Afacerea „Diana Exploatări Miniere” ascunde multe, dar în același timp permite să se vadă cât de mare și puternică a ajuns să fie influența UDMR în România. O firmă controlată de Ungaria tocmai ce a primit drept de exploatare pe uriașul zăcământ de sare „Valea Florilor”, din Cluj, afacere întinsă pe următorii 20 de ani, cel puțin! Și aceasta este doar ultimul croșeu încasat de București, care după lovitura de stat din 6 decembrie s-a pus preș în fața Budapestei. Viktor Orban apasă tot mai tare cu talpa pe grumazul țării, iar autoritățile responsabile să apere interesele națiunii române dorm pe ele.

Izbucnirea războiului în Ucraina a scos din joc puternica Regia Sării, din Donbas, care domina piața din Europa Centrală și de Est. Locul lăsat liber a fost luat de Salrom SA, companie controlată de statul român.

Între timp, și alte firme au început să aibă pretenții, iar una dintre ele este Diana Exploatări Miniere SRL, de fapt un paravan al milionarului maghiar Lajos Veres. Coincidența face să vină aprobarea pentru exploatarea zăcământului din Cluj, de la Valea Florilor, la scurt timp după vizita lui Viktor Orban la București și aducerea UDMR la guvernare.

Vorbim despre un zăcământ estimat la 26 de milioane de tone de sare gemă, ceea ce înseamnă că, vreme de 29 de ani, de aici se vor putea extrage aproape 500.000 de tone anual.

De ce este interesantă afacerea cu sare? Pentru că apare într-un context special și ne arată cât de mult stăpânește Ungaria deciziile luate la București. În plus, riscul este ca, în ritmul acesta, Salrom SA să fie pusă pe butuci și dată pradă rechinilor din Vest.

Când credeam că nimic nu ne mai poate surprinde, iată că Marcel Ciolacu ține să ne contrazică. Românii nu au uitat manevra prin care statul român a pierdut, în anii ’90, marile fabrici și uzine, dar se pare că și politicienii încă mai țin minte cum se face o combinație. Se ia un manager slab pregătit și fără chef de muncă și se unge șef peste o întreprindere. Lăsat acolo să-și facă de cap, negreșit o va aduce în faliment, prin contracte păguboase și investiții nerentabile. În maximum doi, trei ani, va fi o societate numai bună de dat plocon stăpânilor din Occident.

După asta, ca prin minune, firma va începe să fie profitabilă, să dea randament, iar românii vor plăti înzecit marfa exploatată de străini în propria lor țară.

Păstrarea funcției de premier mai mult ca sigur a presupus și oareșce promisiuni făcute de liderul PSD celor care i-au dat sprijin. Și nu ne referim aici la Klaus Iohannis, care doar a executat un ultim ordin în calitate de președinte, cât la patronii cei mari, de la Bruxelles, acolo unde Marcel Ciolacu merge ori de câte ori îl apucă frigurile.

„Dacă sunt pierderi în ultimii cinci ani și nu se vede nicio restructurare și niciun plan de redresare a acelor companii, de ce nu, părerea mea, că se poate intra în zona de insolvență și să închidem aceste capitole”, a detonat „bomba” Ciolacu, vorbind despre companiile de stat.

Ce nu spune premierul este că acele firme nu au ajuns singure în pragul falimentului, ci au fost „ajutate” de manageri numiți politic. Da, fix spre directorii și C.A-urile impuse de PSD, PNL, UDMR sau USR trebuie să privească primul-ministru când se uită pe dosare și vede scris mare, cu roșu, „insolvență”!

Dacă, însă, tot s-a decis să facă ordine și vrea curățenie în ograda Min. Economiei, de ce nu amenință că va închide și TAROM-ul?! De ce nu se duce Marcel Ciolacu și peste vaca de muls a ministrului Transportului? Cumva, nu-l lasă Sorin Grindeanu să atenteze la „gâsca cu ouă de aur”?

Resursele României, din mână-n mână la străini

Ungurii sunt cu ochii și pe gazul românesc. Acapararea fostei Distrigaz Nord (actuala E-ON) este o chestiune de timp, se așteaptă doar liniștirea apelor.

Lăsați fără gaz rusesc de la 1 ianuarie, după ce Ucraina a decis să nu mai permită transportul spre Occident prin conductele sale, maghiarii se reorientează și, pesemne, au ajuns la concluzia că trebuie să bată cu pumnul în masă, arătându-și mușchii.

În același timp, după ce ani la rând au făcut profit de pe urma acestei societăți românești luate pe nimic, cum se spune, nemții de la E-ON se pregătesc să șteargă putina din România, dar nu înainte de a mai da un tun prin vânzarea companiei. Au primit-o cadou, iar ei o vând pe bani grei ungurilor.

Ce face România? Nimic, cât timp portofoliul „Energiei” este în buzunarul de la piept al celui mai mare șmenar pe care l-a dat clasa politică. Într-o perioadă în care statele din Occident căutau să-și protejeze consumatorii casnici, înțelegând momentul dificil prin care treceau oamenii în perioada crizei energetice, la noi se spunea la televizor că situația e sub control, iar românul nu are de ce să se plângă. Miliardele făcute profit de „rechinii” din piață, cu facturi umflate artificial, au rămas câștigul „lor” și pierderea „noastră”.

Liberalizarea pieței energiei, pe care o tot susținea fiul de bancher Burduja, a fost nimic altceva decât jecmănirea consumatorilor casnici sub protecția și cu complicitatea autorităților.

Colac peste pupăză, Marcel Ciolacu s-a apucat să anunțe că are în plan și reorganizarea administrativ-teritorială a țării. Și, ce să vezi, subeictul a stârnit valuri la Budapesta, mai cu seamă că regionalizarea României „pohta” cea mare a UDMR. Deja publicația Magyar Nemzet trage un semnal de alarmă, nu cumva etnicii din „Har-Cov” să fie defavorizați.

După ce a dat Ministerul Finanțelor pe mâna ungurilor, premierul se pregătește să împartă și țara, la sfat cu partenerii maghiari din coaliția de guvernare.