Acțiunile continuă să avanseze, într-un ritm din ce în ce mai rapid. Temele cheie obișnuite (inteligența artificială în SUA, apărare și bănci în Europa) contribuie la această relansare a performanței.
Desigur, scăderea ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală a liniștit investitorii, dar era anticipată de piață. Din punct de vedere macroeconomic, datele publicate recent nu au pus sub semnul întrebării scenariul unei încetiniri în SUA și al probabilității de stagnare în Europa, notează AFP. Cum se explică atunci creșterea acțiunilor?
Acțunile cresc deoarece Wall Street îl adoră pe Donald Trump. Obiectivele liderului de la Casa Albă sunt pe placul investitorilor.
El dorește să reducă impozitele plătite de întreprinderi și gospodării, diminuând drastic transferurile sociale către cei mai săraci americani. Acest lucru este favorabil previziunilor privind profiturile, a căror creștere va rămâne în continuare de două cifre anul viitor.
Vrea să recupereze de la străini, sub formă de taxe vamale, banii care au fost „furați” poporului american. În realitate, așa cum arată acordul încheiat cu Pfizer săptămâna aceasta, este vorba de a obține de la companii reduceri de prețuri sau proiecte de investiții pe teritoriul SUA pentru a „reindustrializa țara”, în special în sectorul IA, care este piatra de temelie a creșterii viitoare și a câștigurilor de productivitate ale economiei americane.
Vrea să reducă semnificativ ratele dobânzilor Fed și să-și sporească influența asupra băncii centrale a SUA. Wall Street consideră că ratele vor scădea semnificativ în următorul an, ceea ce ar trebui să ducă și la reducerea ratelor obligațiunilor.
În același timp, Trump intenționează să scadă cursul de schimb al dolarului, care, potrivit consilierilor săi, este principala cauză a deficitului exterior al SUA: revenirea la nivelul din 2008 (1,5 dolari pentru un euro) ar favoriza puternic întreprinderile exportatoare americane și, dimpotrivă, ar afecta întreprinderile europene.
Chiar dacă unele obiective sunt incompatibile, cum ar fi scăderea dolarului – are un efect inflaționist prin creșterea prețului importurilor, Wall Street aplaudă cu entuziasm. Îi plac discursurile directe, acțiunile mediatizate și voința președintelui.
În ultimele luni, se pare că cele două temeri majore ale investitorilor – inflația și independența băncii centrale – se estompează, ba chiar dispar.
Care este problema cu o inflație de 2-4%, atâta timp cât creșterea economică este la înălțime? Și mai ales că întreprinderile nu suferă, așa cum s-a întâmplat în perioada 2022-2023. De asemenea, controlul guvernului asupra Fed are ca rezultat inițial o scădere accelerată a ratelor dobânzilor.
Strategiile lui Trump sunt pe termen scurt, dar, din moment ce termenul scurt a preluat în mod clar puterea, Wall Street le ascultă.
Cele mai mari sume neplătite îi vizează pe Raphinha, Robert Lewandowski și Jules Kounde.
Compania din Maranello a prezentat planul tehnologic pentru primul său EV, Ferrari Elettrica, dar a trecut și la o abordare mai prudentă a electrificării, „bazată pe abordarea centrată pe client, mediul actual și evoluția sa preconizată”, informează Reuters.
Discuțiile au ca scop stabilirea unor contramăsuri clare după o serie de încălcări ale spațiului aerian de către drone și avioane rusești. Potrivit Financial Times, statele din prima linie care se învecinează cu Rusia, susținute de Franța și Marea Britanie, au inițiat discuțiile care s-au extins ulterior la un grup mai larg din cadrul alianței formate din 32 de națiuni.
Macron se află sub o presiune extraordinară după ce ultima încercare a premierului Sebastien Lecornu de a forma un guvern funcțional a eșuat în doar 14 ore și, având în vedere că în următoarele luni, dacă nu chiar săptămâni, sunt din ce în ce mai probabile alegeri anticipate, relatează Politico.
Stimulentele financiare și finanțările din bani europeni pentru regenerabile din ultima perioadă au provocat o explozie a investițiilor în ceea ce era mai ieftin și ușor de construit: parcuri fotovoltaice și foarte puțin în eoliene.
Întrebarea este cât de departe se va extinde această militarizare financiară și dacă sistemul global se va fractura în blocuri rivale sau se va adapta cu noi reguli de guvernanță.
Fink a fost numit copreședinte interimar al Forumului Economic Mondial (WEF) în august, după câteva luni tumultoase care au dus la demisia predecesorului său, Klaus Schwab, fondatorul organizației, în vârstă de 87 de ani.
Potrivit unui sondaj publicat de cotidianul Le Figaro, 70% dintre francezi îi cer acum demisia lui Emmanuel Macron. Jumătate dintre ei sunt chiar „foarte favorabili” plecării sale și asta este o formulare elegantă pentru „nu-l mai suportăm”. Doar 29% se opun schimbării de putere, iar sprijinul real pentru rămânerea președintelui în funcție nu depășește 12%. Practic, Palatul Élysée a devenit o fortăreață cu ușile larg deschise.
Federația Sindicatelor din Administrația Fiscală ”Solidaritatea” a cerut premierului Ilie Bolojan să intervină în cazul abuzurilor comise de șeful ANAF, care îi obligă pe inspectori să jecmănească firmele românești, încălcând Codul de procedură fiscală. Totodată, premierul a fost sesizat că șeful ANAF vrea să reintroducă în planul de muncă un indicator de sume stabilite suplimentar de către fiecare structură de inspecție și de către fiecare inspector în parte.