Se schimbă banii în România. Anunțul de la BNR

Zeci de oameni, evacuați dintr-un bloc din Arad. Ce a găsit un bărbat în apartamentul pe care-l cumpărase

A fost forfotă în zona unui bloc din Arad, după ce s-a dat alerta la 112, în urma unei descoperiri pe care a făcut-o un bărbat care se apucase de curățenie în apartamentul pe care-l achiziționase în acel imobil. La un moment dat, omul a găsit un obiect de care s-a speriat și, ca atare, a alertat autoritățile. Zeci de oameni au fost evacuați, temporar, din clădire.

Un bloc din municipiul Arad a fost evacuat, după ce noul proprietar al unui apartament a găsit, într-un dulap, o grenadă, potrivit antena3.ro. Alerta s-a dat duminică seară, într-un bloc din cartierul Micălaca. Mai multe echipaje de poliţişti şi pirotehnişti au intervenit la fața locului, pentru a ridica obiectul pirotehnic.

Incidentul a avut loc într-un bloc unde, conform sursei citate, se mutase o persoană care cumpărase un apartament de la o familie stabilită în străinătate. Noul proprietar făcea curăţenie în locuință, când la un moment a găsit într-un dulap o grenadă. N-a mai stat pe gânduri şi a a pus mâna pe telefon, pentru a suna la 112, numărul unic de urgență.

Se fac cercetări

Ca urmare a sesizării primite, la fața locului s-au deplasat polițiștii și pirotehniștii. Obiectul pirotehnic a fost ridicat de către specialiști, pentru a fi depozitat în condiţii de siguranţă. În acest caz se fac cercetări pentru a se stabili exact de unde provine acea grenadă.

„Poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase au fost sesizaţi despre faptul că, într-un imobil din municipiu, a fost găsit un proiectil ce părea a fi o grenadă. Obiectul pirotehnic a fost ridicat în vederea continuării cercetărilor, fiind predat echipei pirotehnice din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Arad, pentru transportarea şi depozitarea acestuia în condiţii de siguranţă.

În cauză a fost întocmit un dosar penal, pentru nerespectarea materiilor explozive, în vederea stabilirii stării de fapt, stabilirii provenienţei şi luării măsurilor legale”, au precizat luni, reprezentanţii Biroului de presă al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Arad, potrivit Agerpres.

Până la preluarea grenadei de către pirotehnişti, zeci de persoane din 15 apartamente au fost evacuate din locuinţe. Oamenii s-au putut întoarce în casele lor după încheierea operațiunii derulate de către specialiști.

Noi scumpiri la pompă. Cât va costa un plin de benzină sau de motorină, după Revelion 2025

SOCIAL

-

2024-12-30

Noi scumpiri la pompă. Cât va costa un plin de benzină sau de motorină, după Revelion 2025

Prețurile combustibililor vor crește în România, după Reveşion 2025. Preţul benzinei se va majora cu 17 bani pe litru, în timp ce cel al motorinei va crește cu 16 bani pe litru.

Benzina şi motorina vor costa mai mult din 1 ianuarie, ca urmare a creşterii cu aproximativ 6% a accizelor la carburanţi.

Un plin, mai scump cu 8,5 lei

Şoferii care au autoturisme cu rezervoare de 50 de litri vor plăti în plus 8,5 lei pentru un plin. În cazul motorinei, costul va crește cu 8 lei.

Avand in vedere scumpirea, transportatorii vor primi in continuare ajutorul de stat de 20 de bani pe litru, cel putin pentru combustibilul achizitionat pana la 30 martie 2025, conform unui proiect pregatit de Ministerul Finantelor.

Pe de altă parte, în 2024, acciza s-a majorat în două etape, pe 1 ianuarie și pe 1 iulie. Cumulat, acciza a crescut cu 72 bani la benzină și 65 bani la motorină.

Economiştii trag semnalul de alarmă

Economiştii trag semnalul de alarmă: trendul se va menține și anul viitor și vom putea vedea noi scumpiri la pompă. Asta după ce recent a fost adoptată o modificare a codului fiscal care impune un impozit suplimentar pentru companiile de petrol și gaze. Vorbim de o taxă de 0,5% din cifra de afaceri pentru acestea.

Preţurile petrolului au crescut vineri cu aproximativ 1% şi au consemnat câştig săptămânal, în contextul unui volumul scăzut de tranzacţionare înainte de sfârşitul anului.

Nicușor Dan se dezice de Elena Lasconi, înainte de alegerile prezidenţiale din 2025: „Sper să se retragă din scrutinul prezidențial”

Politica

-

2024-12-30

Nicușor Dan se dezice de Elena Lasconi, înainte de alegerile prezidenţiale din 2025: „Sper să se retragă din scrutinul prezidențial”

Nicușor Dan a afirmat că speră ca Elena Lasconi să nu mai candideze în alegerile prezidențiale, atunci când scrutinul va fi reluat în primăvara anului 2025.

Edilul candidează, el însuși, la președinție ca independent.

Nicușor Dan, rugăminte către Lasconi

Primarul general al Capitalei a explicat de ce, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, din noiembrie, a votat-o pe Elena Lasconi.

„Am anunțat că voi vota un candidat de dreapta. Ludovic Orban s-a retras. Au rămas doi. Și pentru că între Elena Lasconi și Nicolae Ciucă am văzut că s-a format, câteva zile mai devreme, un curent în mediile sociale care a mers către Elena Lasconi, am considerat că Elena Lasconi are mai multe șanse să intre în turul doi (prezidențial) și am votat-o.

Bineînțeles, sper că Elena Lasconi să se retragă din scrutinul prezidențial. Și, bineînțeles, pe noi toți ne evaluează cetățenii și sper la o campanie în care oamenii să înțeleagă ce a făcut fiecare dintre candidați în viața lui și ce aptitudine are și care e direcția mai bună pentru România”, a răspuns Nicușor Dan la Antena 3.

Lasconi, despre candidatura lui Nicușor Dan

Cum vede șefa USR – candidata care ajunsese în turul 2 al prezidențialelor, înainte ca alegerile să fie anulate – anunțul lui Nicușor Dan privind intenția acestuia de a intra în cursa pentru Cotroceni?

În primul rând ar fi de menționat că Lasconi a negat, într-o emisiune TV, că ar fi fost sunată de către Nicușor Dan înainte ca acesta să își anunțe candidatura și ea nu i-ar fi răspuns.

„Aveam deja un feeling între cele două tururi pentru că nu reacționa și știu că au pus presiune chiar lideri din zona PNL să mă susțină pentru turul doi și a făcut-o destul desul de târziu.

M-a surprins sincer faptul că s-a folosit o minciună că m-ar fi anunțat și că m-ar fi sunat și nu aș fi răspuns. Dimpotrivă, eu l-am sunat și nu mi-a răspuns, nu m-a sunat niciodată. Sunt sigură că poate o să își găsească timp să mergem să mâncăm un prânz împreună, să bem o cafea, să vorbim”, a spus Lasconi la postul B1TV.

Totodată, șefa USR a mai declarat, referitor la faptul că Nicușor Dan are de gând să intre în cursa pentru Cotroceni, că ea nu crede în candidaturi independente.

Când Guvernul se pregăteşte să taie, la Primăria Sector 5 se măresc salariile!

Politica

Ziarul National

-

2024-12-30

Când Guvernul se pregăteşte să taie, la Primăria Sector 5 se măresc salariile!

Pe ordinea de zi a ședinței din data de 30 decembrie 2024 de la Primăria Sector 5 se regăsește un proiect de hotărâre prin care se propune majorarea salariilor bugetarilor și personalului contractual din instituţia condusă de Vlad Popescu Piedone și subordonate.

Proiectul va fi discutat chiar în ziua în care Guvernul va discuta reducerea cheltuielilor prin Ordonanța ‘Trenuleț’.

Cea mai mare creştere – 36%

Cea mai mare creștere propusă este pentru administratorul public de la 21.798 la 29.600 (36%) salariul de bază, care nu include sporurile și bonurile de masă. Administratorul public al Primăriei este Cârlogea Iulian Constantin, nepotul fostului primar Cristian Popescu Piedone, scrie hotnews.ro.

Și pentru directori se propune o majorare de 6%, de la 18.176 lei la 19.351. Pentru șefii de serviciu, majorarea propusă este de la 13.640 lei la 16.798 lei, cu 23%.

Majorări sunt propuse și la referenți de specialitate, inspectori, programatori, muncitori necalificați, casieri, curieri, dar nu se poate face o comparație deoarece în grila aprobată la începutul anului se detaliază salariul în funcție de grad, iar în proiectul propus, nu.

Majorarea salariilor este propusă de unul dintre cei doi viceprimari – Lazarov Alexandru Sebastian – care este și consilier local PSD. Ultima oară salariile au fost majorate la începutul anului.

Pe de altă parte, Guvernul taie

Printre măsurile prevăzute în proiectul de ordonanţă se numără:

îngheţarea, la nivelul lunii noiembrie 2024, a salariilor angajaţilor din sistemul bugetar, a sporurilor, indemnizaţiei de hrană şi alocaţiei pentru copii,
neacordarea de bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă,
blocarea posturilor vacante,
recompensarea cu timp liber a orelor suplimentare lucrate,
menţinerea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, la nivelul de 81 lei şi a valorii indicatorului social de referinţă la nivelul în plată în luna noiembrie 2024,
diminuarea subvenţiei alocate partidelor politice cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024,
neactualizarea cu rata inflaţiei a pensiilor de serviciu.

Polițiștii din penitenciare „fac Revelionul” în stradă! Grevă şi proteste din cauza măsurilor de austeritate

News

-

2024-12-30

Polițiștii din penitenciare „fac Revelionul” în stradă! Grevă şi proteste din cauza măsurilor de austeritate

Polițiștii din penitenciare declanșează, luni, centralizarea de semnături pentru blocarea activităţilor din Poliţia Penitenciară prin refuz de muncă suplimentară pe data de 31 decembrie, începând cu ora 6,30.

Angajaţi din sistemul penitenciar şi poliţişti vor participa, luni, la un protest în faţa sediului Guvernului.

Revendicările poliţiştilor

Conform comunicatului, „acţiunea din 31 decembrie va demonstra o dată în plus (prima acţiune de acest tip având loc pe 31 mai 2023) că Poliţia Penitenciară se menţine funcţională doar pentru că poliţiştii de penitenciare acceptă să presteze muncă suplimentară într-un volum uriaş, unic în România”.

„În cadrul unei reacţii unitare la nivelul întregului sistem penitenciar, faţă de dispreţul cu care guvernanţii tratează poliţiştii de penitenciare, SNPP a centralizat peste 5.000 de semnături pentru încetarea activităţii prin refuzul muncii suplimentare, cu următoarele revendicări:

menţinerea în anul 2025 a tuturor drepturilor aflate în plată cel puţin la valoarea din luna decembrie 2024,
eliminarea din „OUG privind măsurile bugetare 2025″ a prevederilor care generează diminuări salariale pentru poliţiştii de penitenciare”.

Grevă în sectorul operativ

„Simpla exercitare a dreptului legal de a refuza munca în plus chiar şi pe o perioadă scurtă de timp generează blocaje în special în sectorul operativ.

La data menţionată personalul operativ se va prezenta la serviciu dar nu va intra în unităţi. Prin urmare, turele operative aflate în serviciu de 12 ore nu vor putea fi schimbate în dimineaţa zilei de 31 decembrie, apelul deţinuţilor nu se va efectua, iar o serie lungă de structuri şi activităţi se vor bloca (vizite, plimbări, puncte de lucru, prezentări la instanţe etc).

Acţiunea din 31 decembrie reprezintă un avertisment pentru guvernanţi, precum şi dovada că suntem determinaţi să încetăm activităţile total în luna ianuarie 2025.

Guvernul va trebui să identifice soluţii alternative pentru misiunile de pază, escortare şi supraveghere din penitenciare. Acţiunile de refuz al muncii suplimentare vor fi susţinute cu proteste în faţa tuturor penitenciarelor din România”, afirmă sindicaliştii.

Ce impact bugetar se preconizează că vor atrage măsurile din „ordonanţa trenuleţ”, ce aduce o austeritate şi mai mare pentru români

Economie

Ziarul National

-

2024-12-30

Ce impact bugetar se preconizează că vor atrage măsurile din „ordonanţa trenuleţ”, ce aduce o austeritate şi mai mare pentru români

„Ordonanța trenuleţ” ar urma să reducă cheltuielile bugetare cu 126,26 miliarde lei în 2025. Veniturile bugetare se vor majora cu 7,11 miliarde lei anul viitor, cu 8,75 miliarde lei în 2026, 9,41 miliarde lei în 2027 şi cu 9,95 miliarde lei în 2028.

Impactul financiar al măsurilor prevăzute în „ordonanţa trenuleţ” va fi de 133,37 miliarde lei, în 2025, potrivit unor previziuni de la Ministerul Finanțelor.

Ce prevede „ordonanţa trenuleţ”

Printre măsurile prevăzute în proiectul de ordonanţă se numără:

îngheţarea, la nivelul lunii noiembrie 2024, a salariilor angajaţilor din sistemul bugetar, a sporurilor, indemnizaţiei de hrană şi alocaţiei pentru copii,
neacordarea de bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă,
blocarea posturilor vacante,
recompensarea cu timp liber a orelor suplimentare lucrate,
menţinerea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, la nivelul de 81 lei şi a valorii indicatorului social de referinţă la nivelul în plată în luna noiembrie 2024,
diminuarea subvenţiei alocate partidelor politice cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024,
neactualizarea cu rata inflaţiei a pensiilor de serviciu.

Ce ne aduce 2025

Ni se spune că 2025 va fi al naibii de greu, un an cum n-am mai văzut din 2008-2009 încoace, de la ultima criză financiară care a lovit lumea. Ce bate la ochi este faptul că povestea asta a început să fie spusă după momentul 24 noiembrie.

Șocul rezultatelor la primul tur al „prezidențialelor” a avut ca efect propagarea ideii că România este pe marginea prăpastiei și în vistierie nu mai sunt bani pentru pensii și salarii, de la 1 ianuarie 2025. Așa s-a născut narațiunea „Austeritate și sacrificii”.

Până în seara zilei de 23, în campania electorală și chiar înainte de asta, n-am auzit vorbindu-se despre nevoia de a strânge cureaua. Niciunul dintre candidații creditați cu șanse la turul 2 nu a venit în fața oamenilor să le vorbească despre cât de greu urmează să fie anul 2025.

Dimpotrivă, Marcel Ciolacu a turuit pe subiectul continuării investițiilor în dezvoltarea infrastructurii rutiere, Nicolae Ciucă și Mircea Geoană au vorbit de sprijinul acordat Ucrainei, iar Elena Lasconi, așa cum o știm, a amestecat puținele cunoștințe economice pe care le are cu promisiunea că va curge lapte și miere pe Dâmbovița dacă… nici nu mai are sens să spun ce.

Text integral de Nicholas Cezar, AICI.

Jimmy Carter, ex-preşedinte al SUA, a murit la 100 de ani. A fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace

ȘTIRI EXTERNE

-

2024-12-30

Jimmy Carter, ex-preşedinte al SUA, a murit la 100 de ani. A fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace

Fostul președinte al SUA, Jimmy Carter, care a servit la Casa Albă din 1977 până în 1981, a murit la vârsta de 100 de ani. El a câştigat preşedinţia în urma scandalului Watergate şi a războiului din Vietnam.

Cel mai longeviv preşedinte american a murit duminică, la mai mult de un an după ce intrase în îngrijire paliativă la domiciliu.

Cine a fost Jimmy Carter?

Om de afaceri, ofiţer de marină, evanghelist, politician, negociator, autor, tâmplar, cetăţean al lumii – Carter şi-a croit un drum care a făcut faţă provocărilor politice şi de aceea, el este un profil care se distinge printre cei 45 de bărbaţi care au ajuns în cea mai înaltă funcţie a naţiunii americane.

Fost cultivator de arahide şi guvernator al statului Georgia, Jimmy Carter a fost ales preşedinte din partea democraților în ”siajul” războiului din Vietnam şi al scandalului Watergate, un dosar de spionaj politic care l-a costat funcţia pe preşedintele republican Richard Nixon.

Carter a deţinut un singur mandat, republicanul Ronald Reagan învingându-l în scrutinul prezidenţial din 1980.

„Tatăl meu a fost un erou, nu numai pentru mine, ci și pentru toți cei care cred în pace, drepturile omului și iubirea altruistă”, a spus Chip Carter, fiul fostului președinte, într-o declarație.

În ultimii ani, se retrăsese

Din cauza problemelor de sănătate, el s-a retras în ultimii ani din viaţa publică şi nu a avut decât rare apariţii, cum a fost la finalul lui 2023 cu ocazia omagiului naţional adus soţiei sale Rosalynn, decedată la vârsta de 96 de ani.

Soția lui Carter, Rosalynn Carter, a murit în noiembrie anul trecut. Fosta primă-doamnă avea 96 de ani. Cei doi s-au căsătorit în 1946, iar fostul președinte a participat la slujba ei de pomenire, călătorind de la casa veche a cuplului din Plains, Georgia, la biserica Glenn Memorial din Atlanta.

Nepotul cel mai mare al familiei Carter, Jason Carter, a declarat într-un interviu din iunie, anul acesta, că fostul lider de la Casa Albă nu era conștient în fiecare zi, ci „experimenta lumea cât de bine mai putea”, pe măsură ce zilele lui se apropiau de sfârșit.

Caricatura Zilei

Poza Zilei

Puiu Găzdaru

-

2024-12-30

Comunicat de presă SC SKYLENS SRL

News
zpp

Radu Florin

-

2024-12-30

Horoscop 30 decembrie 2024 – Veți găsi o modalitate de a vă îmbunătăți viața familială și acasă

Horoscop

National

-

2024-12-30

Horoscop 30 decembrie 2024 – Veți găsi o modalitate de a vă îmbunătăți viața familială și acasă

BERBEC

Astăzi veți fi cu adevărat inspirat să găsiți modalități de a vă simplifica viața când vine vorba de bani. Faceți din implementarea acestor planuri o prioritate. Scapă de lucrurile din trecut care îți stau în cale astăzi și poti merge mai departe în viaâa ta amoroasă.

TAUR

Astăzi veți avea timp să vă concentrați asupra unui proiect personal, dar nu discutați-l cu nimeni și nu îl scoateți încă la lumină. Vă veți regăsi zilnic sănătatea și stilul de viață și veți lucra la unele schimbări benefice. Progresul va fi mai ușor pentru dvs.

GEMENI

Astăzi, oamenii din jurul tău vor fi nedumeriți de distanța pe care începi să o iei. Sinceritatea și integritatea ta te vor scuti de căderea într-o capcană mare. Fii tu însuți cu orice preț. Va trebui să fiți mai adaptabil dacă doriți să țineți pasul cu schimbările de lucru care au loc.

RAC

Ideile tale vor fi mai clar definite și vei lucra la noile tale proiecte. Urmărirea acestora vă va conduce la câteva parteneriate potențiale. Veți trece printr-un proces de consolidare și stabilitate. În ciuda problemelor complexe, atitudinea ta fără griji te face extrem de atractiv!

LEU

O nouă oportunitate se prezintă prin intermediul partenerilor sau colegilor de muncă. Uită-te cu atenție la această nouă direcție cu calm și fără a te lăsa dus. Schimbările sunt pe ordinea de zi împreună cu partenerul tău … pasiunea va intra în viața ta.

FECIOARA

Spiritul care te conduce astăzi va avea un efect foarte pozitiv asupra relației tale. Acest entuziasm este benefic. Viața ta amoroasă este în formă bună și vei avea o modalitate de a-ți exprima sentimentele și gândurile cu blândețe. Acum este momentul să vă declarați dragostea.

BALANTA

Astăzi ai putea atrage pe cineva care este supărat și / sau vrea să se descarce. Adevărul este că, deși ești un mare dezbatător, urăști lupta. Mediul actual este unul de acțiune și va trebui să vă sporiți eforturile pentru a vă afirma. Natura ta calmă te va ajuta.

SCORPION

Cunoștințele tale în materie de finanțe vor fi un puternic agent de avere. Ascultați cu atenție propunerile care vi se fac. Efuziunea ta sentimentală va fi mai spontană decât de obicei. Aveți grijă să nu săriți în relații pe termen scurt prea repede și să nu faceți promisiuni.

SAGETATOR

Astăzi găsiți modalități de a păstra pacea și de a restabili armonia în toate relațiile. Inocența ta îți va oferi momente incitante! Surprizele sunt chiar la colț … Asigurați-vă că evitați să luați decizii radicale; mintea ta va fi mai clară dacă aștepți.

CAPRICORN

Atmosfera de astăzi este lipsită de griji și vă îndreptați către noi plăceri. Vei face niște contacte frumoase care îți vor deschide ușile. Aceasta marchează începutul unor prietenii foarte promițătoare. Nu vă mirați dacă vă simțiți mai receptivi la nevoile partenerului dvs., este o progresie naturală.

VARSATOR

Aceasta este o zi energică și vă proiectați propriile dorințe asupra altora. Ar fi o idee bună să renunți la un moment în care nu te vei gândi la actualități. Ești supraîncărcat de muncă. Veți avea ocazia să deveniți mai independenți, prin efort personal.

PESTI

Ești complet absorbit de gândurile și visele tale. Vei avea inspirația pentru a progresa în planurile tale. Amintirile reapare. O călătorie într-un singur sens ar putea fi un factor determinant în atingerea obiectivelor dvs. financiare pentru următoarele câteva luni. Cei ale căror inimi sunt încă libere își vor putea schimba strategia în bine.

Alege ce citești

Editia tiparita

National

-

2024-12-29

ȘOC în Spania: Barcelona, în prag de faliment!

SPORT

Mihail Ioan

-

2024-12-29

ȘOC în Spania: Barcelona, în prag de faliment!

Barcelona, una dintre cele mai mari echipe din istoria fotbalului, a fost la un pas de a intra într-o situație critică, luptând să-și păstreze doi dintre jucătorii de bază. Clubul catalan a găsit cu greu o soluție financiară pentru a înregistra contractele lui Dani Olmo și Pau Victor înainte de termenul-limită, evitând astfel o catastrofă sportivă.

Un colaps financiar iminent, oprit în ultimul moment

Barcelona a reușit să strângă suma de 100 de milioane de euro, un adevărat „colac de salvare” într-un context economic dificil. Acordul salvator a fost semnat cu un consorțiu de companii arabe, care a acceptat să achite această sumă în schimbul gestionării exclusive a lojilor VIP de la viitorul Camp Nou. Deși 100 de milioane de euro pot părea o sumă mare, în lumea fotbalului modern reprezintă doar o gură de aer pentru clubul catalan, care se zbate să respecte cerințele financiare stricte impuse de regula 1:1 din La Liga – pentru fiecare euro cheltuit, trebuie să fie înregistrat un euro încasat.

Un ultimatum periculos

Termenul-limită impus de La Liga pentru înregistrarea contractelor lui Dani Olmo și Pau Victor era 31 decembrie. Dacă Barcelona nu ar fi reușit să finalizeze formalitățile până la această dată, cei doi jucători ar fi devenit inutilizabili pentru partea a doua a sezonului. Mai grav, Dani Olmo, transferat cu 55 de milioane de euro de la RB Leipzig, ar fi fost liber să negocieze cu alte cluburi.

În tentativa de a câștiga timp, oficialii Barcelonei au încercat să obțină o prelungire a termenului în instanță, însă Tribunalul Comercial din Barcelona a respins solicitarea clubului, lăsându-i fără alte opțiuni.

Pentru a evita rușinea de a nu-și putea folosi propriii jucători, Barcelona a fost forțată să accepte rapid înțelegerea cu grupul de investitori arabi. Potrivit presei spaniole, banii urmează să fie virați în conturile clubului în timp util, astfel încât contractele celor doi jucători să fie înregistrate înainte de termenul-limită.

Deși acordul a fost verificat și aprobat de La Liga, acesta subliniază vulnerabilitatea financiară a unui club care, deși are o istorie glorioasă, se confruntă acum cu dificultăți economice majore.

Barcelona evită pentru moment un scandal de proporții, dar întrebarea rămâne: cât timp va mai putea clubul să își mențină statutul de gigant în fotbalul european?

Drăgușin, aproape de revenirea în Serie A!

SPORT

Mihail Ioan

-

2024-12-29

Drăgușin, aproape de revenirea în Serie A!

Fundașul român Radu Drăgușin, în vârstă de 22 de ani, ar putea să se întoarcă în fotbalul italian, de această dată sub culorile Fiorentinei. Potrivit presei din Italia, echipa din Serie A, aflată în lupta pentru locurile europene, analizează posibilitatea de a-l transfera pe jucătorul legitimat la Tottenham.

Fiorentina își intensifică interesul pentru Drăgușin

La un an după ce a părăsit Italia pentru Premier League, Drăgușin continuă să fie dorit în Serie A. Clubul Fiorentina, ocupanta locului cinci în campionatul italian, și-a manifestat interesul pentru apărătorul român, conform informațiilor publicate de TuttoMercatoWeb. Gruparea din Florența ar fi contactat deja oficialii lui Tottenham pentru a afla dacă londonezii sunt dispuși să renunțe la Drăgușin în fereastra de mercato din ianuarie.

„Visul patronului Commisso”

Cotidianul „Corriere dello Sport” subliniază că Radu Drăgușin reprezintă o țintă importantă pentru patronul Fiorentinei, Rocco Commisso. În contextul în care Lucas Martinez Quarta este aproape de o revenire la River Plate, iar Fiorentina l-a transferat deja pe Nicolas Valentini de la Boca Juniors, clubul italian caută un alt fundaș central pentru a-și întări defensiva.

Totuși, sursele italiene avertizează că transferul lui Drăgușin este dificil de realizat, în special din cauza situației actuale de la Tottenham. Clubul londonez se confruntă cu o criză în defensivă din cauza accidentărilor suferite de titularii Cristian Romero și Micky van de Ven, ceea ce l-a transformat pe Drăgușin într-o piesă esențială a apărării echipei engleze.

În cazul în care Tottenham va reuși să-l aducă în ianuarie pe Milan Skriniar, fundașul central al PSG, scenariul unei plecări a lui Drăgușin ar putea deveni mai realist. Skriniar, pentru care parizienii cer aproximativ 35 de milioane de euro, ar putea deveni soluția principală în apărarea echipei din Londra, lăsându-l pe Drăgușin să ocupe o poziție mai puțin favorabilă în ierarhia fundașilor.

În acest context, o revenire în Serie A ar putea fi atractivă pentru internaționalul român, care a impresionat deja în Italia în trecut.

Ce ne aduce 2025: austeritate pentru români, belșug pentru politicieni!

Politica

Nicholas Cezar

-

2024-12-29

8

Ce ne aduce 2025: austeritate pentru români, belșug pentru politicieni!

Ni se spune că 2025 va fi al naibii de greu, un an cum n-am mai văzut din 2008-2009 încoace, de la ultima criză financiară care a lovit lumea. Ce bate la ochi este faptul că povestea asta a început să fie spusă după momentul 24 noiembrie. Șocul rezultatelor la primul tur al „prezidențialelor” a avut ca efect propagarea ideii că România este pe marginea prăpastiei și în vistierie nu mai sunt bani pentru pensii și salarii, de la 1 ianuarie 2025. Așa s-a născut narațiunea „Austeritate și sacrificii”.

Până în seara zilei de 23, în campania electorală și chiar înainte de asta, n-am auzit vorbindu-se despre nevoia de a strânge cureaua. Niciunul dintre candidații creditați cu șanse la turul 2 nu a venit în fața oamenilor să le vorbească despre cât de greu urmează să fie anul 2025. Dimpotrivă, Marcel Ciolacu a turuit pe subiectul continuării investițiilor în dezvoltarea infrastructurii rutiere, Nicolae Ciucă și Mircea Geoană au vorbit de sprijinul acordat Ucrainei, iar Elena Lasconi, așa cum o știm, a amestecat puținele cunoștințe economice pe care le are cu promisiunea că va curge lapte și miere pe Dâmbovița dacă… nici nu mai are sens să spun ce.

Cuvinte ca „austeritate”, „sacrificii”, „risc”, „faliment” nu s-au regăsit în discursurile pompos prezentate pe la emisiuni cu întrebări dinainte livrate și răspunsuri atent pregătite de strategii din echipa de campanie.

Cum n-a ieșit scorul așteptat de fiecare în parte, cum s-a schimbat și retorica. Brusc, peste noapte, la început de decembrie am aflat că România stă pe marginea prăpastiei și trebuie luate o serie de măsuri dure. Altfel, nu vor fi bani pentru salarii; de majorări și indexări ale pensiilor și alocațiilor copiilor, nici pomeneală! Și bine s-au mai aliniat planetele pentru politicienii noștri: pe când se vorbea la București despre o coaliție pro-Europa, care să stea zid în fața valului suveranist amenințător și aducător de sărăcie, agenția Fitch a și scăzut ratingul de țară, un ajutor binevenit, la momentul oportun. În fața pericolului, PSD, PNL și UDMR s-au „sacrificat” acceptând să continue la guvernare, iar USR, din Opoziție, a înțeles că poate păpa la fel de bine și dacă joacă rol de „silent partner”.

Guvernul „Ciolacu 2” a trecut lejer și s-a pus pe treabă. Prima măsură – „Ordonanța trenuleț”. Scopul declarat l-ar reprezenta stoparea creșterii deficitului bugetar. Și se tot vorbește de câteva zile despre cum în 2024 au crescut exponențial cheltuielile pe zona bugetară, dar totul a venit în cel mai nepotrivit moment, când România, după 30 de ani de nefăcut nimic, a forțat investiții majore pe zona de infrastructură rutieră. Dar, cine a majorat salariile și pensiile în 2024 în același timp cu aprobarea construirii de drumuri și autostrăzi? Când s-au mărit lefurile, de ce nu s-a scos un cuvânt despre pericolul deficitului?

În același timp, dacă pensiile trag în jos balanța bugetară, de ce nu se uită guvernanții la „speciali”? A, nu au curajul să o facă, de teama repercusiunilor? Pensiile speciale primite de magistrați, procurori, polițiști, parlamentari, primari nu intră la cheltuieli nesustenabile? Sau românul de rând are obligația, din naștere, să muncească, împreună cu toată familia sa, pentru bunăstarea acestui stat paralel? Este o altă Românie, de fapt, a celor care s-au pus cloșcă pe bugetul țării!

Anularea turului 1 al alegerilor prezidențiale nu numai că a aruncat cu noroi pe obrazul României, dezvăluind lumii întregi haosul și corupția de la București, dar a adus o nouă povară/cheltuială la buget. Nu sunt bani de salarii și pensii de la 1 ianuarie 2025, ni se spune, dar pentru o altă campanie electorală sunt?! Partidele au „spart” undeva la 100 de milioane de euro în 2024, pe „parlamentare”, bani decontați de stat. Iar acum se pregătesc pentru runda a doua. Ca la box, doar că noi, „nespecialii”, vom fi cei numărați după atâtea lovituri primite (vot anulat, lefuri înghețate, prețuri mărite). Ei, „specialii”, vor număra – un milion, două milioane, 10 milioane. De euro.

La banii de campanie pentru alegeri nu va fi austeritate. Plătește cineva toate cheltuielile astea? Nu, evident că nu! Nicușor Dan ne-a mințit că mai are nevoie de un mandat la Primăria Capitalei ca să-și arate valoarea, dar planurile lui erau altele – Palatul Cotroceni și funcția de președinte. Una e să tai frunze la câini din fotoliul de primar general, alta să freci menta ca șef de stat, nu-i așa?! Totuși, și în cazul lui, lansăm aceeași întrebare – cine plătește, acum, pentru un nou tur de alegeri la București?

Între timp, ungurii stau cu ochii pe resursele energetice ale României. Să fie, cumva, cedarea fostei Distrigaz Nord prețul pe care Bucureștiul a acceptat să-l plătească în schimbul accederii la Schengen… plus oareșce alte înțelegeri, cum ar fi și acceptarea tacită de către Bruxelles a anulării alegerilor prezidențiale din România?! Lumea întreabă, vede ce se întâmplă, numai că nimeni nu răspunde. Actuala conducere, care este, de fapt, cea veche, se preocupă zilele astea de împărțirea cașcavalului. Fiecare caută să-și facă partea cât mai mare, iar negocierile sunt cu pistoalele pe masă.

Lupta miliardarilor pentru Casa Albă

Politica

-

2024-12-29

S-au strâns sume impresionante în timpul ciclului electoral prezidențial din SUA. Mulți miliardari au aruncat bani în campaniile vicepreședintelui Kamala Harris și ale președintelui ales Donald Trump.

Trump are acum miliardari din domeniul tehnologiei care îl curtează la Mar-a-Lago, în timp ce se pregătesc pentru o nouă eră în America sub o a doua administrație Trump.

Harris, sprijinită de 81 de miliardari

Campania lui Harris a generat peste un miliard de dolari, scrie Washington Examiner. Kamala a reușit să strângă această sumă enormă grație a 81 de miliardari, în timp ce rivalul său republican a avut sprijinul a 51 de miliardari. Conform revistei Forbes, în aprilie existau 2 781 de miliardari în lume.

Statisticile Comisiei Electorale Federale și Bloomberg arată că Harris a primit donații uriașe din partea fostei directoare a Meta Platforms, Sheryl Sandberg, a fostului primar al orașului New York, Michael Bloomberg, și a regizorului Steven Spielberg.

Douăzeci și opt de miliardari democrați au donat un milion de dolari. Miliardarul Mark Cuban, faimosul Shark Tank, a fost văzut făcând campanie pentru Harris în ultimele luni ale cursei.

Executivii din domeniul tehnologiei, aliații lui Trump

În iunie, investitorii în tehnologie David Sacks și Chamath Palihapitiya au găzduit în San Francisco o strângere de fonduri de mare valoare pentru Trump. Participanții au plătit între 50.000 și 300.000 de dolari pentru a intra.

Elon Musk a creat un super PAC numit America PAC, despre care Associated Press raportează că a cheltuit aproximativ 200 de milioane de dolari pe o perioadă de patru luni pentru a-l ajuta pe Trump să fie ales, contribuind la creșterea prezenței la vot și la înregistrarea alegătorilor în statele swing.

La sfârșitul lunii noiembrie, Trump a anunțat că i-a rugat pe Musk și pe antreprenorul Vivek Ramaswamy să îl ajute să conducă Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală, o nouă comisie pentru reducerea cheltuielilor federale.

Mark Zuckerberg, directorul Meta, l-a vizitat pe Trump la Mar-a-Lago. Jeff Bezos, fondatorul miliardar al Amazon și proprietarul Washington Post, a sosit la Mar-a-Lago pe 18 decembrie pentru a se întâlni cu Trump. S-a angajat să doneze un milion de dolari pentru fondul de inaugurare al președintelui ales.

Bezos a declarat într-un interviu pentru New York Times că este „foarte optimist” cu privire la faptul că viitoarea administrație a lui Trump va avea o „mentalitate de creștere” pentru a contribui la succesul antreprenorial în SUA.

Directorul general al Apple, Tim Cook, și co-fondatorul Google, Sergey Brin, s-au întâlnit cu Trump și Musk la Mar-a-Lago în decembrie. Uber s-a alăturat listei companiilor de tehnologie care varsă bani în fondul de inaugurare al lui Trump, donând un milion de dolari.

Alegători nemulțumiți și investitori fericiți. Încotro se îndreaptă economiile dezvoltate?

Politica

-

2024-12-29

Alegători nemulțumiți și investitori fericiți. Încotro se îndreaptă economiile dezvoltate?

Tulburările politice par să fie peste tot în aceste zile. Nu doar în Orientul Mijlociu, ci și în națiuni precum Franța și Germania. În SUA, polarizarea se intensifică.

Cauzele imediate pot fi diferite, dar problema de bază este clară: alegătorii nu sunt mulțumiți atunci când nivelul lor de trai nu se îmbunătățește.

În mijlocul acestei nemulțumiri populare, piețele de acțiuni nu ar putea fi mai mulțumite, scrie Financial Times. Indicii bursieri americani ating cu regularitate maxime istorice, iar S&P 500 a crescut cu aproape un sfert în acest an.

Indicele FTSE 100 a depășit 8 000 în aprilie și nu a mai coborât sub acest nivel de atunci, păstrând un câștig de aproximativ 5 % pentru 2024. Chiar și indicele german Dax 40 este cu aproximativ 18% mai mare decât la începutul anului, în ciuda problemelor economice și corporative ale țării.

Care este explicația acestei neconcordanțe? Cu siguranță nu este vorba de perspectivele de creștere. Cel mai recent raport al OCDE arată că țările europene, precum și Japonia, vor reuși doar o creștere a PIB-ului de 1-1,5 % în următorii doi ani. În SUA, se preconizează o încetinire a creșterii în 2025 și 2026, de la ratele de aproape 3 % înregistrate în ultimii doi ani.

Un motiv esențial este faptul că experiența alegătorilor și experiența sectorului corporatist sunt destul de diferite. Marjele de profit ale marilor companii americane sunt aproape de un maxim istoric, conform studiului Jefferies.

Deși unele dintre planurile președintelui ales Donald Trump, cum ar fi tarifele pe scară largă și deportările în masă, par destul de alarmante, investitorii nu sunt prea îngrijorați. Ei pariază pe excepționalismul SUA. Piața bursieră americană este un mastodont global, reprezentând 73 % din indicele MSCI World la sfârșitul anului 2023.

Cu toate acestea, SUA, ca și Europa, suferă de nemulțumirea alegătorilor. Chiar și recordul superior de creștere al Americii a fost insuficient pentru realegerea democraților, deoarece inflația a erodat nivelul de trai.

Problema pe termen lung este că alegătorii sunt bucuroși să solicite servicii publice, dar mai puțin dispuși să plătească impozitele care le finanțează.

Plutocrație sau blocaj

Fără creștere, politica economică devine un joc cu sumă nulă, în care câștigurile pentru un grup nu pot veni decât în detrimentul pierderilor pentru altul. Iar pierzătorii sunt întotdeauna mai furioși decât sunt recunoscători câștigătorii.

În urma acestor consecințe, economiile dezvoltate par să se îndrepte spre unul dintre cele două rezultate: plutocrație sau blocaj. Plutocrația a câștigat în mod clar în SUA, unde Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a contribuit la finanțarea campaniei lui Donald Trump și a primit misiunea de a reduce cheltuielile publice.

În Europa, blocajul are întâietate și face dificilă adoptarea bugetelor (după cum a demonstrat Franța) sau realizarea reformelor care ar putea stimula creșterea economică (ca în Germania). Blocajul poate, de asemenea, să degenereze în guvernarea unui singur partid atunci când partidele naționaliste preiau conducerea.

Investitorii au avut parte de o afacere foarte bună în urma ordinii internaționale de după 1945, în care, în general, guvernele naționale respectau regulile. Acum, însă, regulile sunt rupte.

S-ar putea dovedi că piețele bursiere sunt precum pasagerii clasei de lux de pe Titanic, care beau șampanie în timp ce vaporul se apropie de ghețar.

2025 anul Donald Trump (III)

Geopolitica sub lupa

Grumaz Alexandru

-

2024-12-29

Ce ne va aduce 2025? Va fi pace în Ucraina? Ce va face Europa? Cu Donald Trump la Casa Albă și republicanii săi controlând ambele camere ale Congresului, Europa nu a fost niciodată mai expusă capriciilor politicii comerciale americane. Dacă Trump își va îndeplini amenințarea de a impune tarife de până la 20% la importurile de pe continent, industria europeană ar suferi o lovitură ”corporală” dură. Cu peste 500 de miliarde de euro în exporturi anuale către SUA din UE, America este de departe cea mai importantă destinație pentru mărfuri europene. Indiferent de motiv, Europa pare să fi făcut puțin pentru a se pregăti pentru întoarcerea lui Trump. Primul răspuns al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la realegerea sa a fost acela de a sugera Europei să cumpere mai mult gaz natural lichefiat (GNL) din SUA. În 2018, Trump a impus taxe pe oțelul și aluminiul european care rămân în vigoare.

Președintele american Joe Biden a fost de acord să suspende aceste tarife până în martie 2025, pregătind terenul pentru o nouă confruntare cu Trump în primele săptămâni ale noii sale administrații. Bancherii europeni avertizează deja că o nouă rundă de tarife ar putea reaprinde inflația și ar putea submina în mod fundamental comerțul global. Să nu uităm răspunsul Occidentului la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Suntem la al 15 pachet de sancțiuni. Acestea au provocat o serie de perturbări neintenționate ale lanțurilor de aprovizionare, distribuției alimentelor, prețurilor energiei și rutelor de transport, cu consecințe negative grave pentru alte părți ale economiei globale. Sancțiunile împotriva Rusiei s-au dovedit mai puțin eficiente decât și-au imaginat mulți din Occident. Acest rezultat ridică întrebarea dacă guvernul rus ar fi putut folosi timpul dintre anexarea Crimeei în 2014 și invazia sa din 2022 a Ucrainei pentru a-și limita vulnerabilitatea la influența occidentală. Înțărcarea economiei chineze de dependența de activele și tranzacțiile denominate în dolari americani în 2025 ar putea să nu fie încă realistă, nici reducerea dependenței Chinei de piețele americane și de tehnologia avansată.

Dar guvernul chinez își face economia mai rezistentă în fața presiunii americane. Beijingul predă lecții populației împotriva constrângerii economice a SUA în moduri care nu vor face decât să diminueze sprijinul popular pentru sistemul internațional bazat pe reguli condus de Occident. Cât privește crizele globale putem spune: Orientul Mijlociu pare gata să domine titlurile. Va unifica Siria post-Assad grupuri disparate din opoziție sau va rămâne un stat eșuat, doar de data aceasta, condus de islamiști? Soarta Siriei nu numai că va defini viitorul celor douăzeci și trei de milioane de oameni ai țării, ci va avea și un impact semnificativ asupra vecinilor săi imediați: Turcia, Irak, Iordania, Liban și Israel. Erdogan se va lupta, în 2025, cu Netanyahu pentru leadershipul Orientului Mijlociu.

În ceea ce privește Iranul, va fi 2025 anul în care țara va acționa pentru a finaliza dezvoltarea unei capacități nucleare reală? Pe de o parte, în vremuri de criză precum cea actuală, Teheranul tinde să evite provocările și, prin urmare, ar putea căuta negocieri cu Statele Unite, în special înainte ca sancțiunile europene să revină. Pe de altă parte, având în vedere că Iranul a fost martor la degradarea principalilor proxi (Hamas și Hezbollah), la pierderea principalului său stat client (Siria), la lipsa acurateței capacității sale lovire cu rachete (împotriva apărării Israelului, Statelor Unite, și alți parteneri) și distrugerea apărării sale aeriene (prin loviturile recente ale Israelului), regimul ar putea fi mai motivat ca niciodată să dezvolte cel mai bun descurajant cel nuclear. Eu zic că anul 2025 va fi cel al schimbării liderului la Teheran. Sănătatea precară a Liderului Suprem Sayyid Ali Hosseini Khamenei, în vârstă de 89 de ani, pune sub semnul întrebării consecințele politice ale morții sale apropiate sau ale unei posibile cedări de putere. Sănătatea lui Khamenei a fost un motiv de preocupare din 2007, când a dispărut temporar din ochii publicului. Ulterior, știrile au apărut că a urmat o procedură medicală de rutină care nu necesita provocarea de suspiciuni în ceea ce privește sănătatea lui.

Cu toate acestea, rămâne întrebarea dacă starea lui de sănătate este o fantezie sau o realitate. Indiferent de adevărul asupra sănătății sale, mulți bănuiesc că suferă de cancer de prostată. Khamenei are 89 de ani – împlinește 90 de ani în iulie – și șansele ca el să continue ca Lider Suprem activ sunt minime. Moartea sau demisia sa nu numai că vor remodela situația, dar ar putea polariza foarte mult politica și ar crea mai multă instabilitate pentru Iran. Următorul succesor posibil trebuie să îndeplinească anumite cerințe. Această figură politică trebuie să se conformeze și să urmeze ideologia revoluționară a lui Khamenei una anti-occidentală, în principal anti-americană. Viitorul lider ar trebui, de asemenea, să îndeplinească statutele religioase și să aderare la regulile clericale. Indiferent de cine poate fi acel cleric, Iranul va fi condus probabil de o altă personalitate religioasă care este mult mai puțin puternică decât Khamenei și mai îndatorată Corpul Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC).

În plus, succesorul lui Khamenei ar trebui să fie suficient de tânăr pentru a submina actuala opoziție, care se manifestă în rândul multor tineri ai Iranului ce reprezintă majoritatea populației Iranului, față de conducerea clericală predominantă. Susținătorii succesiunii lui Mojtaba Khamenei (presupus urmaș) susțin că tradiția musulmană șiită permite conducerea ereditară în conceptul de imamat. Dar experții religioși răspund că imamii sunt aleși de Dumnezeu, în timp ce liderul suprem este ales de reprezentanții poporului și, prin urmare, nu poate fi ereditar. IRGC și aparatul de securitate și informații sunt pilonii care l-au susținut și l-au încurajat pe Khamenei. Următorul lider va fi probabil în imposibilitatea de a exercita puterea fără sprijinul acestui aparat militar deplin. Și apoi mai este factorul Israel: liderii israelieni sunt plini de încredere după ce au sfidat rugămințile exterioare de a pune capăt războiului din Gaza și de a detensiona conflictele țării lor cu Iran și Hezbollah. Euforici și încurajați, ei ar putea decide că acesta este anul pentru a lovi programul nuclear al Iranului și a-l da înapoi cu ani în urmă.

Ce rezervă 2025 pentru o altă zonă de război, Ucraina? Trump a promis că va pune capăt conflictului acolo, dar adevărul rămâne că viziunile ucrainene și cele rusești asupra unei reglementări diferă în mod ”sălbatic”, iar președintele rus Vladimir Putin s-a arătat puțin interesat de negocieri serioase. În loc să se încheie, conflictul ar putea escalada în 2025. Săptămâna aceasta, un agent ucrainean a asasinat un general rus de rang înalt la Moscova, iar mai devreme, Putin a amenințat că va viza „centrele decizionale” de la Kiev cu o nouă rachetă balistică. Dar pe parcursul anului viitor, Putin se va confrunta probabil cu probleme interne tot mai mari. Banca centrală a Rusiei a prognozat o creștere economică de 0,5 până la 1,5% în 2025, în scădere de la 3,5 până la 4% în 2024, sugerând că boom-ul din timpul războiului s-ar putea să-și fi urmat cursul.

O întrebare conexă este cât de departe este pregătită China să meargă în susținerea „fără limite” a partenerului său Rusia. Președintele chinez Xi Jinping a dovedit puțină dezaprobare exterioară față de războiul lui Putin din Ucraina – dimpotrivă, China furnizează tehnologie militară vitală și sprijin Rusiei – dar 2025 ar putea fi anul în care începem să vedem fâșii de lumină între cele două puteri revizioniste, deoarece fiecare încearcă să încheie acorduri cu Trump iar constrângerile asupra alinierii lor devin mai evidente. China rămâne preocupată de Taiwan. Săptămâna trecută, China a organizat cele mai mari exerciții militare maritime din ultimele decenii. Implicând aproape nouăzeci de nave, exercițiile păreau concepute pentru a transmite mesajul că Beijingul are puterea de a bloca insula și de a împiedica aliații americani să vină în salvare. Revenirea lui Trump întrerupe ambele sensuri pentru Taiwan. Pe de o parte, președintele ales a promis că va intensifica concurența SUA cu Beijingul. Pe de altă parte, el pare să nu aibă nicio afinitate pentru insula democratică și a criticat succesul acesteia de a deveni o putere în domeniul semiconductorilor, în opinia sa, pe cheltuiala Statelor Unite. Președintele Joe Biden a gândit venirea în apărarea Taiwanului în contextul unei invazii chineze; Trump a sugerat că ar putea aplica taxe vamale Chinei, și în mod sigur o va face. Și în final un fapt despre care presa noastră nu vorbește.

Cea mai mare criză umanitară din lume în acest moment este războiul civil din Sudan, care are loc din primăvara anului 2023. Se preconizează că criza se va agrava abia în 2025, deoarece puterile externe — inclusiv Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. — continuă să se amestece în conflict. Tot în Africa va merita să urmăriți conflictul dintre Republica Democrată Congo și Rwanda, insurgența islamistă cronică din nordul Nigeria, președinția G-20 a Africii de Sud și alegerile potențial volatile așteptate în 2025 în Côte d’Ivoire, Tanzania și Camerun. America de Sud se va confrunta cu migranții deportați din SUA în timp ce Nicolas Maduro își păstrează președinția, sfidând rezultatele alegerilor din 2024. În fine, ceea ce așteptă europeni este o întâlnire între Donald Trump și Putin pentru soluționare războiului din Europa. „Unul dintre lucrurile pe care vreau să le fac rapid este să mă întâlnesc cu președintele Putin, care a spus că vrea să mă întâlnească cât mai curând posibil. Așteptăm asta, pentru că trebuie să punem capăt acestui război”, a declarat Trump în cadrul primului său mare discurs de la realegerea la Casa Albă ținut la Phoenix, statul Arizona. Generalul în rezervă Keith Kellogg, nominalizat de Donald Trump în postul de emisar al SUA pentru războiul din Ucraina, crede că Moscova și Kievul sunt pregătite de negocieri, doar că au nevoie de „un arbitru”. În opinia președintelui ucrainean Zelenski, Vladimir Putin nu își dorește pace, ci doar să se așeze la masă cu lideri din Occident și să iasă din izolare. Desigur, dacă trecutul este prolog, anul următor va fi plin de surprize – unele bune, altele rele – pe care nimeni nu le va fi prezis. În 2025, vechiul clișeu va fi cu siguranță adevărat: așteptați-vă la ceva neașteptat. ”Lebedele negre” se pregătesc să zboare inclusiv din Delta Dunării!

Occidentul s-a înșelat. Putin va câștiga

Politica

-

2024-12-29

6

Occidentul s-a înșelat. Putin va câștiga

Dacă nu intervine ceva neașteptat, Vladimir Putin este pe cale să câștige războiul din Ucraina. Trupele sale sunt acum aproape de Pokrovsk, în regiunea Donețk. Capturarea orașului ar însemna cea mai importantă realizare militară pentru Rusia de la începutul războiului de tranșee în estul Ucrainei.

Din februarie, Rusia a reușit să își mute linia de front înainte, ocupând aproximativ 1.000 de kilometri pătrați de teren ucrainean. Reprezintă probabil cel mai mare risc pentru orice proces de pace pe care Donald Trump încearcă să-l impună ambelor părți, notează New Statesman. De ce ar accepta Putin un acord de pace dacă crede că poate câștiga?

Occidentul a sperat că Ucraina va reuși să învingă Rusia. S-a înselat. Însuși Volodimir Zelenski, care trebuie să fi obosit de promisiunile occidentale neîndeplinite, pare să se obișnuiască cu realitatea sumbră.

Războiul ar putea lua sfârșit în 2025, dar un proces de pace ar fi supus mai multor riscuri. Putin va cere aproape cu siguranță deblocarea activelor de rezervă ale Rusiei. Acesta este un potențial punct de ruptură pentru europeni: sperau să jefuiască fondul de 300 de miliarde de dolari din rezervele rusești pentru ajutor militar și pentru reconstrucția Ucrainei. Putin va solicita, de asemenea, ridicarea sancțiunilor occidentale.

Trump nu vrea să plătească pentru reconstrucția Ucrainei. Nici nu vrea să trimită trupe americane. Va lăsa europenii responsabili de o sarcină pentru care nu sunt pregătiți financiar, militar și politic. Povara financiară este atât de mare încât ar trebui finanțată fie prin datorii, fie prin taxe, fie prin tăieri în serviciile sociale.

În mod clar, strategia Occidentului pentru Ucraina nu funcționează – și nu provoacă daune Rusiei. Europa era dependentă de gazul și petrolul rusesc. Unele dintre aceste dependențe persistă până în ziua de azi.

Cea mai mare schimbare care a avut loc a fost, fără îndoială, alegerile din SUA. Până în acest an, Congresul a fost de acord să finanțeze Ucraina, dar la începutul lui decembrie președintele republican al Camerei Reprezentanților a respins o propunere a administrației Biden pentru un ajutor suplimentar de 24 de miliarde de dolari.

Asta este. Nu vor mai fi dolari americani. Occidentul, nu Rusia, este cel care rămâne fără bani – sau fără dorința de a-i cheltui pentru Ucraina.

Un acord pentru înghețarea conflictului în jurul liniilor de luptă actuale ar fi cel mai bun rezultat pentru Zelenski, având în vedere circumstanțele. Însă ar necesita o diplomație abilă din partea echipei de politică externă a lui Trump.

Statul a scos din sistemul energetic 6.000 MW și a pus în loc 265 MW, și ăia intermitenți

Economie

Claudia Marcu

-

2024-12-29

14

Statul a scos din sistemul energetic 6.000 MW și a pus în loc 265 MW, și ăia intermitenți

Politica energetică distrugătoare aplicată în ultimii ani a făcut ca România să scoată din sistem 6.000 de MW și să pună în loc, anul acesta, doar 265 MW. Din toate miile acelea de MW anunțate de Sebastian Burduja, atât s-a putut, 265 MW, și ăia majoritar în solar, care iarna oricum nu produce. La conducerea Ministerului Energiei nu se schimbă nimic, așa că mergem înainte, spre același dezastru. Un dezastru pe care Burduja îl face, din vorbe, să fie ”România, hub energetic”, în timp ce țara se îndreaptă cu pași repezi spre prăpastie.

Sebastian Burduja a reușit o performanță notabilă: a ocupat 8 pagini din programul de guvernare în domeniul energiei fără să spună nimic concret.

”Lasă, șefu, că-i fac din vorbe”, o fi spus ministrul Energiei. Numai că s-au cam prins toți că poveștile alea cu miile de MW care vor intra în sistem sunt doar povești, atâta vreme cât cifrele oficiale le contrazic flagrant. Și ce ne spun cifrele? Că în ultimii 8 ani au dispărut din sistem 6.000 MW energie în bandă, din care 4.000 sub conducerea lui Virgil Popescu. Când a venit Burduja la minister, în 2023, din sistem au mai plecat încă 400 de MW, pentru ca mai apoi, anul acesta, după ce a anunțat investiții și parainvestiții în capacități de producție, să ne trezim cu doar 265,89 MW instalați, din care 251,64 MW în solar. În fapt, din 2023 până la sfârșitul lunii decembrie 2024, au mai fost instalați încă 29,79 MW din hidrocarburi (gaze) și au dispărut 6 MW din hidro, 12 MW din eolian și 1 MW din biomasă.

Rezultatul? România bate record după record la importuri și la prețurile mari. ”Investițiile în infrastructură de stocare energie electrică și gaze naturale și în rețelele de transport și distribuție vor facilita reducerea importurilor de energie și vor permite crearea unei rezerve strategice de energie pentru situații de urgență”, spune Burduja în programul de guvernare pentru Ministerul Energiei. Când se vor realiza toate acestea și cu ce costuri sunt detalii lipsite de importanță.

Nimic pentru următorii ani

Deși un program de guvernare trebuie să fie cumva fixat pe 4 ani și să aibă măsuri țintite pentru această perioadă, ministrul Burduja ne vorbește despre realizarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă și a proiectului reactoarelor modulare de mici dimensiuni – SMR, în condiții de fezabilitate economică și cu încurajarea unei industrii locale românești pentru lanțul de furnizare a componentelor de bază. La nuclear situația este deja alarmantă, deoarece, din 2027, dispar 700 MW din sistem, odată cu retehnologizarea reactorului 1.

Despre termenul de finalizare a unităților 3 și 4 am putea vorbi de cel mai devreme 2031, deși cu siguranță se va depăși cu mult și această dată. În ce privește SMR-urile, iată că apare, oficial, și incertitudinea, prin strecurarea ”condițiilor de fezabilitate economică”, ceea ce înseamnă că, dacă valoarea investiției va fi nesustenabilă, cum s-a tot preconizat, proiectul va pica. Oricum, SMR-urile NuScale erau susținute de administrația Biden, nu și de administrația Trump. Evident că se vorbește, în programul de guvernare, și despre cele două centrale pe gaze, de la Ișalnița și Turceni, deși, în acest moment, ambele sunt blocate în stadiul zero. Însă Sebastian Burduja ne dă asigurări că se va respecta principiul conform căruia nu se pot închide grupurile pe cărbune fără a le înlocui cu alte grupuri pentru producția de energie în bandă (termocentrale pe gaz), fără să se fi negociat nimic în acest sens la Comisia Europeană.

Obsesia hub-ului

Pentru că dă bine la popor, în program a fost trecută și finalizarea proiectului centralei electrice de la Fântânele, județul Mureș, prin construirea unei centrale de ultimă generație pe gaze, cu ciclu combinat, integrând tehnologii avansate pentru utilizarea hidrogenului și sisteme de stocare a energiei, cu o capacitate instalată de până la 500 MW. Bineînțeles că proiectul nu este început, deși se vorbește despre el încă din 2019. Pe listă au mai fost trecute și proiectele de cogenerare de înaltă eficiență din Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea, finanțate din PNRR, proiecte a căror valoare însumată a capacității instalate în cogenerare (electrici+termici) este de 842 MW (486.2 MW electrici și 355,8 MW termici), chiar dacă acestea sunt de durată.

Ca noutate, apare transformarea Văii Jiului într-un hub energetic care să reunească producerea de energie electrică din mai multe surse, finanțate din Fondul pentru Tranziție Justă, Fondul pentru Modernizare, PNRR și fonduri guvernamentale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei. Evident, în această zonă nu există niciun proiect energetic la acest moment.

Acordul de tranzit al gazelor Ucraina-Rusia: momentul adevărului

Economie

-

2024-12-29

3

Acordul de tranzit al gazelor Ucraina-Rusia: momentul adevărului

Dacă nu se încheie o înțelegere până miercuri, miliarde de metri cubi de gaze ar putea înceta să circule.

Ucraina se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea prim-ministrului slovac Robert Fico și a unui grup de companii din Europa Centrală pentru a menține fluxul de gaz de la granița sa estică cu Rusia către cumpărătorii din Uniunea Europeană, după expirarea unui acord de tranzit pe 31 decembrie.

La aproape trei ani după invazia Rusiei în Ucraina, Budapesta și Bratislava încă se bazează pe gazul ieftin de la Gazprom, subminând eforturile UE de a reduce dependența de energia rusă, scrie Bloomberg. Înainte ca acordul Rusia-Ucraina să expire, retorica de pe toate părțile s-a înăsprit.

Zelenski l-a acuzat pe Fico că a încheiat „acorduri ascunse” cu Vladimir Putin. Liderul slovac a amenințat vineri că va opri livrările de energie către vecinul său din est.

Pentru diplomații care au cunoștință de negocieri, escaladarea nu a venit ca o surpriză. Disputele anterioare privind tranzitul de gaz între cei doi foști parteneri au dus la tăierea sau reducerea fluxurilor peste noapte. Traderii de energie, liderii din industrie și politicienii din Europa și din alte părți încă se uită la cei trei lideri pentru a vedea semnele a ceea ce ar putea urma.

„Discuțiile despre gaz vor conta dincolo de Ucraina”

Zelenski a declarat în repetate rânduri că nu va permite ca gazul rusesc să tranziteze Ucraina după încheierea actualului acord. Ar fi deschis să transporte gaz din alte țări decât Rusia. Dar trebuie să ia în considerare necesitatea de a proteja sistemul de conducte de 38.600 de kilometri al Ucrainei, în lipsa fluxurilor de la Gazprom.

„Problema riscurilor pentru infrastructura ucraineană reverberază în discuțiile diplomatice”, a declarat Christian Egenhofer, cercetător senior la think-tank-ul CEPS din Bruxelles. „Ar putea reprezenta o salvare pentru Zelenski dacă optează pentru continuarea tranzitului.” În același timp, Egenhofer a remarcat: „discuțiile despre gaz vor

Atât pentru Putin, cât și pentru Fico, cea mai profitabilă opțiune ar fi ca europenii să continue să achiziționeze gaz direct de la Gazprom. Rusia ar rămâne astfel pe piața UE fără a fi nevoită să împartă veniturile cu intermediarii, iar Slovacia ar economisi costurile suplimentare de tranzit.

În februarie, Comisia Europeană va dezvălui un plan pentru a elimina treptat combustibilii fosili ruși. Implementarea sa depinde de statele membre: pe lângă fluxurile de conducte către Slovacia și Ungaria, gazul natural lichefiat din Rusia este, de asemenea, transportat către porturi din Franța, Belgia și Spania.

„Nu ar putea fi mai mari mizele”

„Conflictele legate de gazul rusesc vor agrava ruptura dintre membrii UE, aliniindu-se perfect cu interesul Rusiei de a vedea sprijinul european pentru Ucraina fracturat”, subliniază Bota Iliyas, analist senior la PRISM.

Prețurile gazelor europene au crescut cu 48% în acest an, în anticiparea reducerilor de aprovizionare combinate cu rezervele care se epuizează rapid din cauza perioadelor de vreme rece.

Lipsa unui acord interguvernamental între Rusia și Ucraina complică, dar nu exclude, un acord comercial care implică companii europene. Compania de gaze din Slovacia, Slovensky Plynarensky Priemysel și operatorul său de rețea Eustream – alături de MOL Hungarian Oil and Gas din Ungaria, asociații comerciale și mari clienți industriali din Austria și Italia – i-au cerut lui Zelenski să permită continuarea livrărilor.

Putin a recunoscut joi diverse propuneri care ar permite Ungariei, Slovaciei, Turciei sau Azerbaidjanului să preia controlul asupra gazului transportat prin Ucraina. A menționat că orice astfel de aranjament ar fi dificil de pus în aplicare din cauza contractelor pe termen lung ale Gazprom.

Permisiunea ca gazul rusesc să tranziteze în continuare prin Ucraina ar submina mesajul că UE nu mai poate face afaceri ca de obicei cu Rusia lui Putin, a declarat Benjamin L. Schmitt, cercetător senior la think-tank-ul CEPA și la Centrul Kleinman pentru Politica Energetică al Universității din Pennsylvania. „Nu ar putea fi mai mari mizele”, a precizat el într-o notă de cercetare.

„Continuarea tranzitului de gaz rusesc sub orice formă — fie printr-o extindere deschisă a contractului cu Gazprom controlat de Kremlin, fie sub orice alt nume, dar încă de facto rusesc — ar fi periculoasă pentru Ucraina.”

„Ordonanța trenuleț”, forma finală: Salariile bugetarilor, înghețate/Crește impozitul pe dividende la 10%/Ce alte măsuri mai sunt prevăzute în proiect

News

Andrei Coman

-

2024-12-29

„Ordonanța trenuleț”, forma finală: Salariile bugetarilor, înghețate/Crește impozitul pe dividende la 10%/Ce alte măsuri mai sunt prevăzute în proiect

Proiectul actului normativ cunoscut drept „ordonanța trenuleț” a fost publicat oficial, duminică, în dezbatere publică, de către Ministerul Finanțelor.

Ce măsuri sunt prevăzute în OUG și care e impactul financiar estimat pentru 2025?

Impactul financiar al măsurilor prevăzute în „ordonanţa trenuleţ” va fi de 133,37 miliarde lei, în 2025, conform Notei de fundamentare a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat duminică de Ministerul Finanţelor, potrivit Agerpres.

Conform sursei citate, veniturile bugetare se vor majora cu 7,11 miliarde lei anul viitor, cu 8,75 miliarde lei în 2026, 9,41 miliarde lei în 2027 şi cu 9,95 miliarde lei în 2028. Iar cheltuielile bugetare se vor reduce cu 126,26 miliarde lei în 2025.

Principalele măsuri prevăzute în proiectul „ordonanței trenuleț”

Care sunt printre principalele măsuri prevăzute în proiectul așa-numitei „ordonanțe trenulet”?

Printre măsurile prevăzute în proiectul de ordonanţă se numără îngheţarea, la nivelul lunii noiembrie 2024, a salariilor angajaţilor din sistemul bugetar, a sporurilor, indemnizaţiei de hrană şi alocaţiei pentru copii, neacordarea de bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, blocarea posturilor vacante, recompensarea cu timp liber a orelor suplimentare lucrate, precum și menţinerea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, la nivelul de 81 lei şi a valorii indicatorului social de referinţă la nivelul în plată în luna noiembrie 2024, conform aceleiași surse.

De asemenea, proiectul de ordonanță prevede diminuarea subvenţiei alocate partidelor politice cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024, sau neactualizarea cu rata inflaţiei a pensiilor de serviciu.

Proiectul propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividende

Totodată, proiectul propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025, reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro, eliminarea condiţiei de realizare a veniturilor din consultanţă şi management, în proporţie de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025 etc.

E de menționat faptul că, potrivit agendei publice anunțate de la nivelul Palatului Victoria, luni, 30 decembrie, va avea loc o ședință de Guvern, programată să înceapă la ora 13:00.

E de așteptat ca Executivul să aibă pe ordinea de zi adoptarea acestei ordonanțe de urgență. De asemenea, e posibil ca Guvernul să adopte și o hotărâre privind data organizării alegerilor prezidențiale. Și asta după ce, recent, s-a aflat că la nivelul Coaliției de guvernare s-ar fi ajuns la un acord privind stabilirea datei scrutinului pentru Cotroceni – detalii AICI.

Proiectul OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene poate fi consultat AICI.

Notă de fundamentare poate fi consultată AICI.

BNS avertizează. Cheltuielile cu salariile bugetarilor riscă să fie înghețate până în 2039

„Pentru că s-a depășit pragul datoriei publice de 50% din PIB, cheltuielile cu salariile bugetarilor riscă să fie înghețate până în anul 2039, atrage atenția BNS. Organizația sindicală consideră că soluția este reducerea aparatului bugetar, dat fiind că acesta a atins cote maxime în acest an. Faptul că salariile de la stat au luat-o înaintea creșterii economice anemice înseamnă că acestea se plătesc din împrumuturi, care împovărează și mai mult România, susține BNS.

În prezent, numărul angajaților din sectorul public se află la maximul ultimilor 15 ani, după ce, în luna octombrie 2024, numărul angajaților bugetari a depășit, pentru prima oară din 2009, nivelul de 1,3 milioane, ajungând sectorul din economie care are cei mai mulți angajați. Comparativ, la nivelul anului 2023, întreaga industrie prelucrătoare din România, cel mai mare angajator, după stat, avea 984.581 de salariați, prin cei 58.780 de angajatori, cu o cifră de afaceri netă de 34,7% din PIB” – citiți mai multe în articolul Claudiei Marcu: „BNS avertizează. Cheltuielile cu salariile bugetarilor riscă să fie înghețate până în 2039”

Guvernul Ciolacu 2 și-a tras tiparniță de bani. Sume colosale alocate pentru investiții

Economie

Claudia Marcu

-

2024-12-29

10

Guvernul Ciolacu 2 și-a tras tiparniță de bani. Sume colosale alocate pentru investiții

Dacă vreunul dintre șefii statelor Uniunii Europene dă cu ochii de programul de guvernare Ciolacu 2 s-ar putea să crape de invidie. Pe fondul unei crize economice și energetice fără precedent, al unei sărăcii generalizate și al unei îndatorări excesive, România anunță investiții de peste 150 miliarde de euro în următorii 4 ani, deși sursele de finanțare pentru asemenea sume colosale lipsesc cu desăvârșire.

Programul de guvernare lansat de Ciolacu 2 te lasă, cum s-ar spune, cu gura vraiște, când îl citești. Practic, tot ceea ce nu s-a făcut în ultimii 35 de ani se va înfăptui în următorii 5 ani, pe hârtie cel puțin, iar suma alocată pentru investiții este de peste 150 miliarde de euro.

De unde acești bani? Probabil Executivul și-a tras vreo tiparniță, căci astfel nu ies la socoteli. Spre exemplu, din PNRR am mai avea vreo 18 miliarde de euro, iar din programele 2021-2027 finanțate din Politica de Coeziune a UE, cam 30 miliarde de euro, mai puțin de 30 miliarde de euro din fondurile structurale 2021-2027, la care se mai adaugă 6 miliarde de euro din Fondul Social pentru Climă. Reiese, deci, că 60 miliarde de euro ar veni din bugetul statului, doar pentru investiții. Dacă luăm la scuturat fondurile europene, constatăm că din cei 28,5 miliarde de euro, granturi și împrumuturi prin PNRR, România a primit doar 9,4 miliarde de euro, în condițiile în care mai avem un an și jumătate pentru a finaliza sutele de jaloane și, în același timp, obiectivele de investiții, care înregistrează întârzieri majore.

În ritmul în care decurge PNRR, este greu de presupus că vom reuși să accesăm jumătate din sumă. Din fondurile structurale, abia s-a reușit atragerea a circa 6%, iar la celelalte nici nu s-a început ceva. În ceea ce privește cele 60 miliarde de euro din bugetul național, este clar o utopie, având în vedere disperarea cu care statul se împrumută de pe piețele externe pentru achitarea dobânzilor la creditele deja cheltuite, la care se adaugă și scăderea ratingului de țară, care are drept consecință catastrofală o scumpire și mai accentuată a împrumuturilor.

”Dolce vita” sau ”la vie est belle”

Înșiruirea de promisiuni care mai de care mai fanteziste din noul program de guvernare aproape că le trezește remușcări celor care au îndrăznit să critice modul în care s-a format actualul Guvern.

”Peste 155 miliarde de euro investiții publice în următorii 5 ani (120 miliarde de euro în 4 ani). 8% din PIB investiții din buget și fonduri europene în anul 2025 (adică 150 miliarde de lei, pentru investiții în școli, spitale, autostrăzi și cale ferată, agricultură și mediu) și cele mai mari investiții din istorie în infrastructura de transport. Peste 27 miliarde de euro investiții pentru a finaliza rețeaua de 2.000 km de autostrăzi și drumuri expres și peste 2.700 km de infrastructură feroviară”, se precizează în documentul stupefiant al Executivului. Mai mult, actualul guvern susține că va finaliza cele 3 spitale regionale, va construi 10 spitale noi, va moderniza alte 17 spitale, va construi 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic și rural și va dota cu aparatură 2.600 de cabinete medicale. Totodată, în următorii 4 ani, Guvernul anunță investiții masive, de peste 16 miliarde de euro, în irigații, în stimularea unor fabrici noi de procesare și în susținerea depozitării și ambalarea produselor.

6 miliarde de euro pentru educație

Pe lângă multe alte domenii în care se anunță finanțări uriașe, Executivul vorbește și despre investiții de 6 miliarde de euro în sistemul de educație. Banii vor fi alocați pentru generalizarea Programului Masa Caldă în școlile din România, sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul școlar, construirea a 900 de creșe și grădinițe, dotări moderne pentru 9.000 de școli, precum și 1.200 de microbuze electrice pentru transportul elevilor. În același timp, Guvernul Ciolacu 2 promite credite avantajoase cu sprijin pentru dobânzi, care să ofere familiilor acces la resurse financiare necesare pentru un trai decent, dar și construirea a 100.000 de locuințe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluții accesibile de locuire, sprijinind în mod special familiile tinere și cele cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică.

Pacea în Ucraina ar înseamna recunoașterea cuceririlor Rusiei în estul Europei

Politica

-

2024-12-29

3

Pacea în Ucraina ar înseamna recunoașterea cuceririlor Rusiei în estul Europei

Noile sondaje au arătat că disponibilitatea publicului de a susține Ucraina până la victorie a scăzut în ultimul an în șapte națiuni europene. Indiferent dacă se numește fatalism, pragmatism sau pur și simplu oboseală, este un sentiment împărtășit de liderii țărilor.

În vreme de Statele Unite se pregătesc să forțeze Kievul să intre în negocieri, Uniunea Europeană este pregătită să rămână în așteptare. Nici nu are alte opțiuni.

Cea mai fundamentală problemă este că, dacă ar fi solicitată să înlocuiască armamentul american destinat Ucrainei, Europa pur și simplu nu ar acoperi deficitul, notează UnHerd. Chiar dacă UE a alocat colectiv mai mult ajutor pe parcursul războiului decât SUA, însuși Volodimir Zelenski a recunoscut recent că Ucraina va pierde dacă SUA reduc livrările de arme.

O contribuție anuală de aproximativ 0,5% din PIB din partea membrilor europeni ai NATO pentru apărarea Ucrainei i-ar fi permis să mențină un impas defensiv, în timp ce dublul acestei sume ar fi susținut restaurarea teritoriului ucrainean. Nu s-a întâmplat așa. Deși a cere UE să egaleze puterea militară americană este o solicitare uriașă, blocul nu a reușit să îndeplinească așteptările nici măcar la o scară mai mică.

Europei nu doar că îi lipsește capacitatea Americii, dar și unitatea ca o singură țară: eforturile continentale de a înarma Ucraina sunt afectate de inevitabilele diviziuni între națiuni care își urmăresc propriile interese.

Situațiile politice interne ale liderilor europeni îi împiedică să se concentreze pe Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz așteaptă alegerile din februarie, președintele francez Emmanuel Macron a trecut printr-o perioadă de turbulențe, iar Keir Starmer a avut un început dificil ca prim-ministru britanic.

„Acesta este fie momentul Yalta, fie momentul Helsinki”

Noua administrație americană pune în prezent bazele pentru a obține sprijinul guvernelor europene în negocieri, cu trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, vizitând mai multe capitale europene în ianuarie.

Rapoartele afirmă că Macron i-a spus lui Trump că înțelege dorința acestuia de a încheia rapid războiul, în timp ce Starmer a stârnit controverse după ce a discutat public despre punerea Ucrainei „în cea mai puternică poziție posibilă pentru negocieri”, la doar câteva săptămâni după ce a promis că „va sprijini Ucraina fără ezitare”.

„Acesta este fie momentul Yalta, fie momentul Helsinki”, a reflectat președintele finlandez Alexander Stubb la începutul acestei luni. Financial Times a adăugat cu folos că se referea „respectiv la conferința din 1945 în care Roosevelt, Churchill și Stalin au împărțit globul în sfere de interes și la acordul din 1975 de a respecta egalitatea suverană și integritatea teritorială a statelor”.

Dar Actul de la Helsinki a recunoscut, de asemenea, în mod oficial anexarea de către sovietici a Estoniei, Lituaniei și Letoniei. Prin urmare, Stubb are dreptate în orice caz, un viitor acord va stabili probabil frontierele dobândite prin cucerirea rusă în estul Europei.

UDMR a mai obținut ceva. Medicii români, obligați să învețe limba maghiară

Politica

Claudia Marcu

-

2024-12-29

7

UDMR a mai obținut ceva. Medicii români, obligați să învețe limba maghiară

UDMR a jucat tare și de această dată, profitând de poziția fragilă a noului guvern, și a mai obținut niscaiva drepturi pentru minorități. Printre acestea se numără și dreptul de a folosi limba maternă în unitățile medicale din România, ceea ce înseamnă că medicii din ambulatoriu, din asistența medicală de urgență și din spitale, precum și restul personalului sanitar ar cam fi obligați să învețe limba maghiară. În plus, în ce privește limba română predată în școli minorităților, materia se va simplifica și se va adapta nevoilor acestora, iar dascălii vor fi trimiși la reciclare.

Noul guvern a decis să adauge și mai multe drepturi pentru minoritățile din România, vizată cu precădere fiind minoritatea maghiară. Astfel, UDMR a reușit să se impună și a obținut aplicarea drepturilor de folosire a limbii materne în domeniul serviciilor medicale, ”în spiritul cartei europene pentru limbile regionale și minoritare ratificată de România și conform legislației în vigoare”, după cum susține Executivul.

Impunerea acestei prevederi va naște, fără îndoială, multe probleme, în sensul că unitățile medicale, fie ele din ambulatoriu, fie din domeniul spitalicesc, vor fi obligate ori să angajeze translatori, plătiți din fondurile alocate sănătății, fie să-i oblige pe medici și pe asistente să învețe limba maghiară. Acum, desigur, maghiarii nefiind singura etnie minoritară din țara noastră, este posibil ca personalul medical să învețe și limbile romani, germană, ucraineană, rusă, turcă, bulgară, greacă, albaneză etc. Politica în genunchi în fața oricui practicată cu succes de politicienii noștri a făcut ca minoritățile din țara noastră să aibă cele mai multe drepturi din lume, în timp ce minoritatea română din celelalte țări, din UE sau din afara UE, să nu aibă aproape niciun drept, pentru că, nu-i așa, cine să se bată pentru ei?

Ce atâta învățare a limbii oficiale

Și, dacă tot și-au obținut atâtea drepturi de folosire a limbii materne, în justiție, administrație și în serviciile medicale, minoritățile au mai primit niște derogări, la presiunea UDMR, desigur. Potrivit noului program de guvernare, toate drepturile minorităților naționale câștigate până în prezent, prevăzute în legile educației, se păstrează în totalitate și toate prevederile cu privire la minoritățile naționale se aplică integral în primii doi ani de guvernare.

Printre aceste prevederi se mai numără și eficientizarea predării limbii române pentru minorități, care înseamnă, de fapt, o simplificare și o reducere a numărului de ore predate. În acest sens, programele școlare vor fi adaptate la nevoile lingvistice și ritmul de dezvoltare al elevilor aparținând minorităților naționale. Totodată, se va susține și se va extinde formarea inițială și continuă a profesorilor de limba română, precum și a profesorilor pentru educație timpurie și pentru învățământ primar care predau limba și literatura română sau comunicare în limba română.

”Se va urmări implementarea și asigurarea integrală a surselor de finanțare a Programului național de susținere a învățării limbii și literaturii române, prin finanțarea de tabere de învățare, creare conținuturi digitale etc., în conformitate cu prevederile art.83 alin.(16)-(18) din Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023, și se vor elabora manuale adaptate pentru predarea limbii române elevilor aparținând minorităților naționale, care să răspundă nevoilor specifice și să faciliteze învățarea eficientă a limbii”, se arată în noul program de guvernare.

Dreptul la utilizarea simbolurilor

Tot în programul de guvernare se anunță reorganizarea și eficientizarea Departamentului pentru Relații Interetnice ca structură de sine stătătoare, cu atribuții de monitorizarea drepturilor minorităților, coordonarea unitară a politicilor publice legate de minorități, elaborarea de noi politici publice și strategii naționale.

”Este nevoie, în continuare, de o lege care să garanteze statutul minorităților, să ofere cadrul juridic necesar pentru păstrarea identității lor și să protejeze persoanele aparținând minorităților în orice circumstanțe. Statul român s-a angajat, prin modificarea Constituției din 2003, să adopte o astfel de lege. Legislația existentă trebuie să garanteze și dreptul la utilizarea simbolurilor minorităților naționale și comunităților locale. Dreptul deja câștigat de utilizare a limbii materne nu poate fi pierdut într-o localitate, chiar dacă se schimbă structura etnică a localității, sau unitatea administrativ-teritorială este reorganizată”, se precizează în programul de guvernare. Mai mult, Executivul intenționează să aplice și să întărească legislația în vigoare pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, în vederea asigurării siguranței cetățenilor.

Cum a contribuit Moartea Neagră la prosperitatea Europei

DIVERSE

-

2024-12-29