Acasă Blog Pagina 182

Ciolacu liniștește sindicatele anunțând pasul final pentru a crește salariului minim la 4.050 de lei din 1 ianuarie

0

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că salariul minim va crește la 4.050 de lei de la 1 ianuarie în baza noii formule de calcul, după ce proiectul de lege privind introducerea salariului minim european a fost promulgat. Anul acesta, sub guvernarea PSD, salariul minim a fost majorat de două ori, în total cu 700 de lei.

Am văzut că legea privind introducerea salarului minim european a fost promulgată și putem face pasul final spre majorarea salariului minim, la 4050 de lei, din 1 ianuarie. Actul legislativ este în transparență, cred că toată lumea l-a văzut și până în acest moment s-a pronunțat”, a spus premierul Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de guvern.

Salariul minim, aproape de 50% din salariu mediu

Odată cu promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial al legii privind introducerea salariului minim european, Guvernul Ciolacu poate adopta majorarea salariului minim cu peste 300 de lei. Pentru prima dată în România, acesta este calculat în baza unei formule de calcul clar stabilit prin legislație, iar principala caracteristică este că trebuie să fie 50% din salariu mediu.

Vom parcurge etapele de procedură astfel încât să fie aprobat rapid ca să fie făcute și reglaje tehnice. Nu există vreun obstacol – nici electoral, nici de altă natură – și vom crește salariul minim de la 1 ianuarie”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Salariul minim european se aplică și în România

Prin introducerea acestui mecanism de calcul al salariului minim există multiple beneficii pentru economia României. În primul rând, reducerea inegalității salariale, dar și creșterea veniturilor românilor, mai ales a celor care sunt plătiți cu salariul minim. În plus, ar putea stimula consumul intern și creșterea puterii de cumpărare.

Avantaje ar fi și pentru antreprenori care ar avea parte de predictibilitate atunci când vine vorba de majorarea salariilor în companii care, de cele mai multe ori, sunt strâns legate de salariul minim.

În ultimii 8 ani, salariul minim a crescut de aproape 3 ori. Dacă în 2016 salariul minim era de 1.250 de lei, din 2017, o dată cu instalarea Guvernului PSD,  salariul minim a ajuns la 1.450 de lei și a crescut cu constant, ajungând la 3.700 de lei în prezent după ce doar anul acesta, sub guvernarea condusă de Marcel Ciolacu, a crescut de două ori.

PSD și Marcel Ciolacu au demonstrat că sunt cei care cresc veniturile românilor, salariul minim și pensiile. Calea sigură pentru România trebuie să conțină reindustrializarea economiei naționale și finalizarea autostrăzilor, oferind în același timp tuturor românilor, din țară și din diaspora, acces egal la sănătate și educație și un program național de protejare a tinerilor de droguri.

 CMF 31240010

Pe calea cea bună: ”gardienii euro” trebuie să continue reducerea ratelor dobânzilor

Banca Centrală Europeană este pe calea cea bună pentru a reduce din nou ratele costului de împrumut, deoarece datele recente din zona euro arată că inflația pare să atingă obiectivul de 2%, a declarat  Luis de Guindos, vicepreședintele instituției din Frankfurt.

Exprimându-se în cadrul unui eveniment bancar la Madrid, Luis de Guindos a subliniat că, dacă inflația ar converge spre acest obiectiv și proiecțiile BCE s-ar dovedi corecte, „este evident că tendința și evoluția politicii monetare, dincolo de ceea ce se va întâmpla în decembrie sau ianuarie, ar urma”, notează Reuters. BCE a redus luna trecută rata depozitului său cu 25 de puncte de bază, la 3,25%, a treia scădere a costurilor de împrumut în actualul ciclu de relaxare monetară început în iunie.

Responsabilii băncii discută în prezent despre ritmul reducerii ratelor și despre modul de a comunica intențiile lor investitorilor.

Potrivit lui Luis de Guindos, datele recente despre inflația din zona euro sunt „bune”, chiar dacă estimările economice sunt „mai puțin bune”. „Inflația a scăzut mult, toți indicatorii privind inflația de bază merg în direcția bună (…) dar acum există un element de incertitudine în privința serviciilor”.

”Prognozele recente ne întăresc încrederea că inflația va reveni la țintă în timp util”, a afirmat Christine Lagarde, președinta BCE.

Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,7% în septembrie,  în scădere de la 2,2% în august. În 2023, rata era de 4,3%.

Inflația în Uniunea Europeană a fost de 2,1% în septembrie, în scădere de la 2,4% în august. Cu un an mai devreme, rata era de 4,9%.

Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Lituania (0,4%), Slovenia și Italia (ambele 0,7%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (4,8%), Belgia (4,3%) și Polonia (4,2%). Comparativ cu august 2024, inflația a scăzut în douăzeci de state membre, a rămas stabilă în două și a crescut în cinci.

În septembrie 2024, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (1,76%),  urmate de alimente, alcool/tutun (0,47% ) și de  bunuri industriale neenergetice (0,12%).

Lasconi, de la Putin la Cioabă, pe contrasens

Pe măsură ce se apropie data alegerilor prezidențiale, în cazul unor candidați crește pulsul, în cazul altora, isteria preia controlul. Am trecut de pensii și salariul minim european, nu mai contează nici vilele lui Iohannis, nici găurile de la terenul de golf, acum atenția este pe George Simion și legăturile lui cu Federația Rusă. E omul lui Putin, a aflat Elena Lasconi, care cere să se intervină de urgență în acest caz. Chiar așa, NATO ăsta ce păzește?!

Prima dată, pe Lasconi au atacat-o PNL-iștii, acești „vampiri” liberali care-i sug energia și vor să o lase fără vlagă fix înainte de scrutinul pentru Palatul Cotroceni. Lasconi recunoaște că nu are probe, dar, zice ea, ăsta nu-i motiv să nu acuze (puțin) un partid – „Vreau să am dovezi solide, pentru că mă ajută să fac o plângere bine întemeiată. Atunci când primești un telefon nu ai o dovadă clară. Am primit multe amenințări”.

De la cine/de unde a primit amenințări șefa USR? „De la cel mai înalt nivel. Nu mă retrag! Atunci când primești un telefon, nu ai o dovadă clară. Am primit multe amenințări, da! Au fost mai multe moduri, dar vreau să vin cu dovezi foarte clare”. Nici măcar în Serviciul de Protecție și Pază nu are încredere Nuți de la Câmpulung, motiv pentru care a și decis să renunțe la securitatea oferită de statul român.

Nu știm cine o sfătuiește pe Elena Lasconi, dar indicații și sugestiile pe care le primește nu sunt deloc bune, ba, dimpotrivă, îi fac mai mult rău. La ce vorbește, mai are puțin și susține că SPP lucrează pentru Moscova, de aia nici nu vrea să fie păzită de ofițerii acestui serviciu!

Elena Lasconi vede peste tot o conspirație. Dar, cine sunt adepții teoriei conspirațiilor? Nu despre „extremiști” și „putiniști” se spune că propagă tot felul de conspirații?! Da, da, știm, USR-iștii nu se pun!

Să intre în joc Parchetul!

Alegerile prezidențiale sunt ca un meci de fotbal disputat pe terenul dintre Spitalul 9 și Circul de Stat. Echipele s-au amestecat și nu mai știi care ce tricou îmbracă, dar e clar că unii au nimerit echipamentele fără mâneci.

Într-o ieșire furtunoasă ca apa într-un pahar spart, Lasconi acuză o înțelegere a celor două partide de guvernământ, PSD și PNL, pentru a-l favoriza pe George Simion. De noaptea minții! Cu alte cuvinte, Ciolacu și Ciucă au bătut palma ca să îl ducă Simion în turul 2. Păi, și cine rămâne pe dinafară, Elena, că nu pot fi trei candidați în finală?!

Nu am înțeles mai nimic, cum nici ea nu a știut să explice. Doar atât ne-a lămurit, că „asistăm la o şaradă făcută în jurul lui George Simion de către coaliţia PSD-PNL şi sateliţii ei. Disperarea este prea mare. Această caracatiţă de 35 de ani acoperă trădători. Prin lipsa unor măsuri luate de toţi aceşti lideri, cu toţii au devenit complici, participanţi penali la acţiunile unui posibil trădător de ţară, a portavocii lui Putin în România”.

Lasconi a declanșat jihadul, dar bine că nu-i vorba de ceva mai grav, altfel se sesiza Ambasada SUA și nu era bine pentru USR. „Cer astăzi, nu mâine, nu poimâine, cer astăzi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să se autosesizeze! Procurorii au obligaţia să ne lămurească pe toţi dacă domnii Ciolacu, Ciucă, Iohannis, Geoană au avut şi au informaţii care arată cât de periculos este Simion şi le-au ascuns. Le-au ascuns pentru un joc politic”.

Șefa USR folosește cuvinte de oameni mari, vorbește despre „înaltă trădare” și câte și mai câte, este ca atunci când un fost ministru al Sănătății a atentat la securitatea țării închizând spitale și periclitând viețile românilor, în pandemie, printr-o serie de măsuri cel puțin bizare. „E important să clarificăm dacă domnul Iohannis se face vinovat de înaltă trădare, dacă domnul Ciolacu, Ciucă şi Geoană se fac vinovaţi de trădare”.

Pe undeva, ieșirea Elenei Lasconi este de înțeles și poate fi explicată prin cifrele sondajelor de opinie. Se aude că inclusiv liderii USR știu că nu va obține un scor mai mare de 8-10%, cu tot cu marja de eroare, de aici și disperarea care a cuprins-o. Doar pe ea, căci în partid este liniște și se fac planuri pentru viitorul congres, care trebuie să aducă o nouă conducere. De aceea alde Năsui, Voiculescu sau Barna nici nu ies în față, stau la umbra complotului. Toți sunt de acord cu un singur lucru – Elena Lasconi nu are prestanță pentru „Liga mare”, cu Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și George Simion, ea trebuie băgată la „iepuri”, cu Birchall, Diaconescu, Georgescu.

În lipsa sprijinului colegilor de partid, primărița cu ambiții de șef de stat a încercat să-l atragă de partea ei pe Dorin Cioabă, autointitulatul rege al rromilor. Chiar așa-zisul suveran a recunoscut discuțiile cu Elena Lasconi – „Am vorbit şi cu Elena Lasconi, care m-am avut bine cu ea, chiar ea, după ce şi-a depus candidatura, a zis «Da, domnul Cioabă, vreau să vă iau la noi la USR!» şi, la un moment dat, probabil staff-ul ei a zis «Nu vă încurcaţi cu rromii»”.

Fenomen periculos. Eolienele au început să consume energie din sistemul energetic național

Joi, România s-a confruntat pe tot parcursul zilei, inclusiv seara, cu un fenomen periculos. Eolienele, viitorul energetic impus României, au ajuns să consume energie din sistem, ajungând până la 18 MWh, pe fondul absenței în totalitate a oricărei adieri de vânt. De altfel, Institutul Național de Statistică a confirmat scăderea dramatică a aportului acestui tip de regenerabile, care a produs cu aproape 17% mai puțin în acest an.

Viitorul energetic al României, impus de la Bruxelles, sună extrem de sumbru. Joi, 14 noiembrie, pe parcursul întregii zile până spre seară, eolienele nu numai că au înțepenit, dar au devenit și mari consumatoare de energie din sistem, ajungând să extragă până la 18MWh pe mai multe intervale orare. Tot joi, la orele 17, în apropierea vârfului de consum, România importa 2.469 MWh, în timp ce din eolian intrau în sistem 8 MWh, iar panourile solare, care vor înlocui procente importante din energia în bandă, consumau 1 MWh.

În condițiile în care temperaturile erau încă pe plus și nu se ajunsese la orele de vârf. În inconștiența autorităților, care nu fac decât să repete mecanic toate inepțiile Comisiei Europene, nimeni nu ia în calcul scenariile care deja au devenit realitate. Ce facem când nu bate vântul, când vine seara și când intrăm în sezonul rece? Pentru că exact în orele de vârf, când consumul crește vertiginos, România rămâne fără energie, pentru că regenerabilele vieții nu mai produc.

”În ultima perioadă s-a putut constata modificarea substanțială a structurii de producție din SEN în urma integrării în ultimii ani a unui număr tot mai mare de centrale electrice regenerabile (eoliene si fotovoltaice), cu o pondere tot mai importantă în puterea totală instalată în SEN, centrale al căror nivel de certitudine privind asigurarea siguranței în funcționare a SEN este mult mai mic decât cel al celor clasice, proces care se află în continuă evoluție.

De asemenea, se observă creșterea semnificativă a producției de energie generată de către centralele electrice eoliene și fotovoltaice, fapt care conduce, pe de o parte, la scoaterea de pe piață în mod implicit a unor grupuri clasice a căror nivel de certitudine privind asigurarea rezervelor de sistem este net superior celor din surse regenerabile și, pe de altă parte, la limitarea funcționării acestora, trecerea lor în conservare sau dezafectarea acestora ca urmare a îndeplinirii cerințelor asumate prin Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC), sau prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste evoluții conduc la indisponibilizarea unor cantități semnificative de rezerve de sistem pe care acestea le puneau la dispoziția SEN”, susține Ministerul Energiei.

Fixul bateriilor

Funcționarea Centralelor Electrice Eoliene (CEE) și a Centralelor Electrice Fotovoltaice (CEF) prezintă variații foarte mari de putere (la creștere cât și la reducere), atât din punctul de vedere al amplitudinii, cât și a vitezei de variație, atât în timpul vârfului de sarcină cât și a golului de sarcină, admite Ministerul Energiei.

”Suprapunerea defavorabilă a efectelor acestor variații peste caracterul natural al consumului, respectiv producției (vârf sau gol de sarcină), conduce la creșterea semnificativă a energiilor de echilibrare și implicit a costurilor cu echilibrarea SEN. Astfel, în prezent, se poate constata un deficit al capacităților energetice capabile să asigure echilibrarea SEN, din cauza lipsei, în principal, a centralelor termoelectrice cu funcționare în ciclu combinat și a soluțiilor de stocare în baterii, astfel încât continuarea procesului de intensificare a implementării surselor regenerabile de energie necesită a fi în strânsă corelare cu soluțiile de stocare a energiei, precum bateriile și/sau stocarea hidro”, se arată în motivarea unui proiect de ordonanță de urgență. În fapt, singurul obiectiv al Ministerului Energiei este să echilibreze sistemul cu baterii, deși acestea nu vor putea acoperi deficitul de energie din sistem.

Scad resursele de energie

Potrivit ultimului raport al Institutului Național de Statistică (INS), în perioada 1.I-30.IX.2024, resursele de energie primară au scăzut cu 2,5%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 0,3%, față de perioada 1.I-30.IX.2023. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-30.IX.2024, au totalizat 23982,6 mii tone echivalent petrol1 (tep), în scădere cu 614,9 mii tep față de perioada 1.I-30.IX.2023. Producţia internă a însumat 12666,5 mii tep, în scădere cu 720,7 mii tep (-5,4%) faţă de perioada 1.I-30.IX.2023, iar importul a fost de 11316,1 mii tep, în creștere cu 105,8 mii tep (+0,9%).

În fapt, producția de energie din cărbune și gaz a scăzut cu 0,3%, hidro a scăzut cu 23,6%, nuclearul s-a redus cu 3,8%, iar producția din eolian a scăzut cu 16,9%. Singura care a crescut, aparent generos, în primele 9 luni ale acestui an, a fost producția din fotovoltaice, cu 58,6%, însă, neacoperind orele de vârf și nici noaptea, aportul a fost nesemnificativ. Pe de altă parte, adevărata creștere a fost la importurile de energie, care s-au majorat cu 61,1%.

Transgaz a raportat un profit net de 158,8 milioane lei, în primele nouă luni, în urcare cu 424%

0

Transgaz a raportat un profit net de 158,8 milioane lei, în primele nouă luni, în urcare cu 424%, la nivel individual, potrivit raportului transmis Bursei de Valori București.

Potrivit companiei, profitul brut realizat la 30.09.2024, este cu 184.899 mii lei superior celui prevăzut în BVC, înregistrând o creștere de 1422%, iar profitul net este cu 177.876 mii lei superior celui prevăzut în BVC.

Veniturile din activitatea de exploatare înainte de activitatea de echilibrare și de construcții conform cu IFRIC12 la 30.09.2024, înregistrează o creștere de 128% față de veniturile realizate la 30 septembrie 2023, respectiv o creștere de 307.111 mii lei, la 1,38 miliarde lei.

În perioada 1 octombrie 2021 – 30 septembrie 2023 tarifele de transport gaze naturale nu au fost actualizate, fiind aplicabile tarifele de transport aprobate prin Ordinul ANRE nr.32/2021, corespunzătoare unui venit reglementat de 1.041.465,61 mii lei.

Începând cu data de 1 octombrie 2023 sunt aplicabile tarifele de transport gaze naturale aprobate prin Ordinul Președintelui ANRE nr.68 din 30.05.2023. Venitul reglementat aprobat aferent transportului gazelor naturale în perioada 1 octombrie 2023 – 30 septembrie 2024 este de 1.647.347,820 mii lei.

Cheltuielile de exploatare înainte de echilibrare și de activitatea de construcții conform cu IFRIC12 la 30.09.2024, înregistrează o creștere de 114% față de 30 septembrie 2023, nivelul acestora fiind cu 156.510 mii lei mai mare, la 1,27 miliarde lei.

Comparativ cu realizările la 30 septembrie 2023 profitul brut realizat la 30 septembrie 2024 înregistrează o creștere de 379% respectiv cu 146.392 mii lei iar profitul net înregistrează o creștere de 424% respectiv cu 121.420 mii lei.

La nivel consolidat, comparativ cu realizările la 30 septembrie 2023 profitul brut consolidat realizat la 30 septembrie 2024 înregistrează o creștere de 340% respectiv cu 130.598 mii lei iar profitul net consolidat înregistrează o creștere de 373% respectiv cu 105.555 mii lei.

 

Europa, în umbra excepționalismului american

Piața de capital din SUA a salutat victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale. Pe aproape toate dimensiunile, mixul de politici este pozitiv pentru acțiunile americane — dereglementare, reduceri de taxe, costuri mai mici ale energiei, dolar puternic.

Evaluarea premium reflectă o încredere crescută a pieței financiare în excepționalismul american, țara beneficiind de leadership în toate industriile principale ale viitorului, în special în inteligența artificială.

Potrivit Financial Times, excepționalismul american a fost o caracteristică stabilită a economiei globale (și a performanței piețelor de capital) încă din 2008, când economia SUA a început să se desprindă decisiv de alte țări dezvoltate și, în special, de Europa.

Există unele economii care au atracții rivale, în special India și Japonia și anumite piețe emergente, din diverse motive. Dar, în multe privințe, SUA continuă să se distanțeze de alte națiuni, alimentată de aderarea sa la economia de piață liberă și de adoptarea inovației.

Programul politic al lui Trump va amplifica această tendință. Cea mai palpabilă divergență este cu Europa. Din 2009, PIB-ul pe cap de locuitor al SUA  aproape s-a dublat, ajungând la 86.600 de dolari, conform FMI. PIB-ul pe cap de locuitor al zonei euro a crescut cu aproximativ 17 la sută și acum se află la doar jumătate din nivelul din Statele Unite.

UE a ales un drum al reglementării în detrimentul inovației și, ca urmare, Europa nu are lideri emergenți în domeniul inteligenței artificiale sau al tehnologiei. Acest lucru a fost agravat de o aderare unilaterală la obiectivele de emisii nete zero, care va avea pur și simplu efectul de a exporta producția de energie a Europei în SUA și în Orientul Mijlociu –  și producția industrială în SUA și China.

Regatul Unit ar fi putut scăpa de acest coșmar prin Brexit, dar din păcate și-a folosit independența pentru a urma un drum similar cu cel al UE.

Problemele Europei vor fi acum intensificate de tarifele impuse de Trump, care vor adăuga o presiune suplimentară asupra economiei zonei euro, cu o creștere modestă a PIB-ului așteptată în 2025.

Acțiunile europene sunt ieftine în comparație cu istoria lor. Există multe companii care vor  fi vizate cu rate de impozitare din ce în ce mai mari de către guvernele afectate de datorii. Absența creșterii se va traduce prin deficite mai mari și instabilitate politică.

Un nou sondaj care dă o finală Ciolacu-Ciucă/PSD și PNL conduc la votul politic

Un nou sondaj realizat de CIRA (The Center for International Research and Analysis) vine să confirme faptul că Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă se află pe primele două locuri în prefeințele alegătorilor în cursa pentru președinția României. PSD și PNL conduc la votul politic.

Un ultim sondaj de opinie arată că finala prezindențială va fi între Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Cei interviați pe baza acestui sondaj au avut de răspuns la mai multe întrebări. Au fost 1040 de subiecți intervievați.

Dacă duminica viitoare ar fi alegeri prezindențiale cu ce candidat ați vota?

Marcel Ciolacu (PSD) – 30%

Nicolae Ciucă (PNL) – 18%

George Simion (AUR) – 17%

Elena Lasconi (USR) – 14%

Mircea Geoană (candidat independent) – 7%

Cristian Diaconescu (candidat independent) – 5%

Călin Georgescu – 4%

Kelemen Hunor (UDMR) – 2%.

Pe 1 decembrie 2024, vor avea loc alegeri parlamentare. Cu ce partid ați vota?

PSD – 31%

PNL – 20%

AUR – 16%

USR – 12%

UDMR – 5%

SOS România – 5%

 Cât de mult vă îngrijorează următoarele lucruri?

80% dintre români sunt îngrijorați mult și foarte mult de o criză economică

57% dintre români sunt îngrijorați mult și foarte mult de război mondial

57% dintre români sunt îngrijorați mult și foarte mult de o criză politică

57% dintre români sunt îngrijorați mult și foarte mult de războiul din Ucraina

40% dintre români sunt îngrijorați mult și foarte mult de posibilitatea ca extremiștii să vină la putere

43% dintre români sunt îngrijorați mult și foarte mult de războiul din Israel

 

China se înarmează pentru un război comercial cu Donald Trump

China a pregătit contramăsuri puternice pentru a riposta împotriva companiilor americane dacă Donald Trump reaprinde un război comercial mocnit între cele mai mari două economii ale lumii.

Xi Jinping a fost luat prin surprindere de victoria lui Trump în 2016 și de impunerea ulterioară a tarifelor mai mari. Dar Beijingul a introdus în ultimii opt ani legi cuprinzătoare care îi permit să plaseze pe lista neagră companii străine, să impună propriile sancțiuni și să limiteze accesul american la lanțurile de aprovizionare cruciale, relatează Financial Times.

Joe Biden a menținut majoritatea măsurilor predecesorului său împotriva Chinei, dar Trump a semnalat deja o poziție și mai dură.

Însă China dispune acum de o „lege anti-sancțiuni străine” care îi permite să contracareze măsurile luate de alte țări și de o „listă a entităților nesigure” pentru companiile străine pe care le consideră că au subminat interesele sale naționale.

O lege extinsă de control al exporturilor înseamnă că Beijingul poate, de asemenea, să transforme în armă dominația sa globală asupra furnizării a zeci de resurse, cum ar fi pământurile rare și litiul, care sunt cruciale pentru tehnologiile moderne.

„Focuri de avertisment”

Andrew Gilholm, analist la firma de consultanță Control Risks, a spus că mulți au subestimat daunele pe care Beijingul le-ar putea provoca intereselor SUA.

Gilholm a menționat „focuri de avertisment” trase în ultimele luni. Acestea au inclus sancțiuni impuse Skydio, cel mai mare producător de drone din SUA și furnizor al armatei ucrainene, care interzic grupurilor chineze să furnizeze companiei componente critice.

Beijingul a amenințat, de asemenea, că va include PVH, a cărei mărci includ Calvin Klein și Tommy Hilfiger, pe lista sa de „nerecomandate”. „Acesta este doar vârful aisbergului,” subliniază Gilholm.

China se grăbește să își facă lanțurile de aprovizionare cu tehnologie și resurse mai rezistente la perturbările cauzate de sancțiunile americane, în timp ce își extinde comerțul cu țările mai puțin aliniate la Washington. Din perspectiva Beijingului, în timp ce relațiile cu SUA erau mai stabile spre sfârșitul președinției lui Biden, politicile administrației ieșite din funcție au continuat în mare măsură în aceeași direcție ca în primul mandat al lui Trump.

Xi nu poate ignora amenințarea lui Trump de a impune tarife generale de peste 60% asupra tuturor importurilor din China, având în vedere încetinirea creșterii economice, încrederea slabă a consumatorilor și șomajul istoric ridicat în rândul tinerilor.

Totuși, așa cum a avertizat James Zimmerman, partener la firma de avocatură Loeb & Loeb din Beijing, „probabilitatea unei extinderi a războiului comercial în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump SUA este mare.”

România, falimentară. Aproape 300.000 de companii raportează pierderi

Din cele 907.000 companii înregistrate în România aproape 300.000 de mii au raportat pierderi în 2023, situația în acest an fiind chiar mai gravă, pe fondul declinului economic accentuat. Procentual, din totalul întreprinderilor, 32% au raportat pierderi financiare, 57% profit și 10,6% au avut rezultat nul. Potrivit unui raport al Consiliului Concurenței, anul trecut a fost primul din 2017 în care a scăzut ponderea întreprinderilor profitabile și a crescut ponderea întreprinderilor care înregistrează pierderi. 

Dintr-un total de 907.000 companii active din România în 2023, 290.240 au raportat pierderi, 96.142, rezultat nul, și 386.382, profit, se arată într-un raport al Consiliului Concurenței. Din 2017 până anul trecut, 2023 este primul an în care nivelul profitului total a scăzut, după ce crescuse anual. Simultan, pierderea totală s-a accentuat, deși în anii precedenți se ameliorase ușor.

”Este, de asemenea, primul an al perioadei analizate în care scade ponderea întreprinderilor profitabile și crește ponderea întreprinderilor care înregistrează pierderi, în timp ce întreprinderile cu rezultat nul au o pondere aproximativ egală cu cea din anii precedenți. În valori absolute, crește numărul întreprinderilor profitabile (cu 7 mii) și al celor care înregistrează pierderi, modificarea celei de-a doua categorii fiind semnificativă (51 de mii de întreprinderi)”, se precizează în raportul Consiliului Concurenței.

Cele mai mari creșteri ale profitului total, comparativ cu anul precedent, din perioada 2017-2023, rămân cele din 2021 și 2022, în valoare de 53,7 mld. lei (în anul 2021), respectiv de 52,8 mld. lei (în anul 2022). Calculând suma cifrelor de afaceri nete ale întreprinderilor profitabile și rata cumulată a profitului, se observă că, în anul 2023, rata profitului a scăzut cu 2% comparativ cu anul 2022, semnalează Consiliul Concurenței.

Închideri pe bandă rulantă

Pentru o analiză a persistenței pierderii, Consiliul Concurenței a selectat întreprinderile care au înregistrat pierdere brută în anul 2019, în număr de 237,8 mii și a analizat evoluția lor pe perioada 2019-2023. S-a constatat că 41,4% dintre acestea (98 de mii) au fost închise până la finele anului 2023 (dintre care 1,6% închizându-se în 2023), 11% (26 de mii) au înregistrat pierdere persistentă pe întreaga perioada 2019-2023, iar restul de 48% (113 mii întreprinderi) au oscilat între profit și pierdere la nivel anual în perioada de analiză.

La finele anului 2022, doar 39% variaseră pe perioada de analiză între pierdere/profit/rezultat nul ceea ce înseamnă că 9% dintre întreprinderile selectate au trecut pe profit sau au înregistrat rezultat nul în 2023, deci au întrerupt pierderea persistentă înregistrată până atunci, adică între 2019 și 2022.

”Creșterea numărului de întreprinderi se corelează, în general, cu o creștere a numărului de angajați. Deși, în anul 2022, s-a remarcat creșterea foarte ușoară a numărului mediu de angajați, de 0,07% (2.750 de persoane în valoare absolută), comparativ cu o creștere de aproximativ 30.000 a numărului de întreprinderi, în anul 2023, creșterea cu 66 de mii a numărului de întreprinderi s-a reflectat într-o creștere a numărului mediu de angajați cu 128 de mii, reprezentând 3% din numărul mediu al angajaților înregistrați în anul 2022. Creșterea numărului de întreprinderi din 2022 și 2023 s-a datorat, în ambele cazuri, în procent de 99,8%, creșterii numărului de microîntreprinderi”, se arată în raportul Consiliului Concurenței.

Decapitalizarea continuă

Pentru a analiza persistența decapitalizării, Consiliul Concurenței a pornit de la întreprinderile care au înregistrat decapitalizare în anul 2019 și a fost analizată evoluția lor de-a lungul următorilor cinci ani. Astfel, s-a constatat că, dintre cele 277 de mii de întreprinderi care au înregistrat decapitalizare în anul 2019, 129 de mii, reprezentând 47%, s-au închis până în anul 2023.

Dintre acestea, 49 de mii de întreprinderi, reprezentând 18% din eșantion, s-au închis în cursul anului 2023, acesta fiind anul cu cele mai multe întreprinderi închise din întreaga perioadă 2020-2023. În ceilalți ani (2020, 2021 și 2022) s-au închis 12%, 10% și, respectiv, 8% din întreprinderile eșantionului supus analizei.

Dintre întreprinderile rămase, 94 de mii, reprezentând 34% din eșantion, au ajuns în anul 2023 să continue activitatea în aceleași condiții de decapitalizare înregistrate în 2019, și doar 53 de mii, reprezentând 19% totalul analizat, îndeplineau, la finalul anului 2023, condiția considerată: capitalul propriu cel puțin egal cu jumătate din capitalul social.

Trio de iubăreți. Meloni, Musk și Trump ar putea să definească politica europeană!

Giorgia Meloni pare să devină punctul de contact principal al lui Donald Trump în Europa – mai ales datorită prieteniei sale strânse cu Elon Musk.

Magnatul tehnologic a susținut campania electorală a lui Trump cu o sumă estimată la 120 de milioane de dolari. Acum a devenit un consilier de top pentru președintele ales și a fost numit șef al unui Departament pentru Eficiența Guvernamentală (DOGE).

În timpul discursului său  de la Mar-a-Lago, Trump l-a elogiat pe șeful Tesla, SpaceX și X, spunând printre multe altele „Te iubesc, Elon Musk” și „Avem o nouă stea, o stea s-a născut, Elon.”

Seducție și influență

Mai puțin cunoscută decât sprijinul lui Musk pentru Trump este imensa sa admirație pentru prima femeie prim-ministru a Italiei, notează UnHerd. Nici nu a terminat bine Meloni convorbirea cu Trump pentru a-l felicita – echipa ei a spus că a fost prima lideră europeană care a vorbit cu el – că deja vorbea la telefon cu Musk.

Premierul italian și noul președintele american, conform comunicatului său oficial, „și-au exprimat dorința de a colabora împreună în strânsă coordonare pe toate principalele probleme internaționale, începând cu Ucraina.” Meloni le-a spus jurnaliștilor că Musk a „adăugat valoare” și a făcut „lucruri extraordinare”.

Ce „lucruri extraordinare” va face Musk pentru Trump? Se pare că nu  se va ocupa doar de  risipa guvernamentală. Când Volodimir  Zelenski a sunat  pentru a-l felicita pe Trump pentru victoria sa,  Musk era încă cu președintele ales la Mar-a-Lago și s-a alăturat apelului.

Musk a fost implicat în Ucraina încă din 2022, când a oferit țării sistemul său de internet Starlink gratuit. Cu toate acestea, mai târziu s-a plâns de costuri, iar administrația Biden a preluat factura. Și din ce în ce mai mult a pus la îndoială sensul continuării rezistenței ucrainenilor.

Ce va face Meloni? Spre deosebire de Trump și Musk, ea a fost și rămâne unul dintre cei mai devotați susținători ai trimiterii de arme în Ucraina. Dar, mai mult decât oricine altcineva din Europa, ar putea să-l influențeze pe Trump și Musk.

În general, Trump și Meloni sunt pe aceeași lungime de undă ca și populiștii sau naționaliștii de dreapta, care sunt adesea etichetați drept „extremiști de dreapta” sau „fascisti”.

După cum a declarat Andrea Di Giuseppe, care reprezintă partidul Frații Italiei al lui Meloni în America, pentru site-ul Politico: „Când vine vorba de colaborarea cu Trump, ea este singura conservatoare printre membrii fondatori ai UE și economiile mari din Europa, iar abordarea ei este foarte similară cu cea a lui Trump.”

În Musk, acum are un intermediar la fel de puternic. Chiar în luna septembrie, au stat unul lângă celălalt la o cină de gală în Ziegfeld Ballroom din Manhattan, la care el i-a înmânat Global Citizen Award  2024 de la think tank-ul Atlantic Council. Poate că nu au o relație romantică, dar sunt îndrăgostiți de ideile celuilalt.

Ceea ce îi leagă în primul rând este credința lor că Occidentul va muri dacă nu își va inversa eșecul de a se reproduce. Populația Italiei – de exemplu – a scăzut cu mai mult de un milion la 59,3 milioane din 2014.  Musk aprobă 100% strategia lui Meloni de a opri migranții ilegali.

În cei doi ani de la alegeri, Meloni a devenit nu doar liderul politic de frunte al dreptei europene, ci și liderul politic de frunte al Uniunii Europene, mai ales  când Emmanuel Macron este slăbit, iar guvernul lui Olaf Scholz s-a prăbușit. Relația ei cu Musk și Trump ar putea foarte bine să contureze viitorul Europei în anii următori.

 

Vistieria s-a golit. Guvernul se împrumută din nou de la Banca Mondială să acopere deficitul

Pentru că nu mai știe de unde să facă rost de bani, Guvernul a apelat, de data aceasta, la un împrumut dedicat dezastrelor naturale, oferit de Banca Mondială. Executivul a încercat să convingă banca să ia în considerare inundațiile din Vaslui și Galați, ca să se aplice retroactiv clauza tragerii sumelor de bani doar în cazul producerii unor catastrofe. Același tip de împrumut a fost accesat de la Banca Mondială și în pandemie, când România s-a îndatorat cu 400 milioane de euro.

România va accesa un nou împrumut de la Banca Mondială, în valoare totală de 466,9 milioane de euro, de data aceasta folosind un artificiu prin invocarea unui dezastru care deja s-a petrecut, în condițiile în care tipul special de credit al băncii prevede acordarea sumelor doar în momentul apariției dezastrului. Invocarea inundațiilor din Vaslui și Galați este doar un pretext pentru a acoperi deficitul bugetar tot mai accentuat și denotă situația gravă a finanțelor țării.

Guvernul ne explică faptul că Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care aparține Băncii Mondiale, și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini România prin acordarea unui nou împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opțiune de amânare a tragerii până la apariția unei catastrofe (CAT-DDO). Conform specificului acestui instrument de finanțare, sumele împrumutului se disponibilizează în contextul producerii unor dezastre/situații de urgență (naturale sau biologice), care necesită adoptarea de către autorități a unor măsuri de intervenție ce presupun mobilizarea de resurse financiare, umane etc. Primul împrumut de tip CAT-DDO, în valoare de 400 milioane de euro, a fost contractat în 2018 și a fost tras în 2020, în contextul apariției pandemiei Covid-19.

10  riscuri, 4 scenarii

Potrivit Raportului RO-Risk și Planului național de management al Riscurilor de dezastre, România este o țară cu o mare vulnerabilitate la producerea dezastrelor naturale și tehnologice, fiind identificate și evaluate 10 riscuri selectate pe baze științifice ca fiind probabile să aibă loc pe teritoriul țării.

Este vorba despre cutremur, inundații, secetă, incendii de pădure, alunecări de teren, accident nuclear și radiologic, accidente industriale majore ce implică substanțe periculoase, transportul substanțelor periculoase, epidemii și zoonoze, susține Guvernul. Impactul fizic, economic și psiho-social a relevat valori care necesită activarea într-un timp scurt a unor resurse de personal, tehnice și financiare deosebite. Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2024-2026 cuprinde Secțiunea riscuri generate de situații de urgență, o estimare a impactului dezastrelor, elaborat cu sprijinul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), în cadrul căruia s-au avut în vedere 4 scenarii aparținând atât riscurilor naturale, cât și celor tehnologice, care pot apărea. În acest context, a fost aprobată negocierea Acordului de împrumut dintre România și BIRD în valoare de 466,9 milioane de euro, care a fost semnat la data de 2 octombrie 2024.

Galați și Vaslui, băgate la înaintare

Sumele împrumutului se vor disponibiliza în contextul producerii unor dezastre/situații de urgență, documentul prin care se confirmă apariția situației de urgență și care va fi transmis BIRD fiind Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Ulterior tragerii, sumele împrumutului vor fi utilizate pe măsura necesităților de finanțare a deficitului bugetului de stat și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, mai arată Executivul.

”Potrivit elementelor convenite cu finanțatorul, împrumutatul poate accesa sume din împrumut și pentru eventuale dezastre/situații de urgență care se produc anterior semnării împrumutului, cu condiția ca pentru a răspunde situației de urgență în cauză să fi fost emisă o Hotărâre a CNSU, care să fie valabilă și în vigoare la data solicitării tragerii respective. În prezent, având în vedere fenomenele hidrometeorologice devastatoare recente din județele Galați și Vaslui (pentru care a fost emisă, printre altele, Hotărârea CNSU din 14 septembrie 2024), se analizează cu finanțatorul posibilitatea accesării sumelor împrumutului, în contextul acestor evenimente se situație de urgență apărute, de îndată ce împrumutul va intra în vigoare, în funcție de necesități”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut.

Dobânzi de peste 100 milioane de lei pe an

Guvernul solicită adoptarea proiectului de lege în procedură de urgență pentru pentru a permite respectarea angajamentelor asumate față de finanțator în ceea ce privește intrarea în vigoare a Acordului și totodată pentru a asigura posibilitatea accesării sumelor împrumutului în cel mai scurt timp, în funcție de nevoile de finanțare.

Impactul asupra cheltuielilor bugetului de stat este generat de plata serviciului datoriei publice asociat împrumutului, respectiv plata dobânzilor și a comisioanelor aferente. Estimându-se că împrumutul se va disponibiliza în două tranșe în cursul anului 2024 și 2025, cheltuielile bugetare vor crește cu 11.673.000 lei în 2024, 102.151.000 lei în 2025, 119.209.000 lei în 2026, 122.491.000 lei în 2027 și 125.054.000 lei în 2028. Și asta în condițiile în care rambursarea împrumutului se va face într-o singură tranșă abia în 15 mai 2044. Potrivit contractului de împrumut, rata de dobândă este egală cu rata de referință (bazată pe rata EURIBOR la 6 luni) plus marja variabilă, cu posibilitatea conversiei ulterioare, iar datele de plată sunt 15 mai și 15 noiembrie ale fiecărui an. BIRD percepe un comision inițial în valoare de 0,50% aplicat la suma împrumutului, plătibil în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Acordului sau anterior efectuării tragerii din împrumut. În cazul extinderii datei limită de tragere a împrumutului, banca percepe un comision de reînnoire, egal cu 0,25% din suma împrumutului sau a părții netrase din împrumut, pentru care se solicită extinderea.

Exodul creierelor – destinația nordul bogat

Emigrarea persoanelor calificate spre țările mai bogate din nord afectează economiile națiunilor din sudul și centrul Europei.

Prin exacerbarea penuriei de forță de muncă la nivel regional și privarea țărilor mai sărace de veniturile fiscale, exodul creierelor(brain drain) reprezintă încă un obstacol pentru UE în încercarea de a îmbunătăți creșterea economică, în timp ce abordează declinul populației și stagnarea productivității.

Victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA ridică miza, cu riscul unor tarife comerciale generale asupra exporturilor europene de cel puțin 10% – o măsură care ar putea transforma creșterea anemică a Europei într-o recesiune totală.

Aproximativ 2,3 milioane de persoane născute în Portugalia, adică 23% din populația sa, locuiesc în prezent în străinătate, informează Reuters. „Portugalia trăiește un adevărat iad demografic pentru că  nu este capabilă să creeze condiții pentru a reține și atrage tinerii talentați”, a declarat Pedro Ginjeira do Nascimento, director executiv al Business Roundtable Portugal. Italia nu reușește să împiedice fuga talentelor, iar marea majoritate a migranților nu se pot califica pentru domenii de vârf.

Angajații calificați sunt atrași de țările scandinave, Olanda, Germania, Marea Britanie și Austria. Eszter Czovek și soțul ei se mută din Ungaria în Austria, unde lucrătorii câștigă în medie 41 de  euro pe oră, comparativ cu 12,8 euro în Ungaria, cea mai mare diferență salarială între țările vecine din Uniunea Europeană.

Numărul ungurilor care locuiesc în Austria a crescut la 107.264 până la începutul acestui an, de la doar 14.151 când Ungaria a aderat la UE.

Mulți europeni se îndreaptă în continuare spre Statele Unite în căutarea unor locuri de muncă mai bune – aproximativ 4,7 milioane trăiau acolo în 2022, conform Institutului pentru Politica Migrației din Washington.

Prin urmare, îngrijorările cresc în privința viabilității pe termen lung a modelului economic european, având în vedere populația  care îmbătrânește rapid și eșecul de a câștiga cote substanțiale din piețele cu creștere rapidă ale viitorului.

În cele din urmă, migrația spre nord este o consecință inevitabilă: persoanele bine pregătite profesional pleacă din țările lor, deoarece guvernele nu le oferă salarii mari, oportunități de afirmare  în carieră și un standard de viață  ridicat.

Vești de ultimă oră! Ministrul Finanţelor anunţă prelungirea termenului pentru aplicarea amnistiei fiscale

1

Vin vești de ultimă oră din direcția ministrului Finanțelor din Guvernul Ciolacu, Marcel Boloș.

Mai exact, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, anunţă joi că s-a decis prelungirea termenului pentru aplicarea amnistiei fiscale, până la data de 20 decembrie 2024. Totul, în condiţiile în care peste 120.000 de contribuabili şi-au prezentat deja intenţia să beneficieze de această măsură. Șeful de la Ministerul Finanțelor mai transmite că va propune permanentizarea acordării bonificaţiei de 3% pentru contribuabilii care şi-au achitat la timp taxele şi impozitele.

Boloș: Am decis prelungirea termenului pentru aplicarea amnistiei fiscale, până la data de 20 decembrie 2024

„Vin astăzi cu două anunţuri importante: Pentru a veni în sprijinul contribuabililor care vor să-şi clarifice situaţia fiscală, am decis prelungirea termenului pentru aplicarea amnistiei fiscale, până la data de 20 decembrie 2024.

Concret, termenul limită pentru depunerea notificărilor prin care se transmite intenţia de a beneficia de amnistie rămâne 25 noiembrie, dar prelungim termenul pentru emiterea certificatelor de atestare fiscală şi plată până la 20 decembrie”, a transmis ministrul Marcel Boloș, joi, 14 noiembrie, pe pagina sa de Facebook.

Ministrul Finanțelor precizează că a luat această decizie pentru că amnistia fiscală din 2024 a fost diferită faţă de cele de până acum.

„Fiind mai aproape de contribuabili şi mult mai uşor de accesat, a atras peste 120.000 de contribuabili care vor şi-au prezentat deja intenţia să beneficieze. Informarea contribuabililor cu privire la măsurile fiscale adoptate, prin intermediul Poştei Române şi a SPV, a determinat contribuabilii să fie interesaţi să-şi achite obligaţiile fiscale. Totodată, formularele care s-au depus de către contribuabili, notificarea şi cererea de anulare, au fost simplificate, astfel încât pentru contribuabili accesarea acestor măsuri fiscale să fie o formalitate prin care să îşi manifeste intenţia de a beneficia de aceste anulări de obligaţii, iar pe de altă parte, să aibă timpul necesar pentru a-şi asigura lichidităţile financiare pentru achitarea obligaţiilor bugetar”, menționează ministrul Finanţelor.

Boloș: Este un pas concret prin care dorim să sprijinim corectitudinea

Boloş a felicitat personalul ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) pentru că „depune toate eforturile pentru a soluţiona solicitările contribuabililor, fiind prezenţi la serviciu atât în afara programului din cursul saptamânii, cât şi în weekend”.

„Este un pas concret prin care dorim să sprijinim corectitudinea, să încurajăm conformarea voluntară şi să susţinem mediul de afaceri şi cetăţenii afectaţi de dificultăţi financiare”, notează Marcel Boloş.

Ce a mai anunțat ministrul Finanțelor

Nu în ultimul rând, Boloș mai anunţă că Ministerul Finanțelor va propune permanentizarea acordării bonificaţiei de 3% pentru contribuabilii care şi-au achitat la timp taxele şi impozitele.

„O transformăm astfel într-o formă de recunoştinţă recurentă, un angajament faţă de toţi cei care contribuie, an de an, la stabilitatea şi dezvoltarea României”, subliniază ministrul.

Citiți și: Mascarada amnistiei fiscale. Datorii de 29 miliarde lei erau deja prescrise

Întâlnirea premierului Marcel Ciolacu cu omologul său britanic, Keir Starmer/VIDEO

Premierul Marcel Ciolacu a fost primit, miercuri, de omologul său britanic, Keir Starmer, şeful Executivului transmiţând că puternica diasporă românească ne inspiră să facem mai mult pentru a consolida parteneriatul strategic. Premierul anunţă că au decis să consolideze cooperarea economică şi parteneriatul de apărare.

”Prim-ministrul Keir Starmer l-a primit în această după-amiază pe prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, la Downing Street. Liderii au început prin a discuta despre vizita istorică, care a fost prima a unui prim-ministru român în Regatul Unit în mai bine de 17 ani”, a transmis Cabinetul premierului Starmer, într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, în domeniile apărării, securităţii, comerţului şi investiţiilor, ”relaţia dintre cele două ţări este plină de oportunităţi şi potenţial”.

Ciolacu şi Starmer au discutat, de asemenea, despre aprofundarea cooperării în domeniul apărării şi al achiziţiilor publice şi au subliniat importanţa sprijinirii aliaţilor din regiune în faţa agresiunii continue a Rusiei.

”Prim-ministrul Starmer a salutat reflecţiile prim-ministrului Ciolacu cu privire la situaţia din Marea Neagră, inclusiv sprijinul continuu al Regatului Unit pentru deminare. De asemenea, au discutat despre modul în care Regatul Unit ar putea sprijini în continuare infrastructura naţională critică a României prin investiţii şi expertiză, inclusiv în domeniul energiei curate”, se mai arată în documentul citat.

Geoeconomia, veriga slabă a UE

Geoeconomia—interacțiunea dintre comerț, finanțe, tehnologie și securitate națională—ar trebui să devină noul cuvânt de ordine la Bruxelles. 

Capacitatea Europei de a rămâne relevantă pe scena globală depinde de abilitatea sa de a aborda provocările geoeconomice, inclusiv războiul Rusiei împotriva Ucrainei și creșterea constrângerii economice din partea Chinei.

Va conta și pentru gestionarea noului lider al Statelor Unite. Donald Trump a amenințat că va crește tarifele împotriva partenerilor europeni.

Îngreunată de o distribuție excesiv de complexă a responsabilităților între numeroasele sale instituții și cele 27 de state membre, UE suferă de disfuncționalități interne în ceea ce privește geoeconomia, relatează Foreign Affairs. Aceste diviziuni fac ca impunerea și aplicarea sancțiunilor, a controalelor la export și a altor instrumente de politică economică să fie perpetuu dificile.

Dacă blocul nu poate veni cu un sistem mai eficient pentru a desfășura operațiunile zilnice, nu va putea să-și croiască un drum independent prin amenințările internaționale în creștere.

Fragmentare și birocrație

Pe hârtie, UE are tot ce îi trebuie pentru a fi o superputere în domeniul securității economice. Este este a treia cea mai mare economie din lume, cu o piață internă de 450 de milioane de consumatori bogați. Este a doua cea mai mare sursă de fluxuri de investiții străine directe din lume. Și are activele necesare pentru a implementa sancțiuni financiare cuprinzătoare. Swift, care conectează toate băncile internaționale, are sediul în Belgia. UE controlează, de asemenea, a doua cea mai folosită monedă din lume, euro.

Cu toate acestea, eforturile în domeniul securității economice au stagnat în mare măsură. Decidenții europeni spun că își propun să „reducă riscurile” din China, dar nu pot ajunge nici măcar la o definiție a ceea ce înseamnă acest concept sau ce ar implica în practică.

Votul recent al statelor membre în Consiliul Uniunii Europene de a impune tarife asupra vehiculelor electrice chinezești este o ilustrare perfectă a capcanelor fragmentării blocului. Germania nu a fost singura  care a votat împotriva tarifelor: și Ungaria, care a primit aproape jumătate din investițiile directe străine chineze în Europa în 2023, a spus nu.

Deși UE a aprobat în cele din urmă măsura, aspectul fragmentării și birocrației europene a fost jalnic. În alte cazuri, a dus deja la o diluare a politicilor: eforturile europene de a limita importurile de gaz natural lichefiat din Rusia au fost continuu împiedicate de către unele state membre, în special de Spania.

Chiar și atunci când blocul reușește să se unească, așa cum a făcut pentru a impune sancțiuni financiare împotriva Rusiei după invazia Ucrainei, depinde de personalul și expertiza SUA pentru a-și aplica propriile politici.

Autoritățile americane au impus sancțiuni de două ori mai multor nave ale căror livrări încalcă plafonul de preț al petrolului stabilit de G7/UE decât omologii lor europeni. Cu întoarcerea lui Trump, acea dependență ar putea fi periculoasă. Președintele care vine la Casa Albă a adoptat o poziție mult mai ostilă față de statele europene decât predecesorul său.

Dacă obiectivele de politică ale Statelor Unite și cele ale UE încep să se abată pe subiecte cheie, cum ar fi comportamentul din ce în ce mai agresiv al Chinei față de Taiwan în Marea Chinei de Sud sau războiul Rusiei împotriva Ucrainei, Europa ar putea avea și mai multe dificultăți în a-și desfășura instrumentele de stat economic independent de America.

Fără investiții instituționale semnificative, ambițiile Uniunii Europene în materie de securitate economică vor avea de suferit. Membrii săi vor fi vulnerabili la adversari care încearcă să le facă rău și la aliați care își prioritizează propriile interese.

 

Mircea Lucescu: „Steaua e un brand național, nu poți să îl desființezi”

3

În conferința premergătoare meciului echipei naționale împotriva Kosovo, de vineri, selecționerul „tricolorilor”, Mircea Lucescu, și-a făcut timp să vorbească și despre un subiect care arde: Steaua și procesul pe care i-l pregătește clubul „militar”.

„Il Luce” a fost luat în vizor în ultima perioada de fanii steliști după ce nu s-a sfiit să afirme vehement faptul că este de partea clubului lui Gigi Becali, în războiul pentru brand și palmares, câștigat de „militari”.

Lucrul acesta i-a înfuriat tare pe simpatizanții clubului armatei, care au anunțat că selecționerul, alături de alte personaje, precum Emil Grădinescu, vor fi trimiși în judecată pe motiv că nu respectă decizia instanței și continuă să folosească (declarativ), în mod greșit numele Stelei.

„Nu mă interesează decizia instanței”

Mă dai în judecată? Cum crede cineva că un raport de 50 de ani între Dinamo și Steaua dispare așa ușor? Steaua e un brand național, nu doar al clubului. Nu poți să o desființezi de la o zi la alta. Aici e un palmares, oameni care au muncit pentru asta.Nu mă interesează decizia instanței. Eu sunt persoană particulară”, a declarat selecționerul.

În altă ordine de idei, Lucescu se arată optimist cu privire la partida tricolorilor de vineri, pe Arena Națională, declarând că:

„Șansele să câștigăm sunt mari. Nu mă interesează doar rezultatul. Noi eram mereu considerați jucători cu calități tehnice superioare altora. În 1970, știți ce grupă am avut la Campionatul Mondial și nu am avut nici măcar ghete. Trăgeam niște linii pe ele ca să pară Adidas”.

Kosovo are 6 accidentați, printre care și vedetele pe care se bazau pentru meciul de la București.

Ultimul care s-a rupt a fost chiar Donat Rrudhani (25 de ani), care nu va face deplasarea în România pentru meciul din cea de-a cincea rundă a Ligii Națiunilor.

Acesta a fost nevoit să părăsească antrenamentul naționalei miercuri după-amiază, în urma unei accidentări care îl va ține departe de teren cel puțin pentru acum.
Ermal Krasniqi, fosta extremă de la CFR Cluj și Rapid, Leart Pacarada (fundaș stânga, FC Koln), Emir Sahit (extremă, Hamburg), Bersant Celina (mijlocaș ofensiv, AIK) și Milot Rashica (extremă, Beșiktaș) sunt celelalte nume, care prin lipsa lor vor crea avantaj României.

Educația financiară, în topul propunerilor pentru meseriile viitorului. Număr record de participanți la Concursul Smart Friday al Fundației Dan Voiculescu

0

Concursul Smart Friday, organizat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, a înregistrat un număr record de participanți dornici să contribuie la crearea unui sistem educațional adaptat nevoilor secolului XXI.

Tinerii, părinții și profesorii din toată țara au propus sute de materii școlare noi, menite să pregătească elevii pentru meseriile viitorului.  Multe dintre ideile inovatoare și propunerile valoroase vor fi incluse în „Ghidul Educațional al Meseriilor Viitorului” – un proiect al Fundației Dan Voiculescu ce își propune să inspire reforma educațională și să ofere un suport pentru adaptarea învățământului la noile cerințe ale pieței muncii.

Educația financiară s-a aflat în topul propunerilor și este considerată o disciplină esențială pentru formarea generațiilor viitoare. Participanții au subliniat importanța acestei materii în dezvoltarea unor abilități practice, cum ar fi gestionarea bugetelor personale, înțelegerea creditelor și investițiilor, precum și responsabilitatea financiară pe termen lung. Educația financiară poate oferi tinerilor instrumentele necesare pentru a-și construi o viață stabilă și echilibrată.

În Marea Britanie, educația financiară este parte integrantă a curriculumului național, iar elevii învață încă din școala generală despre economisire, investiții și responsabilitatea financiară. Acest model de succes demonstrează impactul pozitiv al educației financiare în pregătirea tinerilor pentru realitățile economice ale vieții.

O altă propunere notabilă a fost introducerea materiei „Robotica și inteligența artificială,” care i-ar familiariza pe elevi cu tehnologiile emergente și le-ar dezvolta competențele tehnice și de gândire critică. Educația în acest domeniu îi va pregăti pe elevi să înțeleagă, să dezvolte și să gestioneze tehnologii complexe, stimulându-le totodată creativitatea și abilitățile de rezolvare a problemelor.

În școlile din California, SUA, cursurile de robotică sunt integrate în programă chiar de la nivelul primar. Aceasta abordare îi ajută pe elevi să înțeleagă principiile tehnologice și să fie familiarizați cu conceptele de inteligență artificială, punând astfel bazele unei cariere de succes în domeniul tehnologic.

Gândirea critică și soluționarea de probleme reprezintă abilități esențiale pentru meseriile viitorului, iar participanții la Smart Friday au subliniat importanța unei materii dedicate acestor competențe. O astfel de disciplină ar încuraja elevii să analizeze informațiile cu discernământ, să ia decizii informate și să dezvolte soluții inovatoare la problemele cu care se confruntă.

În Finlanda, gândirea critică și rezolvarea problemelor sunt integrate în curriculum, iar elevii sunt încurajați încă de mici să își exprime opiniile și să participe activ la procesul de învățare. Acest model holistic contribuie la formarea unor tineri independenți, capabili să facă față provocărilor din diverse domenii.

Propunerile inovatoare colectate în cadrul Smart Friday vor fi incluse în „Ghidul Educațional al Meseriilor Viitorului,” realizat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Acest ghid va servi ca instrument valoros pentru profesori, decidenți politici și toți cei implicați în educație, oferind un model de curriculum adaptat unei lumi aflate în continuă evoluție.

Nevoia de reformare a educației este tot mai evidentă, iar concursul Smart Friday a demonstrat dorința părinților, profesorilor și elevilor de a contribui la acest proces. Educația trebuie să fie pregătită să răspundă cerințelor viitorului, iar Ghidul Educațional al Meseriilor Viitorului va fi un pas important în această direcție,” a declarat un reprezentant al Fundației Dan Voiculescu.

Drăgușin, cerut de Napoli!

0

Radu Drăgușin a intrat în vizorul unor cluburi de top din Serie A – Napoli, Inter și Juventus – care ar dori să-l transfere în mercato din ianuarie.

La Tottenham, Drăgușin a arătat un joc alternant, combinând evoluții promițătoare cu momente mai puțin reușite. Managerul Ange Postecoglou ezită să-și contureze o părere clară despre fotbalistul adus de la Genoa pentru 25 de milioane de euro, și păstrează rezerve în privința unei decizii definitive, mai ales că accidentările lui Cristian Romero și Mickey van de Ven fac necesar un fundaș de rezervă.

Potrivit jurnalistului italian Niccolo Ceccarini de la TuttoMercatoWeb, Napoli a manifestat recent interes pentru a deschide negocierile cu Tottenham, alături de Inter și Juventus. Însă oficialii englezi au rămas, deocamdată, reticenți, sugerând că o eventuală vânzare a lui Drăgușin va fi luată în considerare abia la vară, și nu printr-un împrumut, ci, mai degrabă, printr-un transfer definitiv.

Specialistul Gianluca Di Marzio a confirmat că Napoli și Juventus îl urmăresc îndeaproape, precizând că Drăgușin ar putea fi o achiziție solidă pentru perioada de iarnă, când cluburile au nevoie de jucători pregătiți. Totuși, Inter pare mai puțin implicată, având deja acoperite posturile de apărare.

Florin Manea, impresarul lui Drăgușin, a declarat că fotbalistul nu se grăbește să părăsească Londra în această iarnă, dorindu-și mai întâi să profite de șansa de a juca pentru Spurs. O decizie finală privind viitorul său va fi luată abia la vară, când acesta va evalua direcția cea mai potrivită pentru cariera sa.

Moștenirea lui Iohannis și moștenirea lui Biden

1. Zece zile până la alegeri și o singură unanimitate. Toți alegătorii, toți candidații la prezidențiale și toate partidele îl înjură pe Iohannis. La sfârșitul lui 2004 și la sfârșitul lui 2014, Iliescu și Băsescu încă aveau simpatizanți. Și nu înțeleg ce a făcut atât de rău sasul elocvent ca un Trabant. Moștenirea lui este zero. A fost singurul președinte imparțial. N-a ajutat pe nimeni și a dezamăgit toate partidele. Dar moștenirea lui e mai mare decât ce au lăsat Biden și Ursula. N-au lăsat doar o pandemie și un război. Au lăsat o pandemie și un război pe care au făcut tot posibilul să le prelungească. Iohannis a făcut tot posibilul să nu deranjeze ca să nu fie deranjat. Uitați-vă la America! E mai devastată decât după Vietnam și 11 septembrie 2001. Biden și Kamala sunt niște catastrofe, dar e mai grav că o Americă dislocată așteaptă salvarea de la un un bătrân conflictual ca Trump. Trump s-a dovedit peste Biden pentru că nu s-a apucat la vârsta a treia de progresism și alte hapciupaleli. Ce fac ăștia de azi el a văzut că făcea protipendada, la sfârșitul anilor ’70, în discoteca exclusivistă Studio 54 a lui Steve Rubell.

   2. Un tur doi Ciolacu – Simion va fi ca „Gala umorului”, o emisiune cu scheciuri (Toma Caragiu, Mihăilescu-Brăila, Jean Constantin, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu) de pe vremea comunismului, adunate în fiecare vineri seară la TVR 1. Cu Marcel covrigarul și George galeriotul îmi voi aduce aminte de finala Iliescu – Vadim Tudor din 2000, dar nu mă vor distra protagoniștii, ci ultrașii intelectuali care se pozează cu biblioteci pe fundal. Îmi aduc aminte cum Liiceanu și Blandiana, plus pletora sorosistă, ne îndemnau să-l votăm pe Iliescu. Cine a fost deștept a stat acasă. Prostia civică a votat în draci. Le propun realizatorilor de la TVR să încropească o ediție de „Gala Umorului” cu intervențiile „elitelor intelectuale și anticomuniste” (am pus ghilimele, n-am putut să mă abțin) din 2000, care ne povesteau că „Iliescu nu e bun, dar e bun, dar stați să vedeți spume pe pereți!”

   3. Și apropo de TVR – nimeni n-a înjurat cât mine instituția bugetofagă – trebuie să o felicit pentru că a difuzat două filme excelente în ultimul timp. Unul artistic (‘Viețile altora”, despre STASI și suferințele intelectualilor din RDG) și unul documentar, despre fuga comandantului Scaletchi și a actorului Lucian Iancu cu vaporul, în 1985. Bravo, băieți! Și sper să scăpați cât mai repede de Turturică.

    4. E ceva în neregulă cu Radu Banciu. A murit Prigoană și încă nu l-a înjurat.

Silviu Prigoană a fost înmormântat într-un cadru restrâns/Mesajul familiei: „Conform cu dorința tatălui nostru”

2

Omul de afaceri Silviu Prigoană a fost condus pe ultimul drum de către membrii familiei sale. Din primele informații ce s-au aflat joi, ceremonia a fost una discretă, la care au fost prezente doar persoane foarte apropiate de afaceristul care a încetat brusc din viață, marți 12 noiembrie.

A fost vorba, așadar, despre o ceremonie privată. După ce omul de afaceri Silviu Prigoană, care a sfârșit la vârsta de 60 de ani, a fost depus la Cimitirul Evanghelic Lutheran din București, familia îndoliată a transmis un mesaj.

Prin intermediul căruia, între altele, au mulțumit pentru mesajele de condoleanțe primite după decesul omului de afaceri.

„Ceremonia s-a desfășurat într-un cadru restrâns, de familie”

Profund îndurerați, anunțăm ca trupul neînsuflețit al tatălui nostru, Silviu Prigoană, a fost depus în cavoul familiei din Cimitirul Evanghelic Lutheran din București (șoseaua Giurgiului nr. 4).

Ceremonia s-a desfășurat într-un cadru restrâns, de familie, conform cu dorința tatălui nostru.

Mulțumim pentru mesajele de condoleanțe, susținere și empatie – pe care le-am primit în aceste zile și datorită cărora simțim că nu suntem singuri în acest moment greu.

Trecut în neființă în urma unui infarct miocardic, Silviu Prigoană lasă în urmă nenumărate fapte și amintiri luminoase, pe care noi, cei patru fii ai săi, vom încerca întotdeauna să le onorăm”, au transmis fiii omului de afaceri, într-un comunicat citat de realitatea.net.

Ar fi împlinit 61 de ani în decembrie

Silviu Prigoană a murit marți, 12 noiembrie, după ce i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran, județul Brașov. Deși în primă fază s-a vehiculat că omul de afaceri s-ar fi înecat cu mâncare, iar apoi că ar fi suferit un infarct, cauza morții acestuia a fost stabilită în urma autopsiei pe care au făcut-o medicii legiști, la Brașov.

Silviu Prigoană, născut pe 22 decembrie 1963 în Gherla, județul Cluj, a fost un om de afaceri cunoscut. A fost fondator al posturilor de televiziune Realitatea TV, Etno TV și Taraf TV. A avut și un mandat de deputat de București din partea PDL în legislatura 2008-2012. Silviu Prigoană este tatăl a patru copii.

O educatoare la o grădiniţă din Capitală, urmărită penal pentru purtare abuzivă. Ar fi „lovit, smucit, tras sau împins” şase copii

2

Acuzații cutremurătoare la adresa unei educatoare de la o grădiniță din Sectorul 1 al Capitalei. Femeia a intrat în atenția procurorilor, după ce a fost reclamată de părinții unor copii de care aceasta ar fi trebuit să aibă grijă. S-a făcut o anchetă, iar educatoarea a fost plasată sub control judiciar.

O educatoare la o grădiniţă din Sectorul 1 al Capitalei este urmărită penal pentru purtare abuzivă.

Femeia este acuzată că a „lovit, smucit, tras sau împins” şase copii şi a fost plasată sub control judiciar, cu interdicţia de a profesa pe perioada măsurii preventive, potrivit news.ro.

Dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Presupusele fapte de violență de care este acuzată educatoarea ar fi avut loc la începutul acestui an, în perioada ianuarie-martie.

„S-a reţinut că în perioada ianuarie-martie 2024, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu la o grădiniţă de pe raza municipiului Bucureşti, Sectorul 1, având calitatea de cadru didactic – educatoare – inculpata ar fi exercitat acte de violenţă fizică împotriva a şase preşcolari – persoane vătămate minore – pe care i-ar fi lovit, smucit, tras sau împins”, informează procurorii, prin intermediul unui comunicat făcut public joi.

De la ce a pornit ancheta

După ce părinţii unora dintre copii au reclamat rele tratamente din partea cadrului didactic, a fost începută o anchetă. Un rol important l-au avut în această investigație și imaginile surprinse de camerele de supraveghere din incintă.

Procurorii au vizionat înregistrările surprinse de camerele de supraveghere, care, conform sursei citate, confirmă comportamentul abuziv.

În acest caz ar mai fi de precizat faptul că, luni, procurorul de caz a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de educatoare, aceasta fiind acuzată de comiterea a şase infracţiuni de purtare abuzivă, o parte în formă continuată.

Miercuri, faţă de femeie a fost luată măsura preventivă a controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, procurorul stabilind, printre altele, interdicţia de a exercita funcţia de cadru didactic, notează aceeași sursă.

Liberalii acuză: Ciolacu a devenit bodyguardul lui Simion. Blatul PSD-AUR e la vedere!

Într-o declarație surprinzătoare, făcută tocmai de la Londra, Marcel Ciolacu i-a luat apărarea contracandidatului său la prezidențiale, George Simion (AUR), în contextul scandalului privind relațiile acestuia cu serviciile de informații ale Rusiei.

„Această acuză nu se confirmă”, a precizat liderul PSD. Afirmațiile lui Marcel Ciolacu în favoarea lui George Simion întăresc suspiciunile conform cărora există o înțelegere între PSD și AUR pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. Conform acestei înțelegeri, despre care au vorbit mai mulți apropiați ai PSD și AUR, urmează să-l sprijine pe Simion pentru a obține suficiente voturi pentru a se califica în turul al doilea, împreună cu Marcel Ciolacu. În această logică, candidatul PSD ar avea o finală prezidențială mai ușoară, speră Viorel Hrebenciuc, strategul din umbră al lui Marcel Ciolacu, după unele surse.

Surse din PNL au spus că poziția lui Ciolacu arată și mai clar înțelegerea pe care PSD o are cu AUR pentru prezidențiale. „Ciolacu a devenit bodyguardul lui Simion. Îl apără cu orice preț, fiindcă vrea să-l bage neapărat în turul 2. Ăsta e blatul PSD-AUR, acum e la vedere”, a declarat un lider din conducerea centrală a Partidului Național Liberal.

Poziția lui Marcel Ciolacu a venit după ce Nicolae Ciucă i-a cerut acestuia să prezinte public documentele trimise de la Chișinău și de la Kiev, prin care se motivează interdicția aplicată lui George Simion de a intra pe teritoriile Republicii Moldova și Ucrainei. De remarcat că în această perioadă George Simion nu a avut reacții vehemente nici pe cazul Nordis legat de PSD, nici pe vreun subiect care să știrbească din reputația acestui partid.

Liberalii avertizează că fiecare vot contează enorm pentru viitorul României! Orice vot dat altui candidat în afara lui Nicolae Ciucă înseamnă un pas înapoi, către vremuri întunecate și instabilitate. Votul pentru Nicolae Ciucă este un vot pentru democrație, stabilitate și blocarea binomului totalitar PSD-AUR.

CMF31240003

Lasconi acuză: ar fi amenințată, pentru a se retrage din cursa pentru Cotroceni/„Sunt multe și de la cel mai înalt nivel” – VIDEO

5

Candidata USR la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi, a acuzat, joi, într-o conferință de presă, că ar fi amenințată „de la cel mai înalt nivel”. Totul, pentru a-și retrage candidatura din cursa pentru Cotroceni. Șefa USR a arătat cu degetul în direcția PNL-ului.

Lasconi a spus că nu poate să dea în acest moment prea multe informații. Și a afirmat că vrea să aibă „dovezi solide”.

Lasconi: „Nu mă retrag, oricâte amenințări aș primi”

„Nu pot să dau acum prea multe informații, dar să știți că domnul Ciucă și PNL sunt mult mai ocupați să încerce să mă intimideze decât să-și facă treaba. (…) Nu mă retrag, oricâte amenințări aș primi. Și credeți-mă sunt multe și de la cel mai înalt nivel”, a susținut Lasconi, joi, într-o conferință.

„Vreau să am dovezi solide, pentru că mă ajută să fac o plângere bine întemeiată. (…) Atunci când primești un telefon nu ai o dovadă clară. Am primit multe amenințări, da. Au fost mai multe moduri, dar vreau să vin cu dovezi foarte clare”, a susținut Elena Lasconi în fața presei.

Totodată, candidata USR în cursa pentru Cotroceni a menționat că nu beneficiază de protecție din partea Serviciului de Protecție și Pază (SPP) – la care au dreptul candidații la prezidențiale – motivând că: „nu am apelat pentru că nu am încredere în ei în momentul ăsta”.

VIDEO. Nicușor Dan arată cum se împarte bugetul Capitalei folosind ca exemplu o pizza

1

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a ales o modalitate mai ieșită din tipare pentru a prezenta modul în care care sunt împărţiţi banii între primăriile de sector şi municipalitate. Folosind o pizza, edilul a căutat să explice, cu doar câteva săptămâni rămase până la referendumul convocat în București, odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, cum ar sta situația cu împărțirea bugetului Capitalei.

Primarul Nicuşor Dan a ales să prezinte, joi, într-un video postat pe pagina sa de Facebook, folosind o pizza, modul în care sunt împărţiţi banii între primăriile de sector şi municipalitate, lăsând să se înțeleagă că o mică parte din resurse ajunge să fie alocată investiţiilor.

Aflat la o masă, în ceea ce pare a fi un restaurant, edilul are în faţă o pizza. Din care se servesc pe rând, mai multe persoane, reprezentând cele şase sectoare ale Capitalei. Într-un final, din cele două felii care au rămas în fața primarului general, mai sunt tăiate şi alte bucăţi destinate subvenţiilor pentru termoficare, transportul public, spitale, teatre şi iluminat stradal. Astfel că, în cele din urmă, o mică parte rămâne pentru investiţii – din câte indică explicația video-ului postat de primarul general.

Nicușor Dan: „Banii oraşului nu sunt distribuiţi echitabil”

La final, Nicuşor Dan a achitat nota de plată, dând din cap și afişând o expresie dezaprobatoare.

„Banii oraşului nu sunt distribuiţi echitabil. La momentul actual, primăriile de sector primesc mai mulţi bani decât Primăria Generală, deşi aceasta are mai multe responsabilităţi. Pentru mai multe investiţii în Capitală, e nevoie să schimbăm partajarea fondurilor”, a scris primarul general în dreptul filmulețului postat joi, 14 noiembrie, pe rețeaua de socializare.

Postarea primarului general vine în contextul în care bucureştenii sunt aşteptaţi pe 24 noiembrie, odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, la un referendum local, unde sunt invitați să răspundă cu „DA” sau „NU” la trei întrebări.

E vorba de următoarele trei întrebări:

1. Sunteţi de acord că repartizarea între Primăria Municipiului Bucureşti şi Primăriile de Sector a impozitelor pe venit şi a taxelor şi impozitelor locale colectate de la bucureşteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti?

2. Sunteţi de acord ca Primarul General al Municipiului Bucureşti să emită autorizaţiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului?

3. Sunteţi de acord ca Primăria Municipiului Bucureşti să finanţeze şi să implementeze un program de educaţie pentru sănătate şi prevenire a consumului de droguri în toate şcolile din Bucureşti?

VIDEO. Ana Birchall, pusă în dificultate la o dezbatere TV de o întrebare privind prețul unui kilogram de carne/Ce răspuns a dat

8

Ana Birchall, candidată independentă la tot mai apropiatele alegeri prezidențiale, a participat, miercuri seară, la o dezbatere difuzată de Antena 3.

La un moment dat, a fost întrebată cât costă o pâine, dar și un kilogram de carne.

O jurnalistă a vrut să afle de la candidata independentă aflată în cursa pentru Cotroceni dacă știe cât costă un kilogram de carne de porc. Întrebarea a părut să o pună în dificultate destul de mult pe Birchall. Care a încercat să estimeze costul unui kilogram de carne de porc și vorbind de un preț de aproximativ 150 de lei.

„Nu știu… depinde”

Depinde ce fel de carne. Uite, nu cred că știu foarte… așa. Depinde ce fel de carne de porc, de unde, de ce calitate. Nu știu… depinde… un kilogram? Nu știu, cam 150 de ron?”, a spus candidata la prezidențiale.

„Să știți că de porc nu cumpăr, că îmi trimite de acasă de la mama”, a completat Ana Birchall, încercând să-și explice răspunsul dat inițial.

Un kilogram de carne de porc costă, în medie, în România, între 25 și 40 de lei.

Întrebată cât costă o pâine

De asemenea, Ana Birchall a fost întrebată și cât costă o pâine. A răspuns că o franzelă – dintre cele mai ieftine – costă 2-3 lei. Candidata independentă la alegerile prezidențiale a ales însă să menționeze că face pâine în casă și că nu prea obișnuiește să mănânce un astfel de aliment.

„Franzela, dacă mă întrebați, cea mai ieftină (este) 2-3 ron. Pâine nu prea mănânc, să știți, dar am învățat să fac pâine în casă. E 2-3 ron, dar nu o cumpăr eu. (…) Nu prea mâncăm pâine în familie”, a afirmat candidata la prezidențiale.

Ce avere are candidata

Potrivit declarației de avere disponibile pe site-ul Biroului Electoral Central, Ana Birchall deține o avere impresionantă, compusă din mai multe proprietăți imobiliare, notează stiripesurse.ro. Birchall are patru terenuri în județele Suceava și Prahova, dintre care trei au fost achiziționate, iar unul a fost moștenit. Aceasta deține, de asemenea, două apartamente în București (unul de 50 de metri pătrați și altul de 304 metri pătrați, în co-proprietate cu soțul), o casă de vacanță în Suceava, o casă în New Haven, SUA, și un apartament de 180 de metri pătrați în New York, conform aceleiași surse.

La categoria bijuterii, Birchall a declarat o valoare de 65.000 de euro, iar în ceea ce privește investițiile în aur, deține lingouri în valoare de 324.220 de euro. Totodată, conform aceleiași surse, averea sa este completată de 190.000 de euro împărțiți în 15 conturi curente deschise la diverse bănci din România, SUA și Hong Kong, precum și de o sumă investită în obligațiuni de stat, estimată la 450.000 de dolari.

Accident în lanț cu 12 mașini pe autostrada A3. A fost Plan roșu de intervenție: 26 de persoane evaluate medical

0

Un accident în lanț, în care au fost implicate nu mai puțin de 12 autoturisme, pe autostrada A 3, a pus în alertă salvatorii, joi dimineață. În primă fază, dat fiind numărul mare de mașini și de persoane implicate în accident, a fost declanșat Planul roșu de intervenție, mai multe echipaje medicale fiind trimise la fața locului. Între timp, Planul roșu a fost dezactivat.

Un număr de 26 de persoane au fost evaluate şi asistate medical în urma accidentului rutier în lanţ care s-a produs, joi dimineaţă, pe autostrada A3, la kilometrul 56, în comuna prahoveană Râfov. Din informațiile disponibile până la această oră rezultă că două persoane au fost transportate la spital.

Din câte a anunţat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, încă o victimă implicată în accidentul rutier în lanţ care s-a produs, joi dimineaţă, pe autostrada A3 a fost dusă la spital.

„Ambulanţa SMURD-TIM transportă la spital încă o victimă, bărbat în vârstă de 46 ani. În urma evaluării de la faţa locului, ar fi suferit un traumatism cranio-cerebral şi un traumatism toracic”, precizează sursa citată de Agerpres.

Conform sursei menționate, în coliziune au fost implicate 12 autoturisme, iar 26 persoane au fost evaluate şi asistate medical la locul evenimentului, toate fiind conştiente.

Iniţial, o singură persoană a fost dusă la spital, un bărbat de 44 ani, cu traumatism cranio-cerebral.

„În coliziune au fost implicate 12 autoturisme, 26 persoane au fost evaluate şi asistate medical la locul evenimentului, toate conştiente, o singură persoană fiind transportată la spital (bărbat, 44 ani, cu traumatism cranio-cerebral)”, informase anterior Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova.

A fost activat Planul roşu de intervenţie

Planul roşu de intervenţie declanșat inițial a fost, între timp, dezactivat. „Având în vedere numărul mare de persoane implicate în accident, la nivelul judeţului Prahova a fost activat Planul roşu de intervenţie. Acţionăm cu o autospecială de stingere, o descarcerare, 4 ambulanţe SMURD, o ambulanţă pentru transport personal şi victime multiple, cu sprijinul a 5 ambulanţe SAJ (dintre care una cu medic)”, a transmis în primă fază Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova.

Traficul rutier în zonă a fost afectat, în urma producerii accidentului. Centrul Infotrafic al Poliției Române a informat la ora 09:15 că traficul a fost reluat pe a doua bandă, dirijat, pe Autostrada A3 pe sensul București către Ploiești, la kilometrul 56, în zona localității Dumbrava, județul Prahova. „În urma accidentului în care au fost implicate 12 autovehicule, două persoane au suferit leziuni pentru care au necesitat transportul la spital”, conform sursei citate.

Potrivit aceleiași surse, se estimează reluarea circulației în condiții normale după ora 11.00.