Fostul ministru de stat, prof.dr. Mircea Coșea, a dat de pământ cu ANAF, instituție pe care a acuzat-o că este doar o poliție fiscală care hăituiește cetățenii și antreprenorii români. În schimb, în cazul multinaționalelor, spune domnia sa, ANAF nu are nici curajul și nici interesul de a le controla, deși se știe clar că acestea practică optimizarea fiscală, adică își mută profiturile în afara țării.
ANAF este o instituție clădită greșit, pentru că este o poliție fiscală, așa cum a fost în țările occidentale, mai ales în Italia, până prin anii ’80, ne spune prof. dr. Mircea Coșea, fost ministru de stat.
”Poliția fiscală nu poate să ducă la nimic bun, decât la o urmărire, nu întotdeauna reușită, o fugărire a celor care trebuie să plătească impozite și taxe, dar distorsionat și aici, pentru că acționează numai asupra unora. Și anume sunt fugăriți și sunt presați mediul de afaceri românesc și cetățenii, în timp ce multinaționalele și companiile din proprietatea statului sunt tolerate, ele pot să mai aibă niște întârzieri”, ne-a declarat prof. dr. Mircea Coșea.
În ce privește multinaționalele, domnia sa semnalează că ANAF nu are nici curajul și nici interesul de a le verifica. ”La multinaționale, problema este foarte simplă. ANAF-ul nu are nici interesul, nici curajul și nici capacitatea de a intra peste ele. Multinaționalele fac jocurile în România. Eșecul pe care ANAF l-a avut cu OMV s-a văzut foarte clar. Multinaționalele încă practică optimizarea fiscală, deci apar că nu au profit pentru că își mută profitul în afară, iar ANAF nu are nicio reacție”, ne-a precizat prof. dr. Mircea Coșea.
Amnistie fiscală suspectă
ANAF trebuie să fie așa cum e în țările civilizate, o instituție care să aibă o putere prin calitatea inspectorilor, prin numărul acestora, și, în al doilea rând, un nou concept, acela de parteneriat cu cetățenii și cu mediul de afaceri, consideră prof. dr. Mircea Coșea. Acesta arată că ANAF trebuie să fie în permanență lângă cetățean și mai ales lângă mediul de afaceri, orientându-l în activitate și ajutându-l să înțeleagă mecanismul până în momentul în care îl penalizează.
”ANAF nu trebuie să fie un element de politică, în sens de politicianism, ci trebuie să fie un instrument, un actor pe piața economică în parteneriat cu cei care trebuie să-și plătească dările către stat. Lucrul acesta nu se întâmplă, ANAF nu poate avea calitatea de partener, ci este doar un hăituitor, acolo unde se duce să mai ia câte ceva. Este regretabil că se ajunge să înceapă să-i fugărească pe cei care livrează pizza, care au cabinetul de cosmetică. Pe de altă parte, practică niște metode care sunt suspicioase. De exemplu, această amnistie fiscală poate fi interpretată ca o focusare pe prietenii politici, care trebuie să scape de o anumită greutate fiscală sau ne gândim la exemplul lui Margaret Thatcher, care a aplicat o amnistie înainte de a privatiza transportul feroviar, exploatări miniere și siderurgie către cei care erau apropiați politic, sau către cei cu capital străin, în cazul nostru. Pentru că ne putem gândi și noi la acest lucru. De ce să faci amnistie fiscală, nu cumva se vrea privatizarea unor întreprinderi cu capital majoritar de stat, mai ales în sfera energiei?”, a mai afirmat prof. dr. Mircea Coșea.
Vin majorările de taxe
Perioada de 7 ani a planului fiscal dă posibilitatea unei temporizări, ceea ce înseamnă că va fi o creștere graduală a taxelor și impozitelor, crede prof. dr. Mircea Coșea. Va fi însă dificil pentru populație și pentru mediul de afaceri în măsura în care cei care ne conduc nu vor găsi mijloacele și posibilitatea ca să contrabalanseze aceste măsuri de austeritate cu măsuri de stimulare a activității economice și a investițiilor, atrage atenția prof. dr. Mircea Coșea.
”Acum se încearcă să se meargă pe direcția de reducere a cheltuielilor, dar dacă nu se face în paralel cu o creștere a veniturilor nu va duce la nimic bun, pentru că vor pune o și mai mare presiune pe populație și pe mediul de afaceri. Trebuie revizuit acest concept fiscal pe care actualul ministru de Finanțe l-a adus în România, acela de a menține bugetul prin taxe, prin impozite și mai ales prin inflație și găsită o soluție de revigorare a economiei. Propaganda asta pe care o vedem în fiecare zi, și anume că deficitul bugetar este, de fapt, contrabalansat cu investiții nu este corectă și nici adevărată. Și asta pentru că deficitul poate fi contrabalansat cu investiții care au efect de recuperare la o dată stabilită, ori noi facem investiții cu recuperare lungă, iar în al doilea rând Comisia Europeană a anunțat că deficitul României se explică prin creșterea cheltuielilor cu salariile bugetarilor”, ne-a mai declarat prof. dr. Mircea Coșea.
Ministerul Energiei a cedat în fața potențialilor investitori în stocarea energiei în baterii, scutindu-i de taxe și creându-le facilități, pe lângă banii mulți dați acestora. În nota de fundamentare a actului normativ privind stocarea, Ministerul Energiei ne spune că, în ultima perioadă s-a putut constata modificarea substanțială a structurii de producție din SEN în urma integrării în ultimii ani a unui număr tot mai mare de centrale electrice regenerabile (eoliene si fotovoltaice), cu o pondere tot mai importantă în puterea totală instalată în SEN, centrale al căror nivel de certitudine privind asigurarea siguranței în funcționare a SEN este mult mai mic decât cel al celor clasice, proces care se află în continuă evoluție. Sigur că numărul acela mare de 
Mai multe 
Mișcarea se preconiza de luni de zile; directorul executiv al Stellantis, Carlos Tavares, a avertizat că mandatul privind Vehiculele cu Emisii Zero (ZEV) face ca producția de automobile să devină neviabilă în Marea Britanie.
Uleiul de gătit uzat este un ingredient cheie în motorina verde și combustibilul de aviație sustenabil, iar importurile din China au atins niveluri record, apropiindu-se de un milion de tone în septembrie, conform datelor comerciale ale Departamentului Agriculturii. Alte țări au blocat importurile, contribuind la creșterea acestora în SUA, relatează Financial Times.
În timp ce toate statele din lume care au astfel de condiții hidrologice și-au construit și încă își mai construiesc centrale hidroelectrice de acumulare prin pompaj, esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic, România a tot bătut pasul pe loc. Ca și în cazul marilor realizări și investiții, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a tocat, efectiv, subiectul Tarnița Lăpuștești, promițând că acesta va demara, după ce colegul său de partid, Virgil Popescu, îl îngropase.
Totuși, la un nivel mai subtil, strategia administrației Biden a fost să echipeze și să antreneze forțele ucrainene la un nivel în care Kievul poate intra în negocieri dintr-o poziție mai stabilă. Este oarecum aceeași abordare pe care administrația Obama a urmărit-o în războiul din Siria, unde a eșuat. Acum este rândul lui Donald Trump să obțină un rezultat diferit.
Cei 26 de comisari urmează să își preia oficial funcțiile pe 1 decembrie într-un context al tensiunilor politice și economice. Brațul executiv al UE trebuie să hotărască dacă va putea continua sprijinul financiar și militar pentru Ucraina în cazul în care Trump retrage ajutorul american.
