Preocupați doar să le facem pe plac americanilor și să-i ținem în puf pe ucraineni, am ignorat ce conta cu adevărat pentru România – aderarea la Spațiul Schengen și intrarea fără vize în SUA. Alte obiective majore n-am avut, la nivel de țară, dar individual s-a găsit câte un Iohannis să încerce marea cu degetul, crezând că Occidentul se sperie de un amărât șantaj politic venit de la București. Acum, pe final de 2024, când se trage linie, vedem ce s-a câștigat: multe datorii și promisiuni fără acoperire.
În plină campanie electorală pentru „parlamentare” și „prezidențiale”, social-democrații și liberalii se bat cu cărămida-n piept care să anunțe cucerirea Spațiului Schengen. Pe cine mai interesează, însă, când din Vest se succed știrile legate de închiderea frontierelor?! Ultima țară care a decis să impună controale la granițele sale este Olanda. Înaintea batavilor au fost nemții, iar înaintea lor…
A ajuns și România la porțile Schengen când se închide spațiul comunitar. După ce ani de zile am aspirat să devenim membri cu drepturi depline în zona europeană de liberă circulație, iar în 2023, de milă, de silă ni s-a împlinit visul doar parțial (aderare doar cu granițele aeriene și cele maritime), acum suntem mai aproape ca niciodoată. Vedem finish-ul, ca la atletism, însă pare că-i un vis fără sfârșit, căci linia se tot depărtează de noi.
Germania a reimpus controale la toate granițele sale terestre; adică, și dacă vii dinspre Olanda, Belgia, Luxemburg, Polonia, Cehia, Austria, Elveția, Franța sau Danemarca, tot stai la vamă și aștepți să fii verificat. Opt state membre ale Spațiului Schengen au reintrodus complet sau parțial controalele la frontiere, cu Olanda ultimul membru intrat în acest club, din care mai fac parte Austria, Germania, Franța, Italia, Slovenia, Danemarca, Norvegia și Suedia. Nemții au decis ca nimeni să nu intre în țară la ei neverificat până la 15 martie 2025, dar perspectiva este negativă fiindcă vin alegerile și sunt șanse ca viitoarea conducere de la Berlin să prelungească termenul.
Conform punctelor stipulate în tratatul de aderare, un stat membru al zonei Schengen poate reintroduce controale la granițele sale în situația în care consideră că sunt amenințări serioase la securitatea internă și alte riscuri provocate de evenimente excepționale. Vorbim despre evenimente excepționale invocate, cum ar atentate teroriste, criza migranților, riscuri legate de traficul de droguri etc.
În 2022, România n-a făcut niciun progres spre aderarea la Schengen, deși existau toate premisele să obțină voturile favorabile. Occidentul avea nevoie de ajutorul nostru pentru a impune sancțiuni Federației Ruse, dar și în vederea contribuției la sprijinirea Ucrainei, iar Olanda și Austria, ca să ne referim la cele două țări care s-au opus vehement aderării României, derulează câteva afaceri profitabile la București și care puteau fi folosite ca pârghii în negocierile diplomatice directe.
Nici acum doi ani, nici anul trecut liderii români n-au putut convinge Occidentul că merităm să intrăm în Schengen. Avem șanse mari acum, ni se transmite pe tot felul de canale oficiale – „Am intrat în linie dreaptă”. Om fi intrat noi, dar ceilalți se pregătesc să iasă, că la cum arată jocurile acum pare că zarurile s-au aruncat. Mai are Schengen vreun viitor în condițiile în care tot mai multe țări par a nu mai crede în acest principiu, al frontierelor deschise?!
Visa Waiver, sub Trump, doar o amintire?
Același lucru l-am putea spune și despre Programul „Visa Waiver”, de intrare în Statele Unite.
Ce valoare mai are după ce Donald Trump va implementa noua politică referitoare la imigranți? Stephen Miller, un adept al liniei dure în ceea ce privește securitatea la granițele SUA, a fost cooptat în echipa președintelui ales. Iar șeful lui direct va fi Tom Homan, supranumit „Țarul frontierelor”, fost director al Serviciului Imigrație și Control Vamal. La 62 de ani, Homan se remarcă având un discurs centrat în jurul intransigenței când vine vorba de asigurarea securității naționale a Americii, dar și a străinilor care reprezintă o amenințare pentru locurile de muncă din țară, atenție!
Concluzia este una singură: încă o dată, politicienii români au ajuns prea târziu să dea noroc cu șansa. Au avut-o și în 2022, și în 2023, dar n-au știut cum să profite. Lingușeala gratuită și obediența sunt semne de boală, n-au nicio legătură cu arta diplomației și felul în care se face politica externă, băieți!
Rămânem cu ale noastre, cum ar fi confirmarea a ceea ce se știa, deja, despre Mircea Geoană. Totuși, SRI ne liniștește – cică nu sunt interferențe externe. Așadar, Mircea lucrează pe cont propriu.
România, principalul exportator de ovine și caprine din UE, primește o grea lovitură de la propriul Guvern, care a luat poziția de drepți în fața ordinului Comisiei Europene de a interzice transportul animalelor vii. În primul rând, marea majoritate a animalelor exportate ajung în țările arabe, nu la europeni, astfel că nu se pot plânge că mănâncă animale stresate din cauza drumului lung. În fapt, ONG-urile din statele UE au fost cele care au făcut presiuni pentru bunăstarea animalelor, care însemna interzicerea transportului înainte de sacrificare.
Cu datorii de peste 200 de miliarde de euro, VW a devenit cea mai îndatorată societate cotată la bursă din lume. Vânzările sale au scăzut, iar costurile (în special energia, personalul, cercetarea și dezvoltarea) au explodat. La 30 octombrie, grupul a confirmat aceste temeri: o scădere cu 63,7% a profitului net pentru al treilea trimestru.
Tăierea grupelor de muncă și majorarea vârstei de pensionare pentru cei care lucrează în mediu toxic au fost ordonate de Comisia Europeană. Motivația Comisiei a fost că România trebuie să îmbunătățească condițiile de muncă, transformând mediile toxice în medii sănătoase. Ar fi instructiv și educativ dacă Ursula von der Leyen ar presta în fabricile de prelucrare a uraniului și de combustibil nuclear măcar câteva luni, nu peste 22 de ani, cât îi obligă acum pe muncitorii români. Speranța de viață pentru acești lucrători este la o medie de 50 de ani, deși foarte mulți mor de tineri, secerați de cancerele provocate de radiații.
Fără prea multă claritate asupra a ceea ce urmează, piețele fac în prezent o reîntoarcere a acțiunii prețurilor dolarului după victoria lui Donald Trump din 2016, în timp ce creșterea ratelor dobânzilor din SUA față de restul lumii susține dolarul, potrivit Financial Times. Dacă președintele ales va merge până la capăt cu tarifele, urmează schimbări mai mari.
Cea mai cunoscută monedă digitală din lume, atent monitorizată în săptămâna alegerilor americane, a atins 89.637 de dolari în Asia, ceea ce reprezintă un câștig de 25% din 5 noiembrie. Și a ridicat valoarea totală a pieței cripto la 3,1 trilioane de dolari, peste vârful din epoca pandemiei, potrivit Bloomberg. Investitorii pariază că Bitcoin va trece de 100.000 de dolari până la sfârșitul anului.
Trump a permis și serviciilor secrete americane să consolideze prezența în Ucraina – o mișcare care a jucat un rol important în prevenirea victoriei ruse în primele luni ale anului 2022.
Saga construcției centralei pe gaze de la Iernut, investiție a statului român, prin 
În 2024, 
Oficialii și șefii de stat din UE s-au întâlnit la Budapesta la 7 noiembrie într-un climat de protecționism crescând din partea Statelor Unite. Blocul se pregătește pentru bariere și tarife comerciale.
