Deputatul USR Cătălin Drulă, fost lider al partidului, acuză un „teatru ieftin”, în urma recentului anunț venit de la vârful PSD, privind retragerea de la masa discuțiilor pentru formarea noului Executiv. Și spune că PSD și PNL vor face un Guvern până la Crăciun.

Reprezentantul USR consideră că premierul Marcel Ciolacu a jucat teatru când a anunțat că social-democrații intră în Opoziție.

Cătălin Drulă a spus, vineri, la RFI, că anunțul PSD privind retragerea de la negocierile pentru formarea coaliției de guvernare „este un teatru ieftin, care totuși are avantajul că dezvăluie acel adevăr al situației financiare a României, a situației fiscale, a situației economiei, pe care USR îl tot cere”.

„E o luptă de dus, avem în față alegeri prezidențiale, care trebuie organizate cât mai repede”, a mai declarat deputatul USR.

Totodată, Drulă s-a arătat convins că PSD și PNL s-au înțeles deja asupra unui nou Guvern. Și că cele două formațiuni n-ar vrea, de fapt, USR-ul la guvernare. „Ăștia sunt înțeleși, PSD-ul cu PNL-ul, treaba e limpede, nu vor USR la guvernare. A cerut Iohannis Guvern până de Crăciun, îl va avea”, a spus acesta, citat de rfi.ro.

Ciolacu: PSD se retrage cu demnitate de la masa discuțiilor, dar nu fugim de responsabilitate

Declarațiile deputatului USR care a ocupat și fotoliul de lider al partidului vin la doar o zi după ce Marcel Ciolacu, actualul premier și, totodată, lider al PSD, anunțase că partidul pe care-l conduce se retrage de la masa discuțiilor pentru formarea viitorului guvern. Și că PSD va vota în Parlament un guvern de dreapta.

„Din păcate, nu poți construi nimic durabil cu parteneri care sunt incapabili să depășească propriile orgolii și clișee ideologice (…). Nu poți face nimic cu așa-ziși parteneri cărora le e ”silă” să stea la masă cu tine și care au impresia că așa se ”murdăresc”.

PSD a suportat destul astfel de atitudini, fără să comenteze și fără să își pună poalele în cap așa cum au făcut ceilalți. Acest mod de lucru este total contraproductiv în fața oamenilor.

De aceea, PSD se retrage cu demnitate de la masa discuțiilor, dar nu fugim de responsabilitate. Vom vota în Parlament un guvern de dreapta! O facem pentru că această țară are nevoie urgent de un Guvern care să gestioneze problemele curente până la alegerile prezidențiale care vor urma”, a transmis Ciolacu, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.

Iohannis: Nu este momentul unor certuri mărunte

Ulterior, președintele Iohannis – aflat la Bruxelles, unde a participat la reuniunea Consiliului European – a transmis, în contextul anunțului venit de la vârful PSD – că ultimul lucru de care are nevoie România e „o criză extinsă guvernamentală și parlamentară”. Și că e nevoie să se revină la masa negocierilor, „pentru a avea un guvern cât se poate de repede”.

„Ultimul lucru de care are nevoie România este o criză extinsă guvernamentală și parlamentară.

Așa ceva trebuie evitat cu orice preț. De aceea, având în vedere unele declarații publice făcute în ultimele ore, mă adresez tuturor liderilor politici, partidelor care vor intra în Parlament: nu este momentul unor certuri mărunte. Este momentul ca fiecare lider să se vadă ca un om de stat, să se așeze la masa discuțiilor, la masa negocierilor, pentru a avea un guvern cât se poate de repede, un guvern care se apucă să creeze bugetul pentru anul viitor, care se apucă să organizeze alegerile prezidențiale în prima parte a anului viitor. Mai mult, și aici trebuie să înțeleagă toată lumea, Guvernul în funcțiune este un guvern interimar.

Conform Constituției, după ce alegerile parlamentare sunt validate, Guvernul devine interimar, se ocupă numai de treburile curente. Deci, actualul Guvern nu poate să dea ordonanțe de urgență și nu poate să vină cu un buget care să fie votat în Parlament. Deci, practic, lucrurile care sunt extrem de importante în această perioadă trebuie să fie făcute de noul Guvern. Cu atât mai important este să lăsăm deoparte toate certurile mici, toate disensiunile care vin dintr-un trecut mai apropiat sau mai îndepărtat, să ne concentrăm pe ce este important – România este importantă, cetățenii români sunt importanți și nu micile certuri între politicieni și între partide”, a afirmat Klaus Iohannis, joi, 19 decembrie.

Citiți și: Moștenirea lui Iohannis: o Românie neguvernabilă!

Noul Parlament, ales în urma scrutinului din 1 decembrie, urmează să se reunească, vineri, în ședință. Noii reprezentanți ai Legislativului vor depune jurământul de învestire.

Cele două Camere ale noului Parlament, ales în urma scrutinului din 1 decembrie, se întrunesc, vineri, de la ora 14,00, în şedinţe separate de deschidere a legislaturii 2024 – 2028, la convocarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Cine va prezida ședințele

Şedinţele vor fi prezidate de deputatul, respectiv senatorul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri patru deputaţi sau senatori, în calitate de secretari, potrivit Agerpres. În situația în care doi sau mai mulţi deputaţi sau senatori au exercitat acelaşi număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă dintre aceştia va conduce lucrările.

E de precizat faptul că în aceste prime reuniuni nu pot avea loc dezbateri parlamentare, urmând să fie constituite comisiile de validare compuse din 30 de deputaţi, respectiv 15 senatori, conform configuraţiei politice a fiecăreia dintre Camere.

Comisiile vor verifica dacă alegerea noilor parlamentari s-a realizat cu respectarea prevederilor legii electorale

Aceste comisii vor verifica dacă alegerea noilor parlamentari s-a realizat cu respectarea prevederilor legii electorale şi vor întocmi rapoartele de validare.

Potrivit Regulamentului Senatului, Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui senator în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, precum şi în cazul în care există o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind săvârşirea de către senatorul în cauză a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral, precizează sursa citată.

Încă un aspect important de avut în vedere este acela că audierea senatorilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cât şi în plenul Senatului. În faţa Comisiei de validare cel în cauză îşi poate alege un apărător dintre membrii Senatului sau poate fi asistat de un avocat cu drept de a pune concluzii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, amintește aceeași sursă.

Totodată, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor constituţionale şi legale privind condiţiile de eligibilitate şi/sau în cazul în care constată că există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, pentru săvârşirea de către respectivul deputat a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral.

Camera Deputaţilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte, în cazul deputaţilor pentru care a fost propusă invalidarea mandatului.

Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majorităţii deputaţilor sau senatorilor prezenţi.

Apoi, deputaţii şi senatorii ale căror mandate au fost validate vor depune jurământul.

Ce urmează

Camera Deputaţilor şi, respectiv, Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi sau a trei pătrimi din cele ale senatorilor şi după depunerea jurământului de către aceştia. Parlamentarii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi.

Ulterior constituirii Camerei Deputaţilor şi Senatului, se aleg preşedinţii celor două foruri legislative şi ceilalţi membri ai Birourilor permanente – vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii.

De asemenea, se prezintă grupurile parlamentare şi se alcătuiesc comisiile parlamentare, conform configuraţiei politice a fiecărei Camere.

Cum se aleg președinții celor două Camere

Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului are loc prin vot secret, cu buletine de vot. E de menționat faptul că fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al forului legislativ candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor, respectiv senatorilor prezenţi.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului se formează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică, listele urmând să fie supuse votului, care va fi unul secret, cu bile.

Configurația noului Parlament: PSD deţine cele mai multe mandate, urmat de AUR

Conform listelor transmise de Biroul Electoral Central, în urma scrutinului din 1 decembrie, au fost aleşi în total 465 de parlamentari – 331 de deputaţi şi 134 de senatori, amintește sursa citată.

PSD deţine 122 de mandate (36 la Senat şi 86 la Camera Deputaţilor), AUR – 91 de mandate (28 la Senat şi 63 la Camera Deputaţilor); PNL – 71 de mandate (22 la Senat şi 49 la Camera Deputaţilor); USR – 59 de mandate (19 la Senat şi 40 la Camera Deputaţilor); Partidul S.O.S. România – 40 de mandate (12 la Senat şi 28 la Camera Deputaţilor); UDMR – 32 de mandate (10 la Senat şi 22 la Camera Deputaţilor); Partidul Oamenilor Tineri (POT) – 31 de mandate (7 la Senat şi 24 la Camera Deputaţilor).

Totodată, 19 mandate de deputat au fost atribuite reprezentanţilor minorităţilor naţionale.

Amintim că, în 11 decembrie, Administrația Prezidențială a transmis, într-un scurt comunicat, faptul că președintele Klaus Iohannis a semnat „decretul privind convocarea Parlamentului României, ales la data de 1 decembrie 2024, în ziua de vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului”.