Acasă Blog Pagina 19

Tragedie într-o stație de metrou din București: un bărbat a murit/Primele informații de la Poliția Capitalei și Metrorex

0

Un incident grav a avut loc vineri dimineață, 23 mai, la o stație de metrou din Capitală intens circulată. Un bărbat și-a pierdut viața, după ce s-ar fi aruncat în faţa metroului, într-o staţie din sectorul 3. Deși cadrele medicale care au intervenit la fața locului au încercat să-l salveze pe tânăr, eforturile lor au fost zadarnice.

Conform datelor făcute publice de Poliția Capitalei, bărbatul care a murit la metrou avea 41 de ani.

Potrivit News.ro, care citează o informare a Poliţiei Capitalei, vineri, poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Brigada de Poliţie pentru Transportul Public au fost sesizaţi, în jurul orei 05.20, că la o staţie de metrou din Sectorul 3 o persoană s-ar fi aruncat în faţa unui tren, în momentul în care acesta intra în staţie.

După ce s-a dat alerta, la fața locului au mers atât poliţişti, cât și echipaje de prim- ajutor și echipaje de pompieri ale ISU-BIF – care au intervenit pentru scoaterea bărbatului în vârstă de 41 de ani de sub tren.

Deși s-a încercat resuscitarea bărbatului, acesta nu a putut fi salvat

Deşi echipajele specializate sosite la faţa locului au depus eforturi pentru a-l resuscita pe bărbat, acesta nu a mai putut fi salvat. Astfel că a fost declarat decesul bărbatului.
Conform sursei citate, trupul neînsufleţit a fost transportat la Institutul Naţional de Medicină Legală, în vederea efectuării necropsiei.

În acest caz Brigada de Poliţie pentru Transportul Public – Serviciul Poliţie Metrou derulează cercetări pentru a se stabili cu exactitate cauzele şi împrejurările în care s-a produs acest incident grav.

Posibilă tentativă de suicid la stația de metrou Unirii 2. Ce a anunțat Metrorex

Vineri dimineață, Metrorex, compania care administrează metroul bucureștean, a anunțat că pe Magistrala 2 – în stația de metrou Piața Unirii 2 a avut loc o posibilă tentativă de suicid. Și că, urmare a acestei situații, circulația trenurilor de metrou s-a desfășurat, temporar, în sistem pendulă.

„Metrorex informează că astăzi, 23.05.2025, la ora 5.19, pe Magistrala 2, în statia de metrou, la Piața Unirii 2, a avut loc o posibilă tentativă de suicid.

În urma acestui eveniment regretabil, circulația trenurilor este momentan reorganizată.

Între stațiile Universitate-Tineretului, circulația trenurilor este organizată în sistem pendulă”, a comunicat compania.

Potrivit sursei citate, călătorii au fost informați prin sistemul de sonorizare din stații și trenuri. „Conform procedurilor interne, organele abilitate împreună cu Metrorex vor deschide o anchetă de cercetare pentru a se stabili împrejurările în care s-a produs evenimentul”, s-a mai precizat de la nivelul Metrorex.

Compania care administrează metroul bucureștean a anunțat, ulterior, faptul că „începând cu 6.54 circulația a fost reluată în condiții normale”.

Horoscop 23 mai 2025 – Dorești să faci mai mult decât poți

0

BERBEC

Ziua de astăzi va fi marcată de un conflict la locul de muncă legat de banii alocați pentru unele propuneri pe care le-ai putea iniția și care nu vor fi bine primite în mediul de lucru decât dacă îți asumi total responsabilitățile.

 

TAUR

Vei întreprinde un proiect în care vei avea responsabilități și obligații mai mari cu o echipă de lucru în care trebuie să-ți arăți calitățile sufletului pentru a crea încrederea colectivului. Sunt șanse foarte mari de a prospera și de a obține succes.

 

GEMENI

Nivelul pretențiilor dv. pentru a căuta perfecțiunea la locul de muncă ar putea dăuna progresului în carieră… Ia în considerare munca în echipă, aceasta îți va permite un control mai bun al obiectivelor profesionale.

RAC

Astăzi va începe o nouă etapă profesională, va fi important să vă planificați prioritățile dacă doriți să faceți un pas decisiv către acea schimbare care să îți permită să  îndeplinești mai bine munca pentru a obține succesul dorit.

LEU

Astăzi poți avea așteptări profesionale foarte bune, deoarece vei avea posibilitatea de a materializa o propunere în care tu să ai multă. În ciuda emoției pe care aceasta o generează, va fi ideal să fii discret până când vei vedea unele beneficii

 

FECIOARA

Odată cu apariția unor noi provocări la locul de muncă, te vei gândi să-ți extinzi pregătirea profesională cu un curs online sau un masterat. Tot acest efort își va arăta roadele în scurt timp.

BALANTA

Dacă îți dorești cu adevărat o schimbare în mediul de lucru, va fi momentul ideal pentru a face pasul, și ar trebui să iei în considerare ce vor să facă și unde vor să ajungă, colegii tăi. În acest fel poți fi decisiv în realizarea preocupărilor profesionale.

 

SCORPION

Pentru ca să generezi schimbări în domeniul profesional, va trebui să creezi anumite oportunități  fără a pierde din vedere interesele tale pentru unele strategii care să proiecteze pe deplin obiectivele propuse.

SAGETATOR

Vor fi unele schimbări la locul de muncă care vor fi pozitive și vor aduce așteptări profesionale foarte bune, care îți vor permite să îți extinzi orizontul. Se pare că va fi cea mai bună etapă de lucru prin care vei trece în carieră!

 

CAPRICORN

Odată cu preocupările profesionale vor veni schimbări semnificative în planurile de lucru pentru următoarele luni. Aceasta va fi o provocare mare dar pe care o vei aborda cu ambiție, într-un mod decisiv!

 

VARSATOR

Dorești să faci mai mult decât poți și asta ar putea fi în detrimentul angajamentelor profesionale pe care le ai astăzi la locul de muncă. Preferabil să planifici bine activitățile pentru a te concentra asupra provocărilor în mediul de lucru.

 

PESTI

Ai dobândit anumite responsabilități la locul de muncă care îți vor influența în mod notoriu performanța.  Astăzi vei reuși să-ți organizezi timpul într-un alt mod care să-ți permită să ai un control mai mare asupra priorităților tale.

 

Porcii nu zboară: fermierii americani pierd piața Chinei

Porcii lui Mike Lemmon, cu o valoare cuprinsă între 2500 și 5000 de dolari, ar fi trebuit să se afle în aprilie într-un avion cu destinația Hangzhou, China.

În schimb, mulți au fost sacrificați – pentru mai puțin de 200 de dolari fiecare – la un abator local din Indiana. Cumpărătorul chinez a anulat comanda la o săptămână după ce China a aplicat taxe  de retorsiune împotriva SUA, potrivit Reuters.

China este unul dintre cei mai mari importatori de porci de reproducție crescuți în SUA. Fermierii americani susțin că războiul tarifar dintre Washington și Beijing i-a costat deja zeci de milioane de dolari.

Deși ambele părți au convenit săptămâna trecută să întrerupă tarifele, strategia comercială imprevizibilă a lui Trump a cauzat pagube pe termen lung companiilor fermierilor și ar putea încuraja China și alți cumpărători importanți să se orienteze către rivali străini precum Danemarca.

”Clienții ne tot întreabă ce se întâmplă cu SUA”, spune Tony Clayton, proprietar al Clayton Agri-Marketing, o companie de export de animale din Missouri. „Nu știu cum să punem lucrurile la punct. Acesta este un prejudiciu pe termen lung”.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai, a anaunțat că administrația „lucrează non-stop pentru a asigura miliarde de dolari  și mai multe oportunități cu ceilalți parteneri comerciali ai noștri”.

Fermierii plătesc bani grei pentru porcii de reproducție, o afacere de nișă în cadrul industriei de 37 de miliarde de dolari.

Lemmon, medic veterinar din Indiana și proprietar de fermă, vinde porci în întreaga lume de peste 30 de ani. Acum este ”devastat” pentru că a pierdut comanda din China, deși a petrecut mai mult de un an lucrând la selectarea  porcilor cu pedigree, evaluați la  2,4 milioane de dolari. Totuși, a declarat că intenționează să rămână în domeniul creșterii animalelor și  face eforturi pentru a relua afacerea cu cumpărătorul  chinez în timpul pauzei tarifare.

China a cumpărat cantități mari de porci de reproducție din SUA, de când a fost confruntată în 2018 cu focarul de pestă porcină africană, un virus cu o rată de mortalitate aproape totală.

De asemenea, China a fost cel mai mare importator de material seminal bovin pentru a îmbunătăți genetica vacilor de lapte. Dar „nicio unitate de material seminal nu se îndreaptă spre China în acest moment”, subliniază Jay Weiker, președintele Asociației Naționale a Crescătorilor de Animale.

Brittany Scott, proprietara SMART Reproduction Services din Arkansas, a avertizat că mai mulți clienți străini au renunțat la contracte.

Nu mai poate Putin de sancțiunile europene!

Aliații europeni ai Ucrainei amenință Rusia cu „sancțiuni masive” dacă Kremlinul persistă în refuzul de a accepta o încetare a focului. Dar ce pot face ei cu adevărat? Mai nimic.

Europenii au adoptat deja 17 „pachete” de sancțiuni împotriva Rusiei din  24 februarie 2022. Degeaba, mașinăria de război a lui Vladimir Putin merge înainte.

Ultimul „pachet” de sancțiuni, adoptat marți, vizează în principal flota rusă de petroliere „fantomă”, care asigură țării 60% din exporturile de țiței. Dacă  ministrului estonian al Apărării, Hanno Pevkur, estimează numărul total al acestor nave la aproximativ 500, de ce UE nu le identifică? Că doar nu sunt submarine nucleare în misiune.

„Între 60 și 90% din creșterea economică a Rusiei depinde de ceea ce se întâmplă pe piața internațională a petrolului”, a subliniat săptămâna trecută la Bruxelles Torbjörn Becker, directorul Stockholm Institute of Transition Economics (SITE).

Rusia își finanțează efortul de război în principal prin vânzarea hidrocarburilor sale, care generează peste 600 de milioane de euro pe zi, potrivit ultimei estimări din aprilie a Center for Research on Energy and Clean Air.

Cum își închipuie europenii că pot perturba comerțul petrolier al Rusiei? Cu iluzii. Au impus un preț maxim de 60 de dolari pe baril. Măsură inefientă: 60 de dolari este acum prețul mediu pe piața internațională.

Și ministrul ucrainean de Externe, Andri Sîbiha, este pe alături cu realitatea: a afirmat că un preț „rezonabil” ar fi de 30 de dolari pe baril. Când o face plopul pere.

UE se dă vitează, însă rămâne principalul cumpărător de gaz rusesc, în frunte cu Franța. Asta arată cum politicile blocului comunitar se bat cap în cap. Să-l ameninți pe Putin cu sancțiuni, dar să-i cumperi energia ieftină înseamnă ridicolul absolut. Valabil și pentru  folosirea activelor înghețate ale Rusiei în ”reconstrucția Ucrainei”.

Liderii europeni au anunțat că lucrează în colaborare cu Statele Unite pentru a spori ”presiunea asupra Rusiei”, relatează AFP. Guri goale. „Este esențial ca toate deciziile să fie coordonate, numai atunci sancțiunile vor fi eficiente”, a declarat miercuri Volodimir Zelenski.

Însuși Donald Trump a precizat că nu va impune noi sancțiuni Rusiei, „pentru că există o șansă” de a se înregistra progrese în direcția unei încetări a focului.

De fapt, nu există niciun progres. Obiectivul Rusiei este de a zdrobi Ucraina cu orice preț. Trump vorbește multe, dar pare să-și dea seama că orice negocieri privind un armistițiu nu vor opri războiul. În acest context, Uniunea Europeană devine un actor marginal –  căutător de fantome.

Ursula ne-a făcut „parteneri egali” doar cât am fost buni de poză

Ursula von der Leyen a ieșit la rampă cu o nouă rețetă de „solidaritate europeană”: bani doar cu condiționare – jaloane, reforme, ținte. Dacă le bifezi, primești. Dacă nu, stai pe tușă. Sună cunoscut? E modelul PNRR, dar cu anabolizante. Nu mai este vorba de „solidaritate”, nu mai e despre „încredere”, s-a terminat cu „familia europeană”. Totul înseamnă „business”, de acum încolo. Pe scurt, o „UE cu contract”. Cine nu livrează, rămâne cu brațul întins și cu buzunarele goale. Doar că România este, deja, acolo.

Când șefa Comisiei Europene spune că „bugetul nostru a fost conceput pentru o lume care nu mai există”, acesta este semnalul clar că s-a tras cortina peste visul european în forma lui de până acum. Lumea aia în care Estul era primit cu promisiuni și tratat ca „egal”, în timp ce fondurile veneau constant pentru „reducerea decalajelor”, s-a evaporat. Acum se vrea o altă Europă, „bazată pe performanță”.

Frumos, dar cam cinic. Și profund ipocrit.

Pentru că, să ne amintim, această „nouă Europă” de azi s-a clădit pe ruinele unui Est care a fost bun doar cât a livrat piețe de desfacere, forță de muncă ieftină și vapoare întregi de loialitate politică. România și-a făcut toate temele – a privatizat, a cedat resurse, a acceptat regulile jocului -, dar când a venit vorba de echitate, de Schengen, de protecție economică reală, a primit la schimb un zâmbet larg și un „poate data viitoare”.

Iar acum, când inflația sufocă țara, când datoria publică ne explodează în față, când deficitul bugetar este pe cale să ne sară în cap, ce primim de la Ursula von der Leyen? O condiționare în plus, o centură mai strânsă. O lecție de „reformă”, zice ea. Ba o palmă peste ceafă – „dacă nu bifați jaloanele, nu primiți tranșa trimestrul ăsta!” – înțelegem noi!

Ce ne pregătește UE nu e ajutor, este management prin șantaj birocratic!

Nu livrezi? Nu primești. Vrei o altă cale? Ești „antieuropean”

Să fim clari: Ursula nu propune un sistem de corectitudine. Propune o nouă formă de dominație. Vedem repoziționarea de forță a Occidentului, una în care Vestul dictează, iar Estul execută. Fiecare tranșă de finanțare este transformată într-o recompensă pentru supunere. Nu livrezi? Nu primești. Ai idei proprii? Ți se taie bugetul. Vrei o altă cale? Ești „antieuropean”. Încă un pas spre o Europă cu două viteze – una rapidă, în care Germania, Franța și Olanda stabilesc direcția, și una lentă, pe banda de urgență, unde țările din Est aleargă după jaloane pe care nu le-au fixat ele. România? Aleargă, transpiră… și speră că va fi văzută și ea și cineva de la tribuna oficială îi va face cu mâna.

În naivitatea ei, România a jucat după toate regulile. Nu a negociat, nu a vociferat, nu a făcut scandal. A crezut că „bunul simț” european va echilibra lucrurile. Azi, ne trezim singuri, cu planul PNRR blocat, cu banii europeni sub lacăt și cu liderii noștri pozând în „elevii model” ai clasei. Dar școala s-a închis fiindcă doamna profesoară a schimbat regulamentul în timpul anului, iar premianți au fost doar favoriții ei.

Apropo de „valori europene”: în timp ce ni se cere „transparență” și „democrație funcțională”, Bruxelles-ul alocă 650 de milioane de euro pentru combaterea presupusului „discurs instigator la ură” și a „dezinformării”; mai mult decât investește UE în cercetarea împotriva cancerului! Sub pretextul apărării libertății, Uniunea Europeană finanțează o rețea opacă de ONG-uri, universități și proiecte tech care reglează narativul public și transformă exprimarea liberă într-un act suspect. Libertatea de exprimare? Doar dacă e „conformă”. Restul se arhivează, se raportează, se șterge. Asta nu mai e democrație – e NEUspeak, varianta cu stele galbene. Bine ați venit în Europa postliberală: mai puțină libertate, mai multă conformare!

Culmea ironiei este că actuala clasă politică de la București – noua putere strânsă în jurul tandemului Nicușor Dan – Ilie Bolojan – a întors spatele Americii într-un moment în care parteneriatul transatlantic putea fi o ancoră de stabilitate pentru România. Am mărșăluit cuminți în direcția „valorilor europene” și ne-am trezit cu contractul rescris unilateral de Ursula von der Leyen. Nu mai suntem „membri egali”, suntem „beneficiari condiționați”.

România a ajuns doar un număr într-un tabel de execuție bugetară. „Împărăteasa” Ursula ne cere să plătim un preț dublu – în austeritate, în tăcere și în obediență. Mai sunt unii români care se întreabă dacă nu cumva e mai bine așa, să ne oblige UE la reforme. Poate, dar aici nu este vorba doar despre reforme. E despre cum sunt acestea impuse, e despre lipsa dialogului, despre dictatul politico-birocratic al unei Comisii Europene care se crede salvatoarea continentului, când în realitate își salvează doar propriile interese. Iar rolul rezervat României este de extensie periferică a unui centru care decide tot – buget, viziune, ritm.

USR, contabilul beat care își bagă pixul în bugetul țării

Și dacă tot vorbim de salvare, apare inevitabil întrebarea: cine ne mai salvează acum, când UE ne trage preșul de sub picioare, iar Executivul actual (interimar) doarme în fotoliile de la Palatul Victoria? Ei bine, din decorul acestui haos se ridică, profetic, vocea salvatorului de serviciu – USR, partidul care a reușit contraperformanța de a dinamita bugetul țării chiar în timpul pandemiei, când a guvernat precum un contabil beat, dar cu pretenții de reformator digital.

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, anunță sobru și dramatic: „Statul român nu mai are bani pentru pensii și salarii! Trăim din împrumuturi! Nu există acești bani!”. Ba chiar explică, într-o criză de sinceritate rară, că, dacă piețele nu ne mai creditează, Guvernul nu mai plătește nimic. Zero. Finito. Nici pensii (poate doar pe cele speciale), nici salarii.

Să ne înțelegem: nu președintele sau premierul României afirmă asta. Nu Banca Națională. Nu FMI, BCE sau BM. O spune un primar USR, un edil venit din partidul reformelor scrise în PowerPoint și al planurilor economice construite în Excel pe modul „fantasy”. Ei, care au tratat bugetul țării ca pe un laborator ideologic, vin azi să pozeze în vizionari, după ce și-a pierdut ochelarii de buget prin sertarele cu reforme ratate! După ce-ai pus foc la casă, să vii și să strigi „arde!” nu te face pompier.

Iată viitorul care ne așteaptă: un stat falit, cu vistieria goală, cenzurat de Bruxelles, dependent de tranșele din PNRR și condus de politicieni care fie ne jefuiesc, fie ne țin prelegeri, din studiouri tv, despre cum nu mai sunt bani pentru salarii și pensii.

În „Europa de mâine” trebuie să fim cuminți, eficienți și tăcuți. Iar dacă se poate, să ne și cerem scuze că am îndrăznit să avem așteptări. Că, până la urmă, într-o UE cu două viteze, doar noi rămânem la pedale. Și ni se spune că-i pentru binele nostru.

Atac dur la Hidroelectrica. Are prețuri mai mari ca în Canada

Anunțul de majorare cu 60% a prețului la energie, făcut de Hidroelectrica, a stârnit indignarea consumatorilor. Mai mult de atât, Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE), prin președintele Dan Pîrșan, a adresat o scrisoare deschisă companiei, prin care cere să explice cum de are prețul mai mare ca în Canada, care folosește tot hidroenergie, în condițiile în care salariile din cele două țări nu pot fi comparate. 

hidroelectricaPreședintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a elaborat o scrisoare deschisă către conducerea Hidroelectrica, căruia i-a cerut să precizeze cum a reușit ”performanța” de a ajunge la un preț de producție de aproape 3 ori mai mare decât cel din Canada, care utilizează tot hidroenergie. În fapt, președintele APCE acuză Hidroelectrica de faptul că a transformat o resursă naturală ieftină și regenerabilă într-un lux pentru consumatorul român.

”Cum reușiți, în mod atât de simplu, să produceți energie hidroelectrică de cel puțin 2-3 ori mai scumpă decât omologii dumneavoastră canadieni de la BC Hydro? Apreciem, desigur, ingeniozitatea cu care reușiți această performanță într-o țară binecuvântată cu munți, râuri și un fluviu”, se arată în scrisoarea deschisă adresată conducerii Hidroelectrica. Potrivit documentului, prețul energiei active de la Hidroelectrica este 0,45 lei/kWh, iar prețul final plătit de un consumator casnic român: între 1,10 – 1,20 lei/kWh, cu toate taxele incluse, în funcție de distribuitor. Totodată, prețul final plătit de un consumator din British Columbia (Canada) este de 0,45 lei/kWh (cu tot cu taxe, distributie, TVA etc.). Conducerea APCE semnalează că BC Hydro operează într-o provincie canadiană de peste 3 ori mai mare decât România, cu un relief montan similar, fără Dunăre și fără pretenții de ”lider regional”.

Costuri mai mari, prețuri mai mici

Costurile salariale de operare în B.C. Hydro, care se regăsesc în prețul de vânzare al energiei, sunt considerabil mai mari decat ale omologilor din România, atrage atenția Dan Pîrșan, președintele APCE. ”Cu toate acestea, compania canadiană gestionează 32 de hidrocentrale și 3 termocentrale pe gaz, livrând energie curată și ieftină populației in proportie de 95% hidro. Și asta în timp ce Hidroelectrica, cu 188 de hidrocentrale și microhidrocentrale, o capacitate totală de 6,3 GWh, plus un parc eolian de 108 MW, are prețuri de lux.

Evident, statul are nevoie de bani, managerii merită răsplătiți, iar angajații dvs. beneficiază de tradiționalele stimulente. În această logică economică inversă, poate ne explicați și nouă, cetățenilor plătitori de facturi, care este rețeta magică prin care energia hidro românească ajunge să coste triplu față de cea canadiană”, se mai precizează în scrisoarea deschisă a APCE. Explicația ministrului Energiei, Sebastian Burduja, pentru creșterea enormă a prețurilor la Hidroelectrica a fost că, în ultimii trei ani de zile, compania nu şi-a actualizat preţurile și că trebuie să-și asigure profitabilitate, mai ales în contextul listării la bursă.

Totul se va scumpi

Președintele APCE, Dan Pîrșan, ne spune că a vrut să compare mere cu mere, deoarece energia produsă în British Columbia din Canada este 95% hidro. ”Și atunci am zis să vedem cum poate British Columbia, care are rețele de 3-4 ori mai mari decât România, să ajungă la poarta consumatorului cu un preț de 0,45 lei cu toate taxele incluse, iar în țara noastră să plece de la poarta hidrocentralei cu aceiași 0,45 lei, fără nicio taxă, doar energia activă. Până acum, deja s-au anunțat creșteri de la 1 iulie, de 1,10 lei-1,20 lei la Hidroelectrica, iar ceilalți, de la 1,50- 1,60 lei în sus. Toți sunt aliniați. Singurii care ar trebui să producă o energie mai ieftină sunt cei de la Hidroelectrica, chiar dacă nu pot acoperi tot consumul intern. Dar ei vor avea 1,20 lei, ceea ce este foarte mult. În plus, nu se vorbește despre agenții economici. La 1,60 lei/kWh, de la 1,10 lei, deja înseamnă 33% costuri suplimentare cu energia și atunci totul se va scumpi. Luni o să mă întâlnesc la o conferință cu ministrul Sebastian Burduja și o să-l întreb ce a făcut în toată activitatea dânsului pentru ca facturile românilor să scadă”, ne-a declarat Dan Pîrșan, președintele APCE.

E oficial: Hansi Flick rămâne la Barcelona până în 2027!

0

Clubul FC Barcelona a confirmat, printr-un anunț publicat pe canalele oficiale, că antrenorul Hansi Flick va continua pe banca tehnică a echipei cel puțin până în vara lui 2027. Antrenorul german, în vârstă de 60 de ani, și-a extins înțelegerea cu încă un an față de termenul inițial, stabilit pentru 2026, când a preluat formația catalană.

Flick, care a fost adus în Spania după despărțirea de naționala Germaniei, a avut un impact imediat la cârma echipei. În primul său sezon complet, Barcelona a cucerit trei trofee interne – titlul de campioană în La Liga, Cupa Regelui și Supercupa Spaniei – și a ajuns până în penultimul act al Ligii Campionilor.

Prelungirea, semnată după finalul sezonului

Chiar dacă înțelegerea fusese agreată de ceva vreme, anunțul oficial a fost amânat la cererea tehnicianului, care a dorit să mențină echipa concentrată asupra finalului de sezon. Oficializarea a avut loc miercuri, în urma unei întâlniri desfășurate la sediul clubului, în prezența președintelui Joan Laporta, directorului sportiv Deco, consilierului tehnic Bojan Krkić, lui Flick și agentului său, Pini Zahavi.

Antrenorul german a explicat, într-o conferință de presă, de ce a optat pentru o prelungire pe termen scurt: „Nu sunt un om al angajamentelor pe termen lung. Îmi place să fiu într-un mediu competitiv și să lucrez pentru ceea ce consider cel mai mare club din lume. Misiunea mea aici nu este încă încheiată.”

O primă stagiune memorabilă

Pe lângă trofeele câștigate și parcursul excelent în Europa, Hansi Flick se poate lăuda și cu o performanță deosebită: toate cele patru meciuri directe contra rivalei Real Madrid au fost câștigate de Barcelona.

„Este o adevărată bucurie să lucrez aici. Acest club e cu adevărat special, acum înțeleg pe deplin deviza «Més que un club». Mă simt onorat să contribui la istoria sa și vreau să închei ceea ce am început, cât mai bine posibil”, a transmis Flick.

Barcelona va încheia sezonul duminică, în deplasare, împotriva lui Athletic Bilbao, deja încoronată campioană.

„Chefi la Cuțite” – cum s-a transformat gătitul într-un ritual televizat al ridicolului românesc

Nu știu ce mi-a venit să mă uit din nou la „Chefi la Cuțite”, că cei drept, nu mă mai plictisisem de mult. Poate nostalgia unei idei de emisiune care cândva promitea performanță culinară. Sau poate curiozitatea morbidă de a vedea cât de mult se poate degrada un format care, între timp, a înlocuit savorile cu scandalul, gustul cu grimasele și talentul cu teatrul ieftin.

Am rezistat celor 90 de minute din episodul 33, difuzat pe 21 mai 2025. Și m-am simțit, cum să spun… ca și cum aș fi privit un concurs de gătit condus de chelneri cu ifose de stăpâni de stele Michelin. Numai că, în loc de stele, am văzut doar fum. Mult fum. În priviri, în farfurii, în replici. Fumul de eșec al unei emisiuni care trăiește din prefăcătorie și tensiuni regizate.

Chefi la Cuțite, grotescul sub șorț, ratingul peste tot

Richard Abou Zaki, Ștefan Popescu, Alexandru Sautner și Orlando Zaharia… patru bărbați în halate, care jonglează cu amulete de parcă ar fi într-un ritual tribal, nu într-o bucătărie. Amuleta nu mai salvează un concurent, ci imaginea unui chef care nu suportă ideea că farfuria lui a fost mediocră. Asta nu e salvare, e manipulare în direct.

Și știți ce m-a deranjat cel mai tare? Faptul că nimeni nu mai pare interesat de mâncare. O probă inspirată din Asia? Un motiv în plus să văd cum o țară cu o cultură gastronomică milenară e redusă la două sosuri, niște „turnulețe” dubioase și multă bășcălie.

Concurenții sunt decor. Doar chefii contează

Maria Chirilov a fost eliminată. Nici nu mai contează de ce. A contat doar momentul de maxim dramatism, privirile grele, muzica apăsătoare, suspansul fabricat. Publicul? Încântat, evident. În țara în care educația culinară e o glumă, iar show-ul e suveran, circul bate calitatea. De fiecare dată.

Chefi la cuțite
editia-33-chefi-la-cutite

„Chefi la Cuțite” este un spectacol pentru masochiștii culturali

Mă uit la acest Chefi la Cuțite” și mă întreb: când am ajuns să acceptăm kitsch-ul ca formă supremă de entertainment? Când a devenit criza de nervi o metodă de branding personal? Când a murit gustul și de ce-l jelim cu atâta apatie?

„Chefi la Cuțite” nu mai e o emisiune de gătit. E un monument televizat al falsității. O insultă pentru profesioniștii adevărați ai gastronomiei. O parodie în care gătitul joacă rol secundar într-un scenariu obosit de conflict fabricat.

Întrebarea este cât se poate de simplă. Cât mai putem suporta să fim tratați ca public de duzină? Și pentru voi, dragă emisiune: cât credeți că mai ține circul, înainte ca publicul să se sature definitiv?

Studiul care spulberă utopia ”zero emisii”. E nevoie de o majorare imposibilă a cantității de materii prime

Omenirea va trebui să producă în următorii 22 de ani 700 milioane de tone de cupru pentru a susține tranziția energetică la zero emisii, ceea ce înseamnă aceeași cantitate exploatată în ultimii 7.000 de ani, este rezultatul sec al unui studiu al reputatului cercetător Simon Michaux,  publicat în Geological Survey of Finlanda. Acesta atrage atenția că, pentru a îndeplini cerințele de stabilitate a rețelei electrice, în condițiile regenerabilelor intermitente, ar putea fi necesară o capacitate de stocare de câteva luni, nu doar câteva zile.

Cu peste 7.000 de ani în urmă, oamenii au început pentru prima dată să exploateze cuprul. De atunci, oamenii au extras peste 700 de milioane de tone. Pentru cerințele de metale ale unei tranziții la energia cu zero emisii, lumea va trebui să producă alte 700 de milioane de tone de cupru în următorii 22 de ani, semnalează Roger Pielke Jr., în The Honest Broker, citând un studiu amplu realizat de cercetătorul Simon Michaux de la Geological Survey of Finlanda (Studiul Geologic din Finlanda).

Astfel, Simon Michaux a calculat ce ar presupune pentru producția de metale eliminarea completă a combustibililor fosili, adică aplicarea politicii zero emisii a Comisiei Europene, iar rezultatele au fost șocante. Cantitatea totală estimată de metale pentru fabricarea unei generații de unități de tehnologie regenerabilă pentru eliminarea completă a combustibililor fosili (înlocuirea sistemului existent) este mult mai mare decât permite gândirea strategică existentă. La o producție globală actual de 520,5 milioane tone de cupru ar fi necesară o majorare de 0,55 ori pentru 6 ore de stocare a energiei în baterii, de 3,3 ori pentru 48 de ore, de 11,8 ori pentru 28 de zile de socate și de 34,6 ori pentru 84 de zile de stocare.

La nichel, de la o producție globală de 59,2 milioane tone, ar fi nevoie de o majorare a producției de 1,5 ori pentru 6 ore de stocare, de 2,9 ori pentru 48 de ore de stocare, de 21,1 ori pentru 28 de zile de stocare și de 74,6 ori pentru 84 de zile de stocare. Totodată, de la o producție mondială de litiu de 1,28 milioane tone, este nevoie de o creștere a producției de 24,6 ori pentru 6 ore de stocare, de 92,9 ori pentru 48 de ore de stocare, de 99,6 ori pentru 28 de zile de stocare și de 2.958,8 ori pentru 84 zile de stocare.

Nu există tehnologii

Autorul studiului atrage atenția că, pentru a îndeplini cerințele de stabilitate a rețelei electrice prin schimbările sezoniere ale radiației solare și variațiile mari ale producției de energie pentru energia eoliană, ar putea fi necesară o capacitate de stocare de câteva luni, nu doar câteva zile. Astăzi nu există o tehnologie viabilă care să poată stoca o cantitate atât de mare de electricitate pentru o perioadă atât de lungă.

”Asta ar putea însemna că sistemele de generare a energiei eoliene și solare ar putea să nu fie viabile în rețele mari cu inginerie electrică în forma lor actuală. Acest lucru se poate schimba dacă cercetările efectuate în acest domeniu realizează o descoperire tehnologică. O descoperire utilă ar putea fi dezvoltarea unei tehnologii de inginerie electrică care poate funcționa cu alimentare variabilă: frecvență, curent și tensiune variabile”, se precizează în studiu.  Rezultatele acestui studiu arată că vântul și solarul nu sunt viabile pentru a fi sursa primară de energie pentru următoarea eră industrială, concluzionează Roger Pielke Jr.

Nu s-a luat în calcul amploarea transformărilor

Studiul finlandez explică că puține propuneri net zero iau în considerare amploarea implicită a transformării propuse a sistemului energetic. Majoritatea documentelor strategice planificate pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili examinate în acest studiu nu au efectuat un audit al unităților tehnologice numerice (mașini, camioane etc.), al muncii fizice sau al cerințelor fizice pentru înlocuirea capacității respective, notează Roger Pielke Jr., care subliniază că nu avem nicio idee despre amploarea sarcinii de a elimina treptat combustibilii fosili și că sunt necesare inovații și descoperiri în multe domenii.

Radu Drăgușin a sărbătorit primul trofeu european cu tricolorul!

0

Radu Drăgușin a trăit o seară memorabilă la Bilbao, acolo unde Tottenham a cucerit Europa League după un succes cu 1-0 în fața lui Manchester United. Deși nu a putut juca din cauza unei accidentări grave, internaționalul român a urcat pe podium purtând tricolorul, primindu-și medalia de la Aleksander Ceferin, președintele UEFA.

Golul decisiv a venit în minutul 42, prin Brennan Johnson, care a profitat de o deviere nefericită a lui Luke Shaw. Deși a lipsit în ultimele luni, Drăgușin contribuise decisiv în faza grupelor, cu șapte meciuri jucate, înainte ca o ruptură a ligamentelor încrucișate să-i întrerupă sezonul.

„A fost un drum greu, dar echipa a luptat incredibil. Sunt mândru că fac parte din acest grup. Deși nu sunt pe teren, sunt alături de băieți cu toată inima”, spunea Drăgușin înaintea finalei.

Cu acest succes, Drăgușin devine primul român care câștigă o competiție europeană după 13 ani, ultima reușită de acest fel aparținând lui Cristi Săpunaru (2011, cu Porto).

Tottenham salvează astfel un sezon de coșmar în Premier League, unde este la un pas de retrogradare. Grație acestui trofeu, echipa lui Postecoglou se califică direct în grupele Ligii Campionilor.

Antrenorul australian a vorbit emoționat la final: „Simt că am rupt blestemul. Clubul avea eticheta de echipă aproape mare, dar lipsită de trofee. Acum am schimbat povestea. Am câștigat și putem privi cu încredere spre viitor.”

Pentru Drăgușin, urmează o recuperare lungă. Selecționerul Mircea Lucescu nu va putea conta pe el în preliminariile din iunie pentru CM 2026, însă sunt speranțe că va reveni în toamnă.

Inflamația Silențioasă: Inamicul Invizibil din Spatele Multor Boli Moderne

Inflamația este un proces natural de apărare al organismului – o reacție imună care ne protejează împotriva infecțiilor și traumatismelor.

❗ Problema apare când acest răspuns devine cronic și subtil – fără febră, fără durere acută, dar cu un impact profund asupra sănătății.

Acest tip de inflamație este numit „inflamație silențioasă” și este asociat cu afecțiuni precum:

  • boli cardiovasculare,
  • diabet de tip 2,
  • oboseală cronică,
  • boli autoimune,
  • Alzheimer și alte tulburări neurodegenerative,
  • dezechilibre hormonale sau infertilitate.

De ce apare inflamația cronică?

➡️ Pentru că trăim într-un mediu care ne solicită constant: stres, alimentație procesată, somn insuficient, poluare, sedentarism.
➡️ Corpul, în loc să „stingă focul” după o agresiune, îl menține aprins în surdină, consumând resurse și slăbindu-ne treptat.

Semne subtile ale inflamației silențioase

🔸 Oboseală persistentă
🔸 Ceață mentală și dificultăți de concentrare
🔸 Tulburări digestive frecvente
🔸 Dureri articulare ușoare dar constante
🔸 Piele iritată sau erupții recurente
🔸 Creștere inexplicabilă în greutate (în special abdominală)
🔸 Tulburări de somn sau imunitate scăzută

📌 Aceste simptome sunt adesea ignorate sau tratate izolat, dar pot fi semnale ale unui foc biologic mocnit.

Cum îți poți verifica inflamația?

Câteva analize de sânge utile:

  • Proteina C reactivă (CRP hs) – marker de inflamație sistemică
  • Fibrinogenul – crește în stări inflamatorii
  • Vitamina D – nivelurile scăzute favorizează inflamația
  • Hemoglobina glicozilată (HbA1c) – indică dezechilibre glicemice inflamatorii

🔬 Consultația cu un medic funcțional sau nutriționist specializat poate interpreta corect aceste date în context holistic.

Top 5 factori care întrețin inflamația cronică

  1. Alimentația bogată în zahăr, gluten, uleiuri rafinate și aditivi
  2. Stresul cronic și lipsa gestionării emoțiilor
  3. Somnul insuficient sau dereglat
  4. Sedentarismul și lipsa mișcării regulate
  5. Dezechilibrele microbiomului intestinal (disbioză)

Strategii eficiente pentru a combate inflamația

🥬 1. Adoptă o dietă antiinflamatoare

✔️ Alimente recomandate:

  • legume verzi, crucifere (broccoli, varză kale),
  • fructe de pădure, turmeric, ghimbir,
  • ulei de măsline extravirgin, avocado, pește gras (somon, sardine),
  • ceaiuri din plante: roiniță, lavandă, rozmarin.

❌ Alimente de evitat:

  • zahăr, făină albă, lactate procesate, carne procesată, prăjeli.
  1. Prioritizează somnul profund

Somnul de calitate are un rol esențial în reglarea sistemului imunitar și „stingerea” inflamației nocturne.
💤 Încearcă să dormi între orele 22:00–06:00, fără ecrane cu o oră înainte.

  1. Practică tehnici de reducere a stresului
  • respirație conștientă (box breathing),
  • plimbări lente în natură (mindful walking),
  • journaling sau meditație 5–10 min/zi.
  1. Mișcă-ți corpul zilnic

Nu e nevoie de sport intens: mersul pe jos, stretchingul, yoga sau înotul pot reduce semnificativ markerii inflamatori.

  1. Suplimente utile (la recomandarea specialistului)
  • Curcumin (extract de turmeric) – antiinflamator natural
  • Omega-3 (EPA și DHA) – reglează răspunsul inflamator
  • Magneziu bisglicinat – combate stresul celular
  • Probiotice – pentru echilibru intestinal

Concluzie: Nu aștepta să „ardă tot” ca să stingi focul

Inflamația silențioasă nu doare, dar face ravagii în tăcere. Poți preveni multe afecțiuni cronice doar prin modificarea stilului de viață și ascultarea atentă a corpului.

🔔 Nu e nevoie să fii perfect. E nevoie să începi.
Orice alegere zilnică care reduce inflamația este o investiție în sănătatea ta de mâine.

Una dintre cele mai bogate țări din lume își dorește propriul Wall Street

Oficialii din Doha oferă avantaje firmelor de pe Wall Street, cu obiectivul de  transforma capitala Qatarului  în următorul mare centru financiar din Orientul Mijlociu.

Unele firme au primit subvenții pentru a-și putea moderniza birourile din Doha în funcție de nevoile lor, relatează Bloomberg. Altele au fost informate că guvernul va plăti salariile unor angajați dacă se vor extinde în oraș.

„Strategia noastră a fost întotdeauna aceea de a lucra acolo unde vedem un avantaj competitiv”, a declarat șeicul Ali Alwaleed Al-Thani, director executiv al Invest Qatar.

Spre deosebire de Dubai, Abu Dhabi și Riad – centre financiare de sine stătătoare – Qatar este mai cunoscut pentru rolul său de mediator atent în conflictele geopolitice. Însă, la doi ani după ce a cheltuit peste 300 de miliarde de dolari pentru a găzdui Cupa Mondială FIFA, se așteaptă la un aflux major de numerar pe măsură ce își extinde producția de gaze naturale lichefiate.

Doha va utiliza Autoritatea de Investiții din Qatar (QIA), în valoare de 524 de miliarde de dolari, ca una dintre pârghiile pentru a-și promova ambițiile. Fondul ar putea începe să încurajeze capital privat și de infrastructură să se stabilească în țară, folosindu-și influența în calitate de investitor.

Există deja semne că discuțiile se intensifică în unele cercuri. „M-am întâlnit cu mari investitori – cum ar fi chiar QIA, Brookfields și Blackstones”, a declarat Khalid Al-Obaidli, președintele Autorității de reglementare a sectorului imobiliar, la Forumul economic din Qatar deșfășurat în  această săptămână.

În acest scop, Invest Qatar a pregătit stimulente pentru a atrage jucători din domeniul gestionării activelor, asigurărilor, gestionării patrimoniului și tehnologiei financiare.

Programul, denumit pachetul de servicii financiare Lusail, face parte dintr-o inițiativă de un miliard de dolari și permite Doha să acopere până la 40 % din costurile de investiții locale ale companiilor în următorii cinci ani. De asemenea, se încurajează firmele să își stabilească birouri în orașul Lusail, principalul district financiar și de afaceri.

Ashmore Group, administratorul de fonduri axat pe piețele emergente, a anunțat că intenționează să deschidă un birou în Qatar, urmând exemplul Global Infrastructure Partners al BlackRock

Dacă Arabia Saudită  a cerut ca firmele de pe Wall Street să obțină o licență de sediu regional în regat sau le va elimina din contractele cu statul,  Qatar folosește o abordare mai prietenoasă pentru a atrage aceste firme.

„Încercăm să contribuim la stimularea investițiilor prin eliminarea unor riscuri”, a subliniat Al-Thani.

”Golden Dome” sau Războiul Stelelor în versiunea Donald Trump!

Toată lumea din industria de apărare vrea o felie din planul militar „Cupola de Aur” al lui Trump Lasere în spațiu, „tije de la Dumnezeu” (așa a luat naștere Proiectul Thor: ideea „tijelor de la Dumnezeu” era un mănunchi de tije de tungsten de mărimea unui stâlp de telefon -6 metri lungime, 30 de centimetri în diametru- aruncate de pe orbită, atingând o viteză de până la zece ori mai mare decât viteza sunetului; tija în sine ar pătrunde sute de metri în Pământ, distrugând orice potențiale buncăre întărite sau locuri subterane secrete, mai mult decât atât, atunci când tija ar lovi, explozia ar fi de magnitudine egală cu cea a unei arme nucleare care penetrează solul – dar fără căderi radioactive) și un număr imens de sateliți sunt discutate pentru scutul antirachetă propus Sateliții echipați cu lasere, capabili să distrugă rachetele, au fost mult timp subiect de science fiction. Președintele Trump le cere contractorilor din domeniul apărării să transforme ideea în realitate.

Trump dorește să creeze un sistem de apărare pe care îl numește Domul de Aur pentru America. Este conceput ca un sistem de tehnologie spațială și terestră de ultimă generație, cu scopul de a apăra SUA împotriva potențialelor atacuri și amenințărilor cu rachete de înaltă tehnologie. Inspirându-se de Domul de Fier al Israelului, oficialii din domeniul apărării doresc ca scutul propus să se întindă de la o mare la alta și de la suprafața Pământului până în spațiu. Fiecare din producătorii de echipamente și arme aerospațiale se luptă deja să obțină o felie din program. Unii contractori aleg să liciteze pentru elemente ale Golden Dome ca grup, în loc de individual. Spre exemplu este o echipă implică SpaceX, Palantir Technologies și Anduril Industries. Președintele Trump spune că ambițiosul său proiect de apărare antirachetă „Golden Dome” va costa 175 de miliarde de dolari și va fi gata în doar trei ani, dar experții au spus că aceste proiecții de costuri și calendar sunt nerealiste. Proiectul va implica „tehnologii de generație următoare pe uscat, mare și spațiu, inclusiv senzori și interceptori spațiali”, a declarat Trump marți 21 mai 2025 într-un discurs televizat de la Casa Albă. Pentagonul nu a publicat multe detalii despre Domul de Aur, inclusiv costul său potențial. Republicanii din Congres au propus alocarea a 25 de miliarde de dolari din bugetul acestui an pentru proiect.

Casa Albă a anunțat vineri 16 mai 2025 că dorește să facă o plată inițială pentru programul Golden Dome într-un viitor plan de cheltuieli. Oficialii militari spun că vor să acționeze rapid pentru a avansa programul, iar o agenție implicată a declarat că dorește o primă rundă de tehnologii pentru ca acesta să fie demonstrat sau livrat până la sfârșitul anului viitor. Proiectul Golden Dome for America al lui Trump își propune să utilizeze eforturile existente de apărare antirachetă și activele viitoare din spațiu pentru a încerca să protejeze SUA de potențiale atacuri cu rachete. Cel mai recent concept cunoscut pentru Golden Dome combină diverse sisteme existente – interceptori de rachete terestre Patriot și THAAD, rachete Standard lansate de pe nave – Racheta RIM-161 Standard Missile 3 (SM-3) este o rachetă sol-aer cu bază navală, utilizată de Marina Statelor Unite pentru interceptarea rachetelor balistice, ca parte a sistemului de apărare antirachetă balistică Aegis) – precum și o constelație extinsă de sateliți purtători de senzori și noi arme spațiale.

Dezvoltarea Golden Dome va fi dificilă, necesitând companiilor și oficialilor din domeniul apărării să rezolve provocări inginerești și logistice dificile. Unii oficiali actuali și foști ai Pentagonului au comparat scutul antirachetă cu Proiectul Manhattan și programul Apollo al NASA, două dintre cele mai complexe și costisitoare proiecte ale guvernului. Proiectul de mare anvergură îi determină pe toți, de la contractori de apărare cu experiență, precum L3Harris Technologies, până la startup-uri, inclusiv producătorul de sateliți Apex, să laude ceea ce pot aduce. Sunt pregătite peste 100 de noi tehnologii pentru acest proiect. Părți din Golden Dome amintesc de eforturile fostului președinte Ronald Reagan de a desfășura lasere de apărare antirachetă pe orbită, un efort împiedicat de obstacole tehnice. Conceptul a fost inițial elaborat spre sfârșitul Războiului Rece, dar a fost în cele din urmă abandonat de administrația Reagan din cauza complexității sale tehnologice și a costurilor exorbitante. În deceniile premergătoare primului mandat al președintelui american Ronald Reagan, Statele Unite și fosta Uniune Sovietică au menținut pacea, în esență, garantând că se vor șterge reciproc de pe fața planetei dacă oricare dintre țări ar lansa un atac nuclear.

Factorii de decizie politică au numit această abordare doctrina distrugerii reciproce asigurate (MAD), iar deși Reagan a recunoscut rapid eficacitatea sa aparentă, a considerat-o dezagreabilă atât din punct de vedere moral, cât și politic. În martie 1983, Reagan a anunțat o nouă tactică: a juca în defensivă. Reagan și-a imaginat un sistem de apărare cuprinzător, capabil să distrugă flota de  rachete balistice intercontinentale (ICBM) a Uniunii Sovietice cu mult înainte ca acestea să poată trece rapid de la un continent la altul și să-și atingă țintele americane. Un astfel de sistem ar neutraliza cea mai mare amenințare a Uniunii Sovietice la adresa Statelor Unite și ar răsturna doctrina MAD. În mod previzibil, sovieticii nu au fost mulțumiți, dar planul lui Reagan a avut și mulți detractori pe plan intern. Regan a avut reacții negative de la Congres și de la presă. Ca răspuns la reacțiile negative, administrația Reagan a încurajat, cu mai puțin succes, presa să adopte numele oficial al programului, Inițiativa Strategică de Apărare (SDI), amintind în același timp publicului că dezvoltarea sistemului de apărare ar putea dura ani, chiar decenii. Reagan a insistat, de asemenea, că, dacă ar exista o apărare de succes împotriva armelor nucleare, nu ar fi nevoie de arme nucleare. La urma urmei, de ce să se irosească bani construind și întreținând un munte de rachete dacă acestea ar fi distruse abia în minutul în care ar fi lansate? În cele din urmă însă, SDI nu a putut scăpa de munții de critici venite din partea Washingtonului, a aliaților SUA și a Uniunii Sovietice.

Aceste critici, împreună cu incredibilele obstacole tehnice implicite în dezvoltarea unui sistem de apărare nucleară funcțional, accesibil și fiabil, i-au ținut pe toți să se întrebe dacă SDI era o risipă uriașă de bani sau, și mai rău, un program periculos capabil să escaladeze tensiunile și să incite la război. În 2021, China i-a uimit pe oficialii de la Washington testând o rachetă hipersonică care a zburat cu cel puțin 20 de ori viteza sunetului în timpul demonstrației. Capacitățile Coreei de Nord în materie de arme nucleare continuă să se îmbunătățească în fiecare an, în ciuda încercărilor repetate ale SUA și ale țărilor internaționale de a le zădărnici dezvoltarea. Cursa actuală a început după ce Trump a semnat în ianuarie un ordin executiv care solicita proiectul. În februarie, reprezentanți ai 13 divizii ale Pentagonului și peste 180 de companii au discutat despre proiect într-un cadru secret în Huntsville, Alabama, la un eveniment găzduit de Agenția de Apărare Antirachetă. SUA are deja mai multe sisteme de apărare antirachetă implementate care se bazează pe o gamă largă de radare, senzori, vehicule și arme. Acestea implică totul, de la sisteme mobile la sol și nave ale Marinei până la sateliți care oferă avertizări timpurii despre lansările de rachete adverse. Domul de Aur al lui Trump ar uni multe dintre aceste sisteme și ar implementa ceea ce ordinul executiv numește „interceptori spațiali”, sau dispozitive capabile să distrugă rachete ostile la scurt timp după lansare. THAAD este un sistem mobil cu interceptori concepuți pentru a distruge rachete balistice în faza finală de zbor. O opțiune pentru interceptori: laserele. Studiate de Pentagon timp de ani de zile, aceste dispozitive folosesc fascicule focalizate de energie pentru a perturba sau distruge ținte. O altă posibilitate ar putea fi proiectilele dense, solide, adesea numite „tije de la Dumnezeu” care… ar sfâșia armele inamice. Plasarea de interceptori spațiali capabili să distrugă un baraj de rachete ostile la scurt timp după lansare promite să fie unul dintre cele mai dificile elemente de dezvoltat ale proiectului, au declarat oficiali și directori din domeniul apărării. Alte tehnologii care ar putea fi utilizate pe orbită pentru Golden Dome, inclusiv laserele, sunt încă la început de drum.

Vorbind despre scut anti rachetă să ne aducem aminte și de sovietici ca să înțelegem când au pornit aceștia construcția de sisteme antirachetă și de ce astăzi se concentrează pe construcția de sateliți ucigași. Pe  17 mai 2024, Kosmos 2576 a decolat de la Plesetsk, un satelit militar a cărui orbită sugera că era prototipul unui nou dispozitiv antisatelit. Deocamdată, fără o încărcătură nucleară. După ce Reagan a anunțat inițiativa „Războiul Stelelor”, Uniunea Sovietică s-a grăbit să răspundă. Polyus-Skif a fost acel răspuns. În loc să construiască o rețea masivă de arme capabile să distrugă flota ICBM a Statelor Unite, sovieticii au decis să se concentreze pe construirea unei arme capabile să distrugă sistemul de apărare antirachetă al Statelor Unite. Folosind această abordare, țara nu ar fi fost forțată să-și epuizeze resursele deja în scădere pentru a-și dezvolta propriul scut antirachetă, rămânând în același timp o amenințare pentru Statele Unite. În cele din urmă, însă, apărarea antirachetă a sovieticilor nu a fost niciodată implementată. Nava spațială era cunoscută sub numele de Polyus-Skif. „Polyus” înseamnă în rusă „pol”, adică polul nord. „Skif” se referea la sciți, un trib antic de războinici din Asia Centrală – și echivalentul european al cuvântului „barbar”. Moscova a început să lucreze la arme spațiale cu mult înainte ca Reagan să accelereze programul american cu discursul său din 23 martie 1983 despre Războiul Stelelor. „[Sovieticii] au finanțat două studii masive de cercetare și dezvoltare la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980 pentru a explora cum să contracareze ideile imaginare americane de apărare antirachetă”, spune el.

Au apărut două concepte: Skif – un „tun” laser pe orbită – și o altă armă cunoscută sub numele de Kaskad (Cascadă), concepută pentru a distruge sateliții unui inamic cu rachete lansate de o altă navă aflată pe orbită. Deși unele detalii despre aceste programe au ieșit la iveală la mijlocul anilor 1990, abia acum câțiva ani, a devenit cunoscută întreaga amploare a planurilor pentru arme spațiale, chiar și în Rusia. Lucrările de proiectare au început în anii 1970, la scurt timp după simbolica „strângere de mână în spațiu” Apollo-Soiuz dintre astronauții NASA și cosmonauții sovietici. Faimoasa organizație Energia, care construise nava spațială Soiuz, precum și gigantica rachetă lunară N-1, un program care între 1969 și 1972 a suferit patru explozii, a început să studieze atât conceptele Skif, cât și cele Kaskad în 1976. Inițial, planul Energia era să folosească arme spațiale pentru a doborî rachetele balistice intercontinentale americane la începutul zborului, când acestea se mișcau încă relativ încet. Stațiile spațiale Saliut, prima dintre ele lansată în 1971, urmau să servească drept nucleu fie pentru nava spațială Polyus, echipată cu laser, fie pentru nava Kaskad, înarmată cu rachete. Stațiile puteau fi realimentate pe orbită și puteau găzdui doi cosmonauți timp de până la o săptămână. La proiect au lucrat 70 de unități din industria aerospațială sovietică. În 1986, Gorbaciov, care fusese ales secretar general al Partidului Comunist doar de un an, susținea deja reformele economice și birocratice ample care aveau să fie cunoscute sub numele de perestroika, sau restructurare. El și aliații săi guvernamentali erau hotărâți să limiteze ceea ce considerau a fi niveluri ruinoase ale cheltuielilor militare și deveniseră din ce în ce mai opuși versiunii sovietice a Războiului Stelelor. Gorbaciov a recunoscut că planul american era periculos, dar a avertizat că țara sa devenea obsedată de acesta și a început să-i conteste pe consilierii săi: „Poate că nu ar trebui să ne temem atât de mult de SDI”.

 

Trump pariază greșit pe Domul de Aur?

Planul lui Donald Trump de a construi un vast scut antirachetă supranumit Domul de Aur se confruntă cu numeroase provocări și s-ar putea dovedi mult mai costisitor decât anticipase președintele SUA.

Trump spune că scutul de apărare, care ar costa 175 de miliarde de dolari, ar trebui să fie operațional până la sfârșitul mandatului său, în ianuarie 2029. O sumă care pare mult mai mică decât costul real al unui astfel de sistem. „Nu este realistă”, a declarat pentru AFP  Thomas Roberts, profesor asistent de afaceri internaționale și inginerie aerospațială la Georgia Institute of Technology.

„Casa Albă și Congresul vor trebui să convină asupra banilor de cheltuit și de unde vor veni”, precizează Melanie Marlowe, senior associate la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

Luna aceasta, Biroul de buget al Congresului a estimat că Golden Dome ar costa până la 831 de miliarde de dolari pe parcursul a două decenii, potrivit Reuters. Cu toate acestea, sistemul preconizat de  Trump ar putea necesita o capacitate de interceptoare spațiale „mai mare decât sistemele examinate în studiile anterioare”.

Parlamentarii democrați și-au exprimat îngrijorarea cu privire la procesul de achiziție și la implicarea SpaceX, Palantir și Anduril pentru a construi componente cheie ale programului.

„Noul sistem autonom de apărare din era spațială se referă mai mult la Silicon Valley decât la contractorii de apărare tradiționali”, a declarat senatorul Kevin Cramer.

Domul de Aur este inspirat de Domul de Fier israelian, conceput pentru a proteja statul ebraic  de atacurile cu rază scurtă de acțiune ale rachetelor și dronelor, nu pentru a intercepta rachetele cu rază intercontinentală care ar putea lovi Statele Unite.

Parlamentarii republicani au propus o investiție inițială de 25 de miliarde de dolari pentru Golden Dome, ca parte a unui pachet mai amplu de apărare în valoare de 150 de miliarde de dolari, însă această finanțare este legată de un proiect de lege de reconciliere care se confruntă cu obstacole semnificative în Congres.

„Cu excepția cazului în care reconcilierea trece, fondurile pentru Golden Dome s-ar putea să nu se materializeze”, a declarat un executiv din industrie, sub rezerva anonimatului. „Acest lucru pune în pericol întregul calendar al proiectului”.

„Vor trebui parcurse o serie de etape birocratice, politice și științifice pentru ca Golden Dome să intre vreodată în serviciu cu o capacitate semnificativă”, subliniază Thomas Withington, cercetător asociat la Royal United Services Institute. „Este un proiect incredibil de costisitoar, chiar și pentru bugetul de apărare al SUA. Vorbim despre o sumă uriașă de bani”.

Percheziții DNA la sediul ANAF/Funcționari suspectați că protejau firme de ridesharing care făceau evaziune

0

Procurorii DNA fac, joi, percheziții în opt locații din București, Ilfov și Giurgiu, într-un dosar în care funcționari din ANAF sunt suspectați că protejau firme de ridesharing care nu își plăteau taxele la bugetul de stat.

Nu mai puțin de opt percheziții se fac, așadar, într-o cauză penală în care procurorii anticorupție fac cercetări.

Potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres, una dintre percheziții are loc la sediul central al ANAF din București, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale.

Conform g4media.ro, care citează surse apropiate anchetei, procurorii DNA fac joi percheziții la ANAF în urma unui flagrant de luare de mită, fiind vizat un înalt funcționar care ar fi primit şpagă ca să favorizeze evazionişti.

Ce se precizează în comunicatul DNA

DNA precizează, într-un comunicat, faptul că joi, 22 mai, se fac percheziții domiciliare în 8 locații situate pe raza municipiului București și județelor Ilfov și Giurgiu, dintre care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de trafic de influență și cumpărare de influență, în perioada martie-mai 2025, de către funcționari publici cu atribuții de control din cadrul ANAF, respectiv persoane fizice și persoane juridice care operează în transportul alternativ prin intermediul aplicațiilor de ridesharing.

Faptele de corupție investigate sunt presupus a fi comise pentru protejarea și favorizarea unor persoane fizice și juridice care eludează plata taxelor, impozitelor și contribuțiilor datorate bugetului statului, cu impact negativ asupra serviciilor publice și, astfel, erodarea încrederii în stat, în instituții și în administrația publică”, transmite DNA.

USR sare în apărarea multinaționalelor și cere eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri

După ce au reușit să-și impună candidatul la președinție, USR iese la atac și cere anularea impozitului minim pe cifra de afaceri, introdus tocmai pentru a stopa externalizarea profiturilor multinaționalelor, în detrimentul statului român, care nu încasa niciun leu din impozitul pe profit. Argumentele USR invocă faptul că multinaționalele nu ar practica optimizarea fiscală și că, din cauza acestei ”poveri” fiscale, companiile străine ar putea pleca din țara noastră. În 2023, peste 380.000 de întreprinderi declarau pierderi sau zero profit.

Nici nu s-a introdus bine impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), că USR cere, printr-un proiect de lege, eliminarea lui. Parlamentarii acestui partid consideră că impozitul minim a reprezentat una dintre cele mai radicale modificări ale regimului fiscal din România în ultimele decenii.

La nivel declarativ, a fost justificat drept o măsură prin care se doreşte combaterea „optimizării fiscale” prin aşa-zisa practică a preţurilor de transfer, adică manipularea valorii tranzacţiilor dintre entităţi afiliate sau aparținând aceluiaşi grup dar care sunt situate în jurisdicţii diferite, cu scopul de a reloca profiturile artificiale în ţări care au un regim fiscal mai puţin extractiv şi mai atrăgător, diminuând astfel baza impozabilă În România, susțin inițiatorii proiectului legislativ.

Potrivit unui raport al Consiliului Concurenței, în 2023, 290.240 de întreprinderi au raportat pierderi, iar 96.142, rezultat nul. USR invocă faptul că IMCA ar afecta foarte grav nu doar multinaționalele, ci şi companiile productive care nu se angajează în practici de optimizare fiscală, inclusiv companii care înregistrează pierderi reale şi documentate contabile în mod corect. ”Aplicarea impozitului în mod nediferenţiat şi necorelat cu profitabilitatea reală a firmelor creează un precedent periculos şi provoacă distorsiuni economice sistemice”, precizează parlamentarii USR.

Argumentul suprataxării

lmpozitul minim pe cifra de afaceri, conform formulei de calcul legiferate, rezultă din aplicarea unei cote de 1% asupra unui indicator apropiat de cifra de afaceri netă ajustată (venituri totale, din care se scad o serie limitată de venituri exceptate, investiţiile în curs şi amortizarea activelor noi).

lmpozitul se aplică doar companiilor care depăşesc pragul de cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, fără a ţine cont de specificul fiecărui sector economic, de marje structurale diferite, de sezonalitatea afacerii sau nivelul investiţiilor în curs. Indiferent dacă o companie realizează profit sau pierderi, dacă din motive obiective sau reglementate suportă costuri mari, îi incumbă obligaţia să plătească o sumă fixă, calculată exclusiv pe baza volumului de activitate, şi nu a capacităţii reale de a genera venit net, semnalează parlamentarii.

”Un studiu detaliat elaborat de The Tax lnstitute evidenţiază, pe baze empirice solide, impactul profund negativ al lMCA. Au fost analizate 1.084 de companii care, în 2023, au depăşit pragul de 50 milioane euro cifră de afaceri, care, împreună, cumulează 40% din cifra de afaceri totală a economiei româneşti. Pentru peste 69% (747 de companii) dintre acestea, impozitul pe profit datorat este mai mic decât IMCA, astfel că noul impozit funcţionează ca o suprataxare în practică. Mai mult,148 dintre firmele analizate se aflau în pierdere în anul precedent aplicării, situaţie mult agravată de aplicarea IMCA, în timp ce alte 90 de firme au avut un profit net dar introducerea noului impozit minim le-a împins În pierdere”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Se practică repatrierea prin dividende

Potrivit inițiatorilor proiectului, justificarea iniţială a măsurii nu ar fi verosimilă, neexistând o legătură reală între impozitul minim pe cifra de afaceri şi combaterea transferului de profit către jurisdicţii străine mai atrăgătoare. Cele mai multe dintre companiile afectate sunt cu capital românesc, fără să facă parte dintr-un grup internaţional sau să aibă entităţi afiliate în străinătate. Însă chiar şi pentru cele cu capital străin, raportat la faptul că impozitul pe profit în ţările de origine (Germania, Austria, Franţa etc.) depăşeşte 25%, în realitate nu există niciun stimulent economic real de a „exporta” profitul din România, unde impozitul este de 16%.

Dimpotrivă, multe grupuri ar prefera repatrierea profiturilor prin dividende, scutite de impozit în baza Directivei Parent-Subsidiary, spun parlamentarii USR. Totodată, potrivit acestora, impozitul minim pe cifra de afaceri ar contribui la reducerea investiţiilor, la scăderea competitivităţii, la ieşirea firmelor de pe piaţă şi la creşterea preţurilor suportate de consumatorul final. În acelaşi timp, impozitul minim ar încuraja evaziunea, divizarea artificială a companiilor şi relocarea în jurisdicţii mai stabile.

Măreața Americă riscă stagflația

Directorul general al băncii JPMorgan Chase,  Jamie Dimon, nu poate exclude posibilitatea ca economia Statelor Unite să intre în stagflație, deoarece țara se confruntă cu riscuri uriașe din cauza geopoliticii, a deficitelor și presiunilor asupra prețurilor.

 „Nu sunt de acord că ne aflăm într-o situație favorabilă”, a declarat Dimon într-un interviu acordat Bloomberg Television în cadrul Summitului Global China. Printre riscuri se numără deficite uriașe, factori inflaționiști și risc geopolitic, a spus el, adăugând că Rezerva Federală  face ceea ce trebuie, așteptând și văzând înainte de a lua o decizie.

Oficialii Fed au menținut ratele dobânzilor stabile în acest an, pe fondul incertitudinii cu privire la schimbările de politică guvernamentală – cum ar fi tarifele – și impactul lor potențial asupra economiei. La începutul lunii mai, factorii de decizie au anunțat că văd un risc crescut de a se confrunta cu o inflație mai mare și o creștere a șomajului.

SUA și China au convenit să reducă drastic tarifele timp de 90 de zile pentru a ajunge la un nou acord, în ceea ce promite să fie runde dificile de discuții între Washington și Beijing. După acest armistițiu, tarifele impuse Chinei vor rămâne probabil la un nivel care ar trebui să reducă drastic exporturile chineze, susțin analiștii și investitorii.

Anunțurile haotice ale lui Trump privind tarifele și eforturile de a reduce sau de a închide agențiile guvernamentale au alimentat îngrijorările cu privire la comerț, inflație, șomaj și o posibilă recesiune. Directorii de bănci avertizează că firmele își opresc expansiunea, inclusiv fuziunile și achizițiile profitabile gestionate de traderii de pe Wall Street.

JPMorgan a indicat că incertitudinea generată de politicile lui Trump ar putea determina clienții să stea deoparte. În opinia lui Dimon, SUA trebuie să „atace problemele deficitului”.

Miercuri, titlurile de trezorerie americane și-au continuat recenta vânzare comercială, titlurile pe termen lung fiind cel mai grav afectate, iar o licitație de obligațiuni pe 20 de ani a fost primită relativ slab.

Încă din februarie, politicile comerciale ale lui Trump au reaprins temerile legate de stagflație, un amestec îngrijorător de creștere lentă și inflație necruțătoare care a bântuit America în anii 1970.

„Stagflația a reapărut cu siguranță ca o posibilitate, deoarece avem aceste politici care ar putea afecta cererea de consum, chiar dacă inflația persistentă limitează capacitatea de manevră a Rezervei Federale”, declara Jack McIntyre, manager de portofoliu pentru strategiile cu venit fix ale Brandywine Global. „Nu mai este un scenariu cu zero posibilități, nici pe departe.”

Dolarul se prăbușește. Bicoin, galop de sănătate

Preocupările fiscale ale SUA și o licitație slabă de obligațiuni de trezorerie au împins dolarul la un minim al ultimelor două săptămâni față de yen, în timp ce Congresul s-a apropiat de adoptarea proiectului de lege al președintelui Donald Trump pentru reduceri masive ale impozitelor și cheltuielilor.

Vânzarea lipsită de strălucire a obligațiunilor pe 20 de ani a întărit povestea „Sell America”, influențând nu doar dolarul, ci și Wall Street, cu traderii deja nervoși după ce Moody’s a redus săptămâna trecută ratingul de credit al SUA, potrivit Reuters. Bitcoin a ajuns joi la un maxim istoric, în parte datorită faptului că investitorii au căutat alternative la activele americane.

Aurul a beneficiat, de asemenea, atingând un vârf de aproape două săptămâni de 3.325,79 dolari. „În ciuda scăderii acțiunilor, dolarul american nu a înregistrat cererea tradițională drept refugiu sigur, în schimb aurul, euro și yenul au beneficiat”, a declarat James Kniveton, senior corporate FX dealer la Convera.

Biroul de Buget al Congresului, o organizație non-partizană, estimează că proiectul de lege va adăuga 3,8 trilioane de dolari la datoria SUA de 36,2 trilioane de dolari în următorul deceniu.

Dolarul a scăzut cu 0,4%, ajungând la 143,15 yeni, cel mai slab nivel din 7 mai. Reușise o creștere inițială de până la 0,5% atunci când ministrul japonez de finanțe, Katsunobu Kato, a precizat că nu a vorbit despre nivelurile cursului de schimb valutar în discuțiile sale cu secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, în marja reuniunilor Grupului celor Șapte din Canada.

Cu toate acestea, reacția de scurtă durată sugerează că investitorii bănuiesc că administrația Trump dorește un dolar mai slab față de multe monede asiatice.

Bitcoin a urcat până la 111.862,98 dolari, un nou vârf istoric și o creștere de 3,3% față de închiderea de miercuri.

”Pe măsură ce piețele globale de obligațiuni se confruntă cu presiuni din cauza riscurilor inflaționiste mai mari și a emisiunilor sporite, alături de criza de încredere în activele americane, bitcoin se comportă ca o adevărată acoperire a riscurilor fiat și o alternativă de stocare a valorii”, subliniază Kyle Rodda, analist senior al piețelor financiare la Capital.com.

Dollar Index a scăzut cu 10,6% de la maximele din ianuarie, una dintre cele mai puternice retrageri pentru o perioadă de trei luni, lăsând speculatorii aproape de cea mai pesimistă poziție pe dolar din iulie 2023.

Mașina România e în parcare. Ce va pune Trump? Benzină sau piciorul pe frână?

1. Când ești tânăr, bezmetic și abia ți-ai luat carnet de conducere, cel mai mult te interesează la o mașină prețul, culoarea, marca, accelerația și claxonul. Ție nu-ți iese parcarea laterală, dar faci depășiri prin oraș ca pe autostradă. Pe un șofer cu experiență îl interesează siguranța și confortul. În limbaj politic, chestia asta se cheamă securitate și prosperitate. Nicușor Dan i-a scris lui Trump că ”sunt pe deplin încrezător că, împreună, vom realiza proiecte majore care vor aduce mai multă securitate și prosperitate popoarelor noastre.” Și acum Nicușor așteaptă să vadă ce va pune Trump. Benzină sau piciorul pe frână. Deocamdată, Trump a uitat în parcare mașina numită România.

   2. Gata, s-au terminat alegerile! Să zici despre Georgescu că e legionar e exact cum povestește el că e dac. Sau cum ai spune peste 50 de ani că ești pesedist. Există apartenențe care vor exista și peste 100 de ani. Cuvântul ”escroc” va rezista.

   3. Și în partea cealaltă trebuie să funcționeze ”gata, s-au terminat alegerile!”. Nu poți să o ții la infinit cu ”Mucușor”. Avem un antrenor foarte bun de fotbal care își roade unghiile în timpul meciului. Am cunoscut oameni strălucitori (scriitori, medici,  arhitecți) care își rod unghiile. Și nu le rod fiindcă nu mai găsesc forfecuța cu care și-au tăiat pașapoartele (expirate). Obiceiul ăsta respingător se cheamă onicofagie. Și această onicofagie e un tic sau chiar o boală generată de concentrarea totală. Creația te absoarbe, nu-ți mai dai seama că te faci de râs. Nu o să-și roadă niciodată unghiile o divă care a citit mai multe etichete decât rândurile din abecedar. Un artist sau un savant care își roade unghiile cântă la nai în timp ce lucrează la o capodoperă. Cu ce să roadă o divă? Ea are fațete dentare și o sculptură de botox în loc de gură. Dacă aș fi măgar, aș scrie că nici plăcuța suedeză nu îi iese bine. Dar nu scriu eu așa ceva.

    4. Bancul de mai jos l-am adaptat. Inițial, era cu doi avocați interbelici, care colaborau într-o speță, și l-am citit în cartea ”Povești ale Domnilor din București”, de Victoria Dragu Dumitriu. Așadar, într-o țară (nu e România, cum să fie România?), un politician cu părul alb și unul brunet voiau să ajungă premier și președinte. Ăla cu părul alb îi tot zicea brunetului ”fă ca mine, că sunt curvă bătrână, ascultă-mă pe mine, că sunt curvă bătrână, mergi pe mâna mea, că sunt curvă bătrână!” După ce au pierdut alegerile, brunetul a replicat ”ești matale curvă bătrână, dar o faci prost!”

Glicemia Instabilă: Când Fluctuațiile de Zahăr Îți Controlează Viața

Glicemia, adică nivelul de glucoză din sânge, este esențială pentru energie, claritate mentală și starea generală de bine.
Dar în 2025, tot mai multe persoane trăiesc cu glicemie instabilă – adică trec de la „valuri de energie” la căderi bruște de dispoziție, epuizare sau chiar amețeli.

📌 Poate nu ai diabet, dar dacă te recunoști în simptomele de mai jos, s-ar putea să ai nevoie de o reglare a glicemiei.

Simptome frecvente ale glicemiei instabile

  • oboseală bruscă, în special după masă
  • poftă puternică de dulce sau cafea
  • tremur interior, iritabilitate, dificultăți de concentrare
  • dureri de cap recurente
  • senzație de „gol în stomac” la 2-3 ore după ce ai mâncat
  • stări de anxietate neexplicate

📉 Acestea sunt adesea semne de hipoglicemie reactivă – când nivelul glicemiei scade prea rapid după o creștere bruscă.

Ce cauzează glicemia oscilantă?

🔹 Consumul excesiv de carbohidrați rafinați (pâine albă, dulciuri, sucuri)
🔹 Mese neregulate sau sărirea peste mic dejun
🔹 Combinații dezechilibrate de alimente (ex. doar fructe fără proteină)
🔹 Stres cronic – care afectează sensibilitatea la insulină
🔹 Somn deficitar – care modifică hormonii ce reglează apetitul

De ce este periculoasă glicemia instabilă?

Pe termen lung, glicemia oscilantă:

  • obosește pancreasul și favorizează rezistența la insulină
  • stimulează stocarea grăsimii abdominale
  • contribuie la inflamație cronică de grad scăzut
  • influențează negativ starea psihică (prin axa intestin-creier)
  • crește riscul de diabet de tip 2, obezitate și boli cardiovasculare

📊 Conform Organizației Mondiale a Sănătății, peste 38% din adulții europeni au un nivel de glicemie „prediabetic” fără să știe.

Cum îți poți regla glicemia în mod natural?

🥗 1. Începe ziua cu un mic dejun echilibrat

💡 Ex: ouă + avocado + pâine integrală
→ Evită cerealele procesate, sucurile de fructe sau cafeaua pe stomacul gol.

🥜 2. Include fibre, proteine și grăsimi bune la fiecare masă

✔️ Fibre (linte, fasole, legume verzi)
✔️ Proteine (ouă, pește, carne slabă, tofu)
✔️ Grăsimi bune (nuci, semințe, ulei de măsline, avocado)

👉 Acestea încetinesc absorbția zahărului și previn vârfurile glicemice.

🍫 3. Redu consumul de zahăr adăugat și gustări rapide

Evită produsele „sănătoase” care conțin de fapt siropuri sau zahăr ascuns: batoane, cereale, iaurturi cu fructe.

🚶‍♀️ 4. Fă mișcare ușoară după mese

O simplă plimbare de 10-15 minute după prânz poate reduce glicemia postprandială cu până la 20%.

😴 5. Prioritizează somnul și reducerea stresului

Hormonii implicați în stres și lipsa de somn (cortizol, ghrelină) afectează dramatic sensibilitatea la insulină.

Analize utile pentru controlul glicemiei

🩸 Glicemia a jeun
🩸 Hemoglobina glicozilată (HbA1c) – oferă media glicemiei din ultimele 3 luni
🩸 Insulina serică – indică dacă ai rezistență la insulină
🩸 Indicele HOMA-IR – folosit în medicina funcțională pentru identificarea dezechilibrelor metabolice timpurii

Concluzie: Energia ta zilnică începe cu echilibrul glicemiei

Oscilațiile glicemice nu sunt doar despre „zahăr” – ci despre claritate mentală, echilibru emoțional și sănătate metabolică pe termen lung.

🔔 Nu aștepta un diagnostic pentru a acționa.
Poți preveni, echilibra și recâștiga controlul, începând cu o farfurie mai conștientă și un stil de viață mai blând.

Mai intră sau nu PSD la guvernare? Grindeanu: Nu vreau și nu vrem să fim folosiți pe post de sac de box – VIDEO

Fără să spună concret dacă social-democrații vor mai intra sau nu la guvernare, liderul interimar al PSD a afirmat că partidul e într-o poziție constructivă.

Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a susținut în fața presei că partidul său nu a fugit niciodată de „responsabilitate”, dar nici nu vrea să fie folosit pe post de „sac de box”.

„Eu cred că PSD, în acest moment, (…) alături și de cei alături de care am guvernat, PNL și UDMR, trebuie să fim într-o poziție alta decât încearcă alții să ne ducă acum.

Am impresia că unii încearcă să ne pună într-o poziție din aceasta `haideți la guvernare că trebuie să reparați niște lucruri pe care le-ați făcut voi în acești trei ani și jumătate`”, a susținut Sorin Grindeanu într-o declarație făcută joi în fața presei.

Spune și ce NU vrea să „repare”

Președintele interimar al PSD a adus în discuție, apoi, și aspectele legate de guvernare pe care nu vrea să le repare.

„Să știți că eu nu vreau să repar ceva legat de faptul că în ultimii trei ani am dat drumul la 400 de kilometri de autostradă. Nu vreau să repar nici că s-au mărit în acești ani veniturile românilor, cel mai mult din istorie.

Nu vreau să repar nici faptul că în acești ani s-au făcut cele mai multe investiții din istoria României”, a afirmat oficialul PSD.

Grindeanu: Nu vrem să fim folosiți pe post de sac de box cum încearcă să ne folosească unii

Liderul interimar al PSD a spus că înțelege poziția tuturor partidelor și că social-democrații sunt într-o poziție constructivă.

„Nu vreau și nu vrem să fim folosiți pe post de sac de box cum încearcă să ne folosească unii și pe post… în a invoca greaua moștenire. Nu am fost singuri în această guvernare. Am făcut lucruri bune împreună și cu ceilalți. Sunt unele lucruri care puteau fi făcute mai bine”, a mai afirmat Grindeanu.

„PSD-ul este în poziția de a-și oferi toată expertiza indiferent de poziția în viitoarea guvernare, în Opoziție fiind sau parte a guvernării” – a mai ales să sublinieze șeful interimar al Partidului Social Democrat.

Citiți și: Fake update la PSD. Grindeanu – interimar, irelevant

Președinte avem, mai lipsește un Guvern. PSD negociază cu pistolul pe masă

Nicușor Dan: „Nu se pune problema să facem un Guvern mâine, poimâine”/Ce a spus despre PSD: „Sunt foarte bucuros că…”

0

După alegerile prezidențiale, s-a dat startul discuțiilor privind formarea noului Guvern. Va mai dura, însă, ceva timp până când se va afla exact componența viitorului Executiv. Și numele viitorului premier.

Preşedintele ales, Nicuşor Dan, a declarat joi, 22 mai, că nu se pune problema constituirii unui nou Guvern „mâine, poimâine”. Și a afirmat că îşi doreşte un Executiv sprijinit de toate cele patru partide pro-occidentale.

Dan: Sunt foarte bucuros că PSD şi-a exprimat semi-disponibilitatea de a intra în Guvern

Nicuşor Dan a fost întrebat, joi, despre scenariile referitoare la noul Guvern.

În ceea ce priveşte Guvernul, nimic din ceea ce se vehiculează nu are vreun suport. Nu se pune problema să facem un Guvern mâine, poimâine. Sunt foarte bucuros că PSD-ul şi-a exprimat semi-disponibilitatea de a intra în Guvern. Îmi doresc foarte tare ca să avem un guvern sprijinit de cele patru partide pro-occidentale din Parlament şi de minorităţile naţionale.

Asta va avea şi un efect important asupra economiei, pentru că dobânzile la care noi ne împrumutăm vor fi mai mici dacă vom avea un guvern stabil. Pentru moment, atât eu, cât şi partidele ne uităm la problema deficitului şi, în discuţiile pe care le voi avea cu partidele pentru formarea Guvernului, programul să fie mult mai important decât numele miniştrilor şi în cadrul discuţiei pe program chestiunea deficitului care este foarte, foarte importantă” – a declarat Nicuşor Dan joi, 22 mai, în fața presei.

El a reamintit că şi-l doreşte premier pe actualul preşedinte interimar, Ilie Bolojan, variantă despre care a spus că e „prima opțiune”, dar a precizat că totul depinde de discuţia pe care o va avea cu partidele.

Nicușor Dan: Cumva noi suntem în recesiune în momentul ăsta

Întrebat de jurnaliști dacă există pericolul unei recesiuni, Nicuşor Dan a răspuns: „Depinde ce înţelegeţi prin recesiune”. „Noi avem un deficit de 8-9% şi în condiţiile acestui deficit de 8-9% avem o creştere economică de 1-2%. În mod normal, când ai deficit înseamnă că arunci banii în piaţă şi asta stimulează creştere economică.

Cumva noi suntem în recesiune în momentul ăsta şi în 2024, de asemenea, dar pe de altă parte avem o economie privată care este solidă şi am avut un PIB care s-a dublat în ultimii zece ani.

În măsura în care reuşim să îl stabilizăm şi sunt foarte optimist că vom stabiliza perspectivele economice pe termen mediu şi lung şi pentru România sunt foarte bune”, a mai afirmat președintele ales.

Nu în ultimul rând, Nicuşor Dan a anunţat că va avea întâlniri, în cursul zilei, cu ministrul de Finanţe şi cu cel al Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Citiți și:

Fake update la PSD. Grindeanu – interimar, irelevant

Președinte avem, mai lipsește un Guvern. PSD negociază cu pistolul pe masă