Fostul premier face o analiză după primul tur al alegerilor prezidențiale, subliniind că românii „s-au răcorit” prin vot. Și lansând, totodată, un avertisment privind consecințele economice de după primul tur al scrutinului pentru fotoliul de la Cotroceni.
Fostul premier Adrian Năstase susţine că românii „s-au răcorit” prin votul acordat la alegerile prezidenţiale, însă a doua zi au început că apară consecinţe precum devalorizarea leului.
„Fără îndoială, votul-protest era îndreptăţit. Aşa încât, românii s-au „răcorit”. Mai ales când, în seara alegerilor, au văzut rezultatul votului. A doua zi, s-au risipit însă efectele de mahmureală şi au început să apară anumite consecinţe: devalorizarea leului, creşterea dobânzilor la credite, probleme cu finanţarea deficitului, banii din PNRR. În aceste condiţii, cine sunt cei care vor trebui să rezolve crizele grave ale României de după alegeri?”, a scris Năstase, pe blogul său, într-o analiză postată miercuri, 7 mai.
Ce spune despre Nicuşor Dan
Fostul șef al Guvernului, actualmente preşedinte al Fundaţiei Europene Titulescu (FET), a precizat că nu l-a cunoscut personal pe Nicuşor Dan – primarul general al Capitalei, intrat în turul doi al cursei pentru Cotroceni – „o prezenţă decentă”, însă înconjurat de „haita USR-istă”.
„Nu l-am cunoscut personal. Mi se pare o prezenţă decentă, deşi nu cred că are abilităţile necesare pentru a conduce politica externă a României în această perioadă complicată. În plus, contactele sale externe par mai curând unilaterale.
Ceea ce mă îngrijorează însă mai mult este „haita” USR-istă care s-a repezit la sediul său de campanie imediat ce a fost anunţat rezultatul votului. Sunt cei care au adus în spaţiul public ura şi au folosit DNA -ul pe post de Big Brother. Sunt reprezentanţi ai firmelor Pharma şi ai imobiliarelor. Sunt cei care au introdus „plăcuţele suedeze” în lupta politică şi au infectat atmosfera din Parlament, drum urmat ulterior şi de AUR”, a ales să menționeze Adrian Năstase.
Ce spune despre George Simion
Preşedintele FET a adus în discuție și numele liderului AUR, George Simion, candidatul victorios în primul tur al prezidențialelor din 4 mai și cu care Nicușor Dan se va confrunta în turul doi, programat pe 18 mai.
Potrivit fostului premier, George Simion „pare cumva doar „vocea” lui Călin Georgescu”. Din câte mai punctează fostul șef al Guvernului, soluţiile economice preconizate de Simion i se „par îndoielnice”, dar nu a dat și amănunte cu privire la aspectele la care se referă.
„De altfel, înţeleg că un vot pentru George Simion ca preşedinte ar însemna, în acelaşi timp, şi un vot pentru viitorul „premier” al României – Călin Georgescu – care urmează să fie impus în Parlament pe modelul şantajului cu alegerile anticipate, din 2004, al lui Băsescu. Pare, în felul acesta, că alegerile parlamentare recente vor fi, în fapt, „anulate”, învestirea Guvernului nemaifiind rezultatul configuraţiei parlamentare.
Ca reprezentant MAGA, George Simion se prezintă, mai curând, ca exponent al unui „suveranism” american. Relaţia sa cu republicanii americani şi cu preşedintele Trump sunt importante, dar la fel de importante sunt relaţiile cu liderii europeni şi cu reprezentanţii Uniunii Europene, relaţii ce par afectate şi care vor determina consecinţe politice şi economice pentru România.
Pentru americani, în această etapă este important să-şi proiecteze în afară forţa militară şi economică. Pentru România, aşa cum arăta I.I.C. Brătianu, în zona în care am supravieţuit, importante sunt diplomaţia şi alianţele. Soluţiile economice preconizate de George Simion par îndoielnice, în opinia mea”, a adăugat Năstase.
Fostul premier și ex-lider PSD a menționat și faptul că vor urma, probabil, dezbateri între cei doi candidaţi intrați în marea finală pentru fotoliul de la Cotroceni şi poate că unele chestiuni se vor lămuri, dar, între timp, „corabia noastră continuă să ia apă”.
„Alegătorii au avut dreptate (ca de obicei!) în primul tur al prezidenţialelor, iar acum aştept, cu interes, să văd cum vor avea dreptate în turul doi”, a conchis Adrian Năstase.
Românii au fost chemați să-și aleagă președintele într-un context marcat de crize suprapuse
„România își joacă ultima carte. După ani de promisiuni toxice, campanii murdare și trădări politice în serie, 4 mai 2025 înseamnă ziua care poate aduce o bifurcație istorică – este linia de demarcație dintre ce am fost și ce mai putem deveni. Turul 1 al alegerilor prezidențiale s-a încheiat, dar verdictul final încă nu s-a scris. Viitorul lider de la București are de rezolvat câteva provocări care nu mai pot fi amânate. Trăim „azi” o realitate nemaiîntâlnită, iar fiecare decizie luată va conta dublu și greșelile se vor plăti imediat.
Românii au fost chemați să-și aleagă președintele într-un context marcat de crize suprapuse: politică, economică, externă și morală. Dar ceea ce s-a întâmplat la urne a fost mai mult decât un exercițiu democratic. A fost, poate, ultimul test major pentru a vedea dacă această țară mai are o direcție.
„A câștigat Simion!”; „A pierdut Nicușor Dan!”. Mai contează ce scriu televiziunile pe burtieră în aceste momente? Toate acestea sunt bătălii ale unor orgolii mărunte. Adevăratul război abia de acum încolo începe, când ecoul promisiunilor se lovește de zidul realității – noul președinte se trezește într-o dimineață rece de mai, cu mâinile împletite în crize care nu mai așteaptă. A moștenit o țară cu nervii la pământ, o economie pe muchie de cuțit și aliați care și-au pierdut răbdarea cu noi.
Va ști el să fie chirurgul de care avem nevoie? Sau va deveni doar următorul pacient al haosului?
(…)
Scrutinul de duminică nu a fost doar despre alegerea unui lider. A fost despre supraviețuirea unei idei de țară. Indiferent cine a câștigat, cel ce va prelua mandatul intră direct într-o luptă de uzură, cu mize colosale.
O economie în derivă
Înainte de orice, România este într-o criză economică fără precedent. Deficitul bugetar a depășit 9% din PIB, iar piețele internaționale au început deja să ne penalizeze – costul împrumuturilor a crescut, moneda s-a depreciat, încrederea investitorilor este la nivel de avarie.
Guvernul a reacționat cu măsuri de austeritate, dar acestea au agravat tensiunile sociale: proteste, greve, scăderea consumului.
În același timp, sectorul privat acuză statul că este tot mai absent și nu înțelege realitățile economiei de piață. Oameni de rând resimt primii, în buzunare, costul lipsei de viziune a întregii clase politice.
România nu-și mai permite președinți spectatori și nici lideri care nu știu diferența dintre PIB și datorie publică. Țara are nevoie de un cap limpede care înțelege cifrele și poate să țină piept presiunilor externe și interne. Noul președinte va trebui să devină un pivot de stabilitate, să genereze un consens pentru reforme economice necesare. Va trebui să spună adevărul, nu ceea ce dă bine în sondaje. Altfel, riscăm să ajungem într-o spirală de colaps pe care nimeni nu o va mai putea opri.”
Citiți mai multe AICI: De la urne la abis: un mandat sub semnul haosului