntea Titanicului roșu. Se vehiculează nume – Lia Olguța Vasilescu, Mihai Tudose, Gabriela Firea, Victor Negrescu – dar nimeni nu pare pregătit să conducă o epavă. Iar cei care ar avea ceva suflu, ceva viziune, stau departe, căci n-au chef să-și lege cariera de un partid în descompunere.
Ce vedem în Kiseleff este o moarte lentă, anunțată, dar parcă nimeni nu are curajul să o recunoască. PSD nu mai are influență, nu mai are vână, nu mai are lideri. Doar baroni obosiți, lideri locali care visează la pensii speciale și un electorat tot mai puțin dispus să asculte aceleași poezii despre grija față de om. România anului 2025 este alta, numai că PSD-ul a rămas tot în 2005, cu discursuri ieftine și tactici expirate.
Dacă trendul se păstrează, la viitoarele alegeri s-ar putea ca sigla trandafirilor să nu mai înflorească prin nicio secție de votare. Abia atunci poate vor recunoaște și șmecherii aflați acum la „butoane” că PSD nu a fost ucis de dușmani, ci s-a sinucis cu mâna sa. Lent, dar cu multă dârzenie.
Bogdan Ivan, noul ministru al Energiei, transferat de la Ministerul Economiei, pare de un optimism și mai exaltat decât al lui Burduja. Acesta ne spune să stăm liniștiți, că vom avea doar pene de curent, nu și blackout, pentru că, vezi Doamne, am avea un mix energetic sănătos. Și, într-adevăr, este atât de sănătos, încât importurile au egalat producția de energie nucleară, eoliană și fotovoltaică la un loc. Și, da, mixul este atât de sănătos, încât importurile de energie în primele 5 luni ale acestui an au crescut cu 67,6%.
România importa marți, la orele 16, peste 1.100 MWh, importuri care se majorează, invariabil, în orele de vârf ale serii. Din ianuarie 2025 până în prezent, în sistemul energetic au mai apărut 670 MW solar, 76 MW eolian și 30 MW hidrocarburi, din care doar cei 30 de MW hidrocarburi sunt energie în bandă, adică pe care te poți baza. Producția de hidroenergie scade de la an la an, fără ca explicația secetei să mai poată fi un argument.
Potrivit ultimului raport al Institutului Național de Statistică, producţia internă la resursele de energie primară a însumat 6.906,6 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 342,0 mii tep (-4,7%) faţă de perioada 1.I-31.V.2024, iar importul a fost de 6.612,6 mii tep, în creștere cu 1068,9 mii tep (+19,3%). Producția de cărbune a scăzut cu 0,4%, iar cea de țiței a scăzut cu 7,4%, în timp ce importurile de țiței au cunoscut o creștere de 43,5%. În ce privește producția de gaze, aceasta a scăzut cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar importurile de gaze au crescut cu 61%.
Cel mai prost stăm la producția de energie electrică, aceasta reducându-se cu 9,4%, în vreme ce importurile de energie au atins un maxim de 67,6%.
Tot mai puțină energie
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 28.809,4 milioane kWh, în creștere cu 945,9 milioane kWh față de perioada 1.I-31.V.2024. Producţia din termocentrale a fost de 6.994,2 milioane kWh, în scădere cu 6,3 milioane kWh (-0,1%).
Producţia din hidrocentrale a fost de 5.177,1 milioane kWh, în scădere cu 2.068,1 milioane kWh (-28,5%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4.602,3 milioane kWh, în scădere cu 74,4 milioane kWh (-1,6%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.V.2025, a fost de 2.616,3 milioane kWh, în scădere cu 446,7 milioane kWh față de perioada 1.I-31.V.2024 (-14,6%), iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.619,5 milioane kWh, în creștere cu 394,4 milioane kWh față de perioada 1.I-31.V.2024. Importurile de energie au însumat 7.800 milioane kWh, cât nuclearul, eolianul și fotovoltaicul la un loc, cu o creștere de 3.147 milioane kWh față de primele 5 luni ale anului trecut.
Unde sunt investițiile?
Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 20.912,8 milioane kWh, cu 1,3% mai mare față de perioada 1.I-31.V.2024, consumul final de energie electrică în economie a rămas la același nivel, consumul populaţiei a crescut cu 5,7%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 8,4%. Exportul de energie electrică a fost de 5723,6 milioane kWh, în creștere cu 771,9 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2.173,0 milioane kWh, în scădere cu 85,5 milioane. Referitor la consum, în condițiile instalării extinse de panouri fotovoltaice, atât la populație, cât și la companii, este greu de explicat de ce consumul în economie a crescut cu 1,3 milioane kWh, iar cel al populației, cu 274,6 milioane kWh.
O posibilă cauză este lipsa stocării, care provoacă un consum ridicat din rețea chiar în orele de vârf, când panourile solare nu produc. Guvernul Bolojan a decis să anuleze fix cel mai eficient program Casa Verde, prin care se acorda sprijin financiar pentru achiziționare de baterii pentru prosumatori, precum și pentru panouri solare cu baterii, rezolvându-se una dintre marile probleme ale autoconsumului și ale independenței energetice.
Dacă administrația Trump va pune în aplicare tariful de 30% la mărfurile UE, ar înseamna o schimbare radicală pentru continentul european, eliminând bucăți întregi din comerțul transatlantic și forțând o regândire a modelului său economic bazat pe exporturi.
Miniștrii europeni reuniți luni la Bruxelles au rămas convinși că îl pot aduce pe Donald Trump înapoi de la marginea prăpastiei înainte 1 august (termenul limită) și că pot ajunge la un acord care să mențină intactă relația comercială bilaterală de 1,7 trilioane de dolari.
Însă oscilațiile comportamentului lui Trump față de Uniunea Europeană – pe care uneori a catalogat-o drept prietenoasă, iar alteori a acuzat-o că a fost creată special pentru a distruge Statele Unite – mențin foarte vie amenințarea ratei de 30%, potrivit Reuters.
Oficialii UE au sperat că ar putea limita daunele prin convenirea unui tarif de bază de aproximativ 10% – cel în vigoare în prezent – cu excluderi suplimentare pentru sectoare-cheie precum industria auto.
Anul trecut, Statele Unite au reprezentat o cincime din totalul exporturilor UE. Problema lui Trump este deficitul american de 235 de miliarde de dolari generat de componenta de bunuri a acestui comerț.
Economiștii de la Barclays estimează că o rată medie a tarifelor pentru produsele UE de 35%, inclusiv taxele reciproce și sectoriale, combinată cu represalii de 10% din partea Bruxelles-ului, ar reduce producția zonei euro cu 0,7 puncte procentuale.
O estimare anterioară a institutului economic german IW a constatat că tarifele de 20% până la 50% ar costa economia Germaniei mai mult de 200 de miliarde de euro până în 2028.
Unii observatori au susținut că lupta cu Trump este ceea ce UE are nevoie pentru a finaliza reformele mult întârziate ale pieței sale unice, stimulând cererea internă și reechilibrând economia în detrimentul exporturilor, care reprezintă aproximativ jumătate din producție.
Dar Fondul Monetar Internațional a avertizat că propriile bariere interne ale UE echivalează cu tarife de 44% pentru bunuri și 110% pentru servicii. Reformele propuse, precum crearea unor piețe de capital transfrontaliere mai libere, au înregistrat puține progrese în mai bine de un deceniu.
„Este mai ușor de spus decât de făcut. Nu există un acord privind aprofundarea integrării. Barierele sunt impuse chiar de statele membre ale UE pentru a-și proteja propriile interese”, subliniază Varg Folkman, analist la think tank-ul European Policy Centre.
Din prevederile bugetare definitive pe 2024, la sume primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări, statul român a încasat mai puțin cu 16 miliarde de lei. Totodată, din sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR, din cei 10,7 miliarde de lei preconizați, au fost primiți doar 4,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o gaură la veniturile bugetare de circa 22 miliarde de lei. Pe de altă parte, România a reușit să recupereze din fondurile europene aferente cadrului financiar 2014-2020, încasările fiind peste prevederile bugetare cu peste 9 miliarde de lei.
sursa foto: Facebook/Ministerul Finanţelor
Ministerul Finanțelor arată că veniturile bugetului de stat realizate în anul 2024 au fost în sumă de 278.145,6 milioane lei, cu 4.506,5 milioane lei sub prevederile bugetare definitive aprobate. Cheltuielile bugetului de stat realizate în anul 2024 au fost în sumă de 435.196,3 milioane lei, cu 16.659,2 milioane lei sub creditele bugetare definitive aprobate, iar execuţia bugetului de stat la finele anului 2024 s-a încheiat cu un deficit în sumă de 157.050,7 milioane lei, cu 12.152,7 milioane lei sub nivelul prevederilor bugetare definitive.
Veniturile încasate la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2024 au fost în sumă de 72.364,7 milioane lei, cu 1.628,3 milioane lei sub prevederile bugetare definitive aprobate. Cheltuielile bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2024 au fost în sumă de 73.497,8 milioane lei, cu 495,2 milioane lei sub creditele bugetare definitive aprobate. Execuţia bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate la data de 31 decembrie 2024, s-a încheiat cu un deficit de 1.133,1 milioane lei. Datoria publică a României la 31 decembrie 2024 a fost în valoare de 1.129.947,6 milioane lei (circa 226 miliarde de euro), din care datoria publică guvernamentală în valoare de 1.103.900,0 milioane lei și datoria publică locală în valoare de 26.047,6 milioane lei.
Mai mult de la angajați, mai puțin de la angajatori
La impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital, încasările au fost mai mici cu 2,8% decât cele preconizate, iar la impozite și taxe pe proprietate, mai mici cu 81,8%. La capitolul contribuții de asigurări, încasările din contribuțiile angajatorilor au fost mai mici cu 11%, în timp ce încasările din contribuțiile asiguraților au depășit cu 2,6% încasările din prevederile bugetare definitive. La veniturile din proprietate s-a realizat un plus de 10,6% la încasări, în timp ce veniturile din dobânzi s-au situate sub prevederile bugetare cu -5,9%.
Veniturile din prestări de servicii şi alte activităţi au înregistrat un minus 6,6%, cele din taxe administrative, eliberări premise, un minus de 42,1%, iar veniturile din amenzi, penalități și confiscări, un minus 9,3% față de prevederile bugetare. La sumele primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări, s-a raportat un minus 87% față de veniturile preconizate pentru 2024, iar la sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR, s-a înregistrat un minus 57,3%.
De remarcat că impozitul pe profit de la agenții economici a generat încasări la buget de 35,8 miliarde de lei, impozitul pe profit la băncile comerciale, de doar 3 miliarde de lei, în timp ce impozitul pe venit a însemnat încasări la buget de peste 48,5 miliarde de lei. Pe fondul majorării accizelor, încasările la acest capitol au crescut de la 37,2 miliarde de lei în 2023, la 46,3 miliarde de lei în 2024.
”Veniturile bugetului de stat, la 31 decembrie 2024 comparativ cu anul 2023, prezintă o creștere de 44.684,4 milioane lei (19,1%), în principal pe seama evoluției pozitive a TVA, impozit pe venit, accize și impozit pe profit”, susține Ministerul Finanțelor.
Bani mai mulți din creșterea taxelor
Comparativ cu anul 2023 când s-au încasat 37.260,3 milioane lei, veniturile din accize au crescut cu 24,3%. Astfel, accizele încasate din vânzarea produselor din tutun au fost de de 21.033,7 milioane lei (45,4%), accizele încasate din vânzarea produselor energetice, de 19.909,1 milioane lei (43,0%), în creștere cu 27,2% (4.263,3 milioane lei) față de anul 2023, iar accizele încasate din vânzarea de alcool etilic, produse intermediare, vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi bere, de 1.984,3 milioane lei (4,3%).
”În structură, încasările din accize au fost influențate de creșterea încasărilor la accizele pentru produsele energetice cu 27,2% (pe fondul unui nivel majorat al accizei la motorină cu 33,8%, iar la benzină fără plumb cu 34,2% de la 1 iulie 2024) și la accize pentru produsele din tutun de 19,2% (pe fondul unui nivel majorat al accizei la țigarete cu 8,0%). De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2024 au fost introduse în sfera accizelor nearmonizate, băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat/conținut de zahăr între 5-8g/100 ml 0,4 lei/litru și peste 8g/100 ml 0,6 lei/litru”, semnalează Ministerul Finanțelor.