După aproape trei ani petrecuți în uniformă de luptă, Volodimir Zelenski va trebui să renunțe la această garderobă și să se pregătească pentru pace.
Donald Trump nu a făcut niciun secret din intenția sa de a pune capăt războiului din Ucraina „într-o zi”. Deși este un termen excesiv de ambițios chiar și pentru un autointitulat „negociator”, Zelenski a comentat luna trecută că „războiul se va încheia mai repede cu politicile echipei care va conduce acum Casa Albă”. Între timp, guvernele europene acceptă în privat perspectiva negocierilor.
Concesii teritoriale semnificative din partea Kievului
Este probabil ca orice acord să implice concesii teritoriale semnificative din partea Kievului. Un model luat în considerare ar implica înghețarea actualelor linii de front, cedând astfel Rusiei până la 18 % din teritoriul ucrainean de dinainte de război.
Se crede că Vladimir Putin este deschis la această idee și chiar și aliații Ucrainei vorbesc mai liber despre perspectiva ca Rusia să-și păstreze teritoriul capturat, cel puțin pentru moment, relatează New Statesman.
În septembrie, președintele ceh Petr Pavel a atras un răspuns defensiv din partea Kievului după ce a sugerat că „cel mai probabil rezultat al războiului va fi că o parte a teritoriului ucrainean va fi sub ocupație rusă, temporar” – un „temporar” care, a recunoscut el, se poate traduce, practic, în ani.
Diplomații occidentali au raportat că ministrul ucrainean de Externe Andri Sîbiha „a adoptat un ton mai pragmatic decât predecesorul său în ceea ce privește posibilitatea unor negocieri privind schimbul de teritorii pentru securitate”.
Un sondaj realizat în octombrie de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev a arătat că 32% dintre respondenți sunt pregătiți să renunțe la unele teritorii pentru a pune capăt conflictului și a păstra independența restului țării.
De la câștigarea războiului la câștigarea păcii
Trump ar putea acționa în continuare pe baza propunerilor interne de a amenința cu tăierea livrărilor de arme pentru a forța Kievul să se așeze la masa negocierilor. Într-un astfel de caz, Zelenski ar putea să le spună cu sinceritate oamenilor săi că nu există alternativă.
Este posibil să fi adoptat deja o astfel de abordare cu Planul său de victorie, un efort pe care oficialii americani l-au considerat atât de slab încât se pune întrebarea dacă Zelenski l-a redactat astfel încât să arate că a încercat într-adevăr să câștige, dar Occidentul l-a dezamăgit.
Problema lui Zelenski este că abordarea sa maximalistă, care promitea eliberarea întregului teritoriu ucrainean, îi limitează opțiunile. De asemenea, trebuie luat în considerare impactul asupra reputației sale. „Cariera sa politică este în pericol, indiferent de acordul pe care îl încheie”, a declarat Gerard Toal, profesor de guvernare și afaceri internaționale la Virginia Polytechnic Institute and State University.
Poate că una dintre cele mai impresionante imagini ale întregului conflict a apărut chiar la început. Putin se aștepta la o operațiune de trei zile, cu un Zelenski pregătit să cadă. Dar fost contracarat de un președinte ucrainean care s-a filmat alături de oficialii săi, asigurându-și cu sfidare poporul: „Suntem cu toții aici”. Dar în prezent, el trebuie să-și îndrepte gândurile de la câștigarea războiului la câștigarea păcii.
„Accesibilitatea energiei rămâne o preocupare urgentă, cu prețuri volatile determinate de tensiunile geopolitice, de întreruperile lanțului de aprovizionare și de dependența de importurile de combustibili fosili”, au declarat oficialii din Ungaria, țară care va prezida reuniunea de la Bruxelles în calitate de deținătoare a președinției rotative a UE, într-un document transmis miniștrilor energiei și consultat de Bloomberg.
Având în vedere că până la începutul anului 2025 este obligatorie colectarea separată a deșeurilor din
În timp ce ai noștri ne spun că România nu are nicio problemă, deși totul este un dezastru, în Germania s-a dat alerta energetică.
Frenezia fotovoltaicelor, instalate masiv fără niciun calcul al eficienței de genul zonelor însorite, s-a lovit de o realitate absolut previzibilă: timp de 6 luni, acestea nu produc mai nimic. Cum eolienele nu depind de anotimpuri, în statele occidentale s-a investit foarte mult în energia produsă de vânt, ajungându-se ca un procent important din mixul energetic să provină din acestea. Astfel, în Germania, 67,7% din energie provine din eoliene, pe locurile următoare situându-se Lituania, cu 65,5% energie din eoliene, Danemarca, 54,8%, Finlanda, 45,2%, Portugalia, 42,3% și Polonia, 42,1%.
Ascultându-l pe ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ești tentat să crezi că nu ar avea habar de ce se întâmplă în sistem. Nimic mai fals. Sigur că știe, pentru că toate sectoarele îi trimit informări, peste informări, atrăgându-i atenția, cu disperare, că situația este mai mult decât gravă și că suntem la un pas de blackout, pentru că nu mai avem producție de energie.