Au început tatonările cu privire la un acord de pace în Ucraina. Asta ar fi vestea bună. Vestea rea este că sunt puține elemente care să ne ducă spre un acord de încetare a focului. Ne îndreptăm spre o escaladare. Președintele rus Vladimir Putin, se spune prin media, că este „deschis să discute despre un acord de încetare a focului dintre Ucraina și Rusia”, dar insistă ca Moscova să poată păstra teritoriul pe care l-a capturat și ca Ucraina să nu se alăture NATO, a scris Reuters, citând cinci surse cu cunoștințe despre gândirea Kremlinului. Ce crede Zelensky? Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu pentru Fox News că țara sa „nu poate recunoaște legal niciun teritoriu ocupat al Ucrainei de către ruși”, ca răspuns la faptul dacă este dispus să cedeze pământ.

Despre Crimeea: Zelensky a recunoscut că revenirea Crimeei sub controlul Kievului ar trebui să se facă prin diplomație, deoarece Ucraina nu poate accepta moartea a zeci de mii de trupe „de dragul revenirii Crimeei”. Acum odată cu acceptul Casei Albe de a utiliza rachetele balistice ATACMS ne-am întors la retorica nucleară. Ca răspuns la aprobarea lui Biden de a folosi ATACMS de către ucraineni Vladimir Putin a emis un decret de modificare a doctrinei nucleare rusești. Potrivit noii doctrine, folosirea armelor nucleare poate fi justificată ca răspuns la „agresiunea împotriva Rusiei și a aliaților săi de către orice stat non-nuclear susținut de un stat nuclear”. Eu văd acest decret, care „coboară pragul pentru recurgerea la arme nucleare”, ca pe un avertisment pentru Occident.

De ce? Chiar dacă Rusia plănuia să-și actualizeze doctrina nucleară de câteva luni, momentul ales de Putin pentru a semna acest decret va fi perceput în mod clar ca o reacție la decizia lui Biden. Ce ne spune istoria de după 1990 odată cu încheierea Războiului Rece? Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, Ucraina a predat mii de arme atomice în schimbul garanțiilor de securitate din partea Rusiei, a Statelor Unite și a altor țări. Mulți ucraineni regretă asta până astăzi. Ogivele au fost amestecate în combustibilul pentru energia nucleară, expediate în America și timp de ani de zile casele din Statele Unite au fost luminate și încălzite  cu combustibilul nuclear produs de sovietici. În urmă cu doar 15 ani, președintele Barack Obama și-a imaginat o lume fără arme nucleare, chiar dacă acel moment nu a venit și nu va veni în timpul vieții sale. Astfel el le-a degradat importanța în strategia americană. S-au terminat acele zile. Președintele Putin, pentru a arăta că are o nouă față a agendei nucleare, a plasat aceste arme în Belarus. În curând, Trump nu se va confrunta cu limitele celor mai puternice arme nucleare ale lui Putin, rachetele balistice intercontinentale care pot ajunge în Statele Unite, se va confrunta cu ultimele 15 luni ale ultimului tratat care limitează numărul de astfel de arme strategice pe care Washington și Moscova le pot desfășura – numit „New Start”. Acordul expiră și există șanse mici ca acesta să fie înlocuit.

Deja se vorbește, printre democrați și republicani, despre necesitatea de a extinde arsenalul Americii pentru a contracara noul parteneriat Rusia-China și posibilitatea ca ei să-și poată folosi armele în comun. Adevăratul mesaj al strategiei revizuite a lui Putin nu este că armele nucleare s-au întors, ci că nu au dispărut niciodată. Toată lumea vorbește de rachetele ATACMS (din unele surse afirm, fără probe, că ucraineni nu dețin mai mult de vreo 65 de bucăți) în schimb forțele Kievului au lansat pe 20 noiembrie, 12 rachete Storm Shadow furnizate de Regatul Unit spre ținte din Rusia. Seria de lovituri din 19 până la 20 noiembrie indică faptul că Ucraina a început deja să folosească sistemele de arme cu rază lungă furnizate de Occident pentru a asambla pachete de atac mai complexe și mai eficiente. De remarcat: puțini observatori, printre care mă număr și eu, cred că aceste autorizații și lovituri cu rază lungă de acțiune nu vor modifica cursul războiului. De fapt, așa cum am mai scris Ucraina a tras majoritatea arsenalului Storm Shadow al Regatului Unit asupra țintelor din adâncimea teritoriului Rusiei în 2023, dar nu a reușit să degradeze comanda și controlul rus la un nivel la care militarul ucrainean, armata uraniană, ar putea profita. Întrebarea este dacă armata ucraineană este capabilă să exploateze avantajul creat acum. Din 2023 cel puțin, Rusia a fost foarte îngrijorată de faptul că șantajul său nuclear a încetat să funcționeze. Astăzi, Moscova încearcă să înlocuiască conceptul de descurajare nucleară cu conceptul de „intimidare nucleară” și să convingă comunitatea internațională și publicul intern că doctrina nucleară actualizată va avea mai multă greutate în practică decât hârtia ziarului pe care este tipărită.

Lovitura spectaculoasă folosită de Kremlin ne duce cu gândul în primul rând la un mesaj pentru Occident și în al doilea rând la dorința Rusiei de a schimba în favoarea sa situația politică, psihologică și chiar de luptă din Ucraina. Rusia va folosi aproape cu siguranță amenințarea unei escalade ulterioare în favoarea sa, ceea ce ar putea duce la un „război al nervilor”. Mai mult, Rusia ar putea deveni interesată să transforme războiul său împotriva Ucrainei într-un conflict global pentru că încă mai crede că NATO este departe de a fi unită și că liderii politici și militari din SUA și cei europeni nu sunt pregătiți din punct de vedere psihologic pentru un conflict real.  Răspunsul cu forța este, probabil, singura modalitate eficientă de a descuraja agresorul de la o escaladare ulterioară. În timp ce Rusia încearcă să intimideze atât Ucraina, cât și Statele Unite și aliații săi și să-i împartă, trebuie să se ferească de propria intimidare a oricăror potențiale represalii.

Post Scriptum (…tehnic): O rachetă balistică intercontinentală, cu rază intermediară de acțiune 500-5000 km, a fost lansată din regiunea Astrakhan a Federației Ruse, au declarat forțele aeriene din Kiev pe Telegram. Rusia ar fi lansat, de asemenea, una dintre rachetele sale hipersonice Kh-47M2 „Kinzhal” la Dnipro dintr-un avion de luptă MiG-31K care zbura deasupra regiunii ruse Tambov. Alte „șapte rachete de croazieră Kh-101 au fost trase de la bombardiere strategice Tu-95MS”, au declarat forțele aeriene ucrainene joi dimineață 21 noiembrie 2024. Putin a descris noua rachetă denumită „Oreshnik” (Alunul) ca fiind noul sistem IRBM al Rusiei, care are o rază de acțiune de 2.000 de kilometri. „Oreshnik” constă dintr-un focos convențional și o rachetă balistică cu rază intermediară sau o rachetă balistică intercontinentală ușoară (ICBM). Racheta părea să aibă un vehicul de reintrare MIRV. Un astfel de vehicul conține mai multe focoase care au ținte diferite. Conceptul este aproape invariabil asociat cu rachetele balistice intercontinentale care transportă focoase termonucleare, chiar dacă nu se limitează strict la acestea. Rusia lucrează la o rachetă numită RS-26 „Rubezh”, de la sfârșitul anilor 2000 – începutul anilor 2010, când și-a început confruntarea cu Occidentul. Acea rachetă se baza pe ICBM „Yars”, dar era de 1,5 ori mai ușoară. Rusia ar fi urmărit posibil să ușureze procesul de fabricație prin trecerea la dezvoltarea „Rubezh”, având în vedere cantitatea scăzută de combustibil solid sofisticat necesară. Chiar dacă proiectul a fost probabil anulat până în 2018, ar putea fie reînviat mai târziu, fie ar putea avea mai multe rachete de testare rămase, dintre care una ar putea fi folosită împotriva Ucrainei.