Hoardele Apocalipsei au pus gheara pe România și o sfâșie fără de milă, se vede cu ochiul liber, din satelit, de pe Planeta Marte, de la tine din ogradă. E un coșmar adevărat. Hoardele Apocalipsei rânjesc intrând pe hornul casei tale, făcându-și culcuș în garajul tău sau la bloc, pe casa scării, în biroul primarului, în biroul prefectului, în clădirea consiliului județean, în palatul parlamentului, în palatul guvernului, în palatul președintelui.

Tu, neatent, naiv, nepăsător crezi că viața ta depinde numai de tine, nu-ți pasă de toată nevolnicia care se petrece în jurul tău. Hoardele Apocalipsei te pândesc hulpave, furând și pervertind trupurile și mintea oficialilor, ascunzându-se în ele, tulburându-le mințile, pervertindu-i, astfel încât nu mai au cumva o dragoste de popor ci o nepotolită poftă de a distruge România și nu să o armonizeze cu celelalte națiuni, care și ele trebuie salvate și puse toate într-o singură inimă pe planeta asta tristă și deznădăjduită. Căci frontierele de toate felurile ucid libertatea.

Astfel că tu nici nu știi câte de aproape e Apocalipsa. Ea a pătruns pretutindeni, în America, în Asia, în Rusia, în Africa, în Orientul Mijlociu, în Columbia și China, în Brazilia, în Alaska, se pregătește să iasă la lumină din fundul oceanului, din conurile vulcanilor, din foamea de sânge a unor ființe ciudate, nepământene, care dansează fantomatic pe străzi, noaptea, când tu tragi la aghioase fără de grijă. De când dormi tu așa? Dormi de câteva sute de ani. Te întorci pe-o parte, te întorci pe partea cealaltă. Dormi adânc, atât de adânc! Între timp, Hoardele Apocalipsei se insinuează pretutindeni, în accidente de avion, în războaie, în hoții fără de număr, în ticăloșii fără de margini, în sufletele polițiștilor, în cizmele generalilor, în chiloții gagicilor care se dezbracă la repezeală, gata, gata să te ducă într-un paradis înșelător, în tunuri imobiliare, în corpția generalizată. Pretutindeni, Hoardele Apocalipsei pervertesc o mulțime de medici, de profesori, de asistente medicale, de felceri, de actori, năimiți de dușmani, actori care declamă furibund, o libertate ticăloasă, fiind în solda Apocalipsei.

Tot felul de golani, de gabori, de șpringari, de lunateci și de închipuiți se cațără pe stârvul României smulgând din el hălci de carne aburindă, puțind pestilențial. Hoardele Apocalipsei fură tot ce se poate fura din țara asta de sute de ani, cu înverșunare, în timp ce tu ești doar un biet orbecăit într-o lume bolnavă, fără viitor, parcă, fără șansă, parcă. Tu te faci că trăiești, te chinui, te zbați să-ți plătești facturile mincinoase, te faci că ești fericit dar în adevăr ești distrus sufletește, ți-ai pierdut Lumina. Te păcălești că ai avea Lumină. Dar nu ai pentru că Hoardele Apocalipsei te împing zi de zi să vezi o Lumină Falsă. Hoardele Apocalipsei vor să te însingureze, să nu stai de vorbă cu alți oameni de pe planeta asta, să nu fii prieten cu ei, să nu fii împreună cu ei, să nu fii liber împreună cu ei. Vor să te însingureze îmbolnăvindu-te de singurătate. Poate că pe o altă planetă ar fi altfel? Cine știe? Hoardele Apocalipsei vin din obscuritate, din latent, din perversitatea cvasitotală care sălășluiește în curul Viului. Sunt acolo, dospind, clocotind, complotând. Iar tu, naiv, te comporți prostește crezând că vei scăpa. Nu-ți pasă când ticăloșii pactizează cu alți ticăloși de pe alte meleaguri, din Est, din Vest, din Nord, din Sud, și te momesc, te țepuiesc, te vrăjesc, te duc cu vorba, promițându-ți un trai mai bun, case pe degeaba, haleală la greu, distracție și giugiuleală deșănțată.

Tu pui botul, te lași păcălit, te lași momit, cazi în capcană când ți-e lumea mai dragă. Ai tras la aghioase și Secolul Fanariot a pus gheara pe tine și te-a dus în sclavie. Ai tras la aghioase și Stalinismul a pus gheara pe tine și te-a dus în sclavie. Dar tu ai dormit buștean. Ești adormit și acum iar Hoardele Apocalipsei te au parcă în puterea lor. Ți-e frică să te trezești, știu. Nu e nimeni care să vină să te salveze. Toți de pe planeta asta au șmenurile lor, șmecheriile lor, potlogăriile lor geo-strategice sau nu. Tu ești singur ca de atâtea ori în istorie. Și, ca de atâtea ori în istorie, alegi să dormi buștean crezând că, atunci când o să te trezești o să te trezești într-o lume mai bună. Ce prostie, ce iluzie, ce pericol! Ai băgat la burdihan o șaorma babană, ai căscat gura la Netflix, ai citit, pe din dos, Cartea lui Marx sau Cartea lui Hitler, ai privit cu un soi de indifernță mârșavă și călduță masacrele din jurul României, păcălindu-te cu ideea bolnavă că li se întâmplă altora și nu ție. E ca și cum ai fi neînfricat dar nu e așa.

Chiar dacă vin extratereștrii peste tin,e tu tot o să dormi, dă-i în mă-sa-n-cur, ce să facă extratereștrii pe planeta asta de căcat?! Ți-e frică să te trezești pentru că-ți spui că n-are rost să te împotrivești, te-ar ucide, te-ar gaza, te-ar mitralia, îți vor arunca în cap cu drone, cu bombe atomice, te vor strivi în doi timpi și trei mișcări. Adevărul e că pot face asta și chiar fac asta. La ce mama dracului să-ți pierzi viața? Pentru ideal? Care ideal? Așa îți șoptesc Hoardele Apocalipsei, dedulcindu-te cu varii plăceri morbide, pervertind Justiția, Constituția, Eroismul, Bucuria, Libertatea. Te trezești o clipă și privești pe fereastră. N-au venit încă extratereștrii, ăștia cu politichia lor se ceartă ca niște idioți, slugi și ei, slugoi, e bine încă, nu te-a luat nimeni la ochi. Mai e câte unul cu gura mare, câte unul care strigă după libertate aiurea-n tramvai, îl liniștesc ăștia, o să vezi. Îi uită lumea pe eroi! Nici nu le trebuie ăstora eroi.

Hoardele Apocalipsei îi ucid pe eroi cu îndemânare, îi scot din mintea ta. De unde vin Hoardele Apocalipsei? De pretutindeni, de nicăieri. Iar tu ești convins că nu le poți ține piept. Cine să vină cu tine? Cine ar fi așa de curajos să lupte aiurea, pentru ce?! Da, Hoardele Apocalipsei te înmoaie, te pervertesc, oho, chiar atunci când dormi. Hoardele Apocalipsei se strecoară în visele tale atât de perfid încât atunci când, chipurile, te-ai trezi, ai fi de fapt un altul, nu același. Dar ai putea gândi cu mintea ta. Dar ai putea fi curajos. Dar ai putea să te trezești. Dar cât e de nasol să te trezești!

Îți vine să-mi strigi, bă, da’ mai du-te bă, cu căcaturile astea metaforice! Așa zici, cu năduf, cu căcaturile tale metaforice. Dar eu știu că nu ești tu cel care strigi. Nu ești tu cel adevărat. Tu, cel adevărat, ești carnea de tun a sutelor de ani de omoruri, de execuții publice, de războaie, de revoluții, de lupte stradale, de lovituri de stat, de surghiun intelectual și viață de rahat, de cupoane de lapte și de făină, de curbe de sacrificiu, de strâns cureaua, de suferință și lacrimi.

Acum ai început să plângi prin somn. Visezi ceva urât, ai coșmaruri. Asta e, când dormi ai coșmaruri de toate felurile. Și dacă vrei să scapi de ele trebuie să te trezești.

Noile modificări din Codul Rutier? În primul rând aveți grijă la trecerea de pietoni că acolo apar de acum încolo o mulțime de extratereștri când te aștepți mai puțin. Și acești extratereștri…. Amenda e de câteva milioane de euro dacă-i călcați cu mașina din neatenție, din rea voință, din greșeală sau necunoaștere…

Așa că la trecerea de pietoni s-a stabilit viteza de frânare de un an-lumină! Și va fi introdus pe străzi semnule de TRECERE EXTRATEREȘTRI. Iar știrea bestială de astăzi e următoarea că avem și o știre bestială! China a descoperit pe Lună, satelitul artificial al Pământului, un extraterestru care-l cunoaște pe Ovidiu Bufnilă, informație certă, de o acuratețe spațială ultra-secretă demnă de invidiat. Serviciul Secret Spațial Special Chinez, SSSSC, necunoscut marelui public, deține această informație absolut crucială.

Un general al Serviciilor Secrete Boliviene, aflat la Baza Militară Chineză din Djibouti, într-o misiune oficială, ar fi avut șansa  de a discuta direct cu acest extraterestru. Deși totul pare incredibil, câțiva agenți DST au reușit să obțină câteva fotografii și chiar o înregistrare în care extraterestrul afirmă clar, într-o engleză impecabilă, că scriitorul Ovidiu Bufnilă va deveni Președintele României Acvatice peste câțiva ani. Știrea a explodat pe Tik Tok, așa cum era de așteptat, dar Biroul European de Informații Externe s-a abținut de la orice comentariu, considerând că totul este un fake ordinar pus la care de serviciile secrete staliniste care vor să-l lovească direct pe Troțki.

Reînviat de un medic din Bologna, Troțki ar fi citit cartea lui Ovidiu Bufnilă, Omul Vălurit, și ar fi afirmat într-un cerc restrâns că Ovidiu Bufnilă a surprins exact aspectele subtile ale Universului Vălurit și că, într-adevăr, Ovidiu Bufnilă va deveni Președintele României Acvatice, în decurs de câțiva ani, printr-un concurs de fenomene cosmice greu de descifrat la ora actuală de către astronomi. Extraterestrul, un fel de Robinson Crusoe spațial, locuiește pe Lună, satelitul artificial al Pământului, de câteva milioane de ani încoace de când rasa lui a fost exterminată de niște ființe stranii venite din oceanul de pe Planeta Nibiru. Toată nebunia asta vine să confirme, în ciuda tuturor semnelor de întrebare ridicate de diverși savanți de renume mondial, că teoriile bufniliene sunt valabile și că, potrivit lor, Universul Vizibil s-a născut dintr-un ocean enigmatic.

Uniunea Europeană ar încerca să ascundă povestea asta pentru că oficialii de la Bruxelles nu concep ca un român să schimbe, dintr-odată, toată filozofia existențială a rasei umane, fapt ce ar genera revolte, crize politice, revolte și așa mai departe. Zilele trecute, serviciile secrete chineze au decis să desecretizeze totul dar, din nefericire, extraterestrul a dispărut într-un mod inexplicabil. CIA a cerut niște lămuriri iar serviciile secrete nipone ar fi opiniat că însuși Ovidiu Bufnilă ar fi înscenat totul. Nu se știe însă cum ar fi putut să ajungă scriitorul român pe Lună de vreme ce e imposibil un astfel de scenariu. Întrebat asupra acestui subiect delicat și incitant, Dalai Lama a spus că a auzit de acest scriitor a cărui filozofie este predată la o universitate americană din Ohio și care este promovat în India, Olanda și Brazilia. El s-a arătat amuzat că oficialii de la Bruxelles vor să ascundă povestea lui Ovidiu Bufnilă de vreme ce el este cunoscut deja în America, Turcia, Japonia și Madagascar.

Uniunea Scriitorilor din România a înfierat toată povestea asta incredibilă cu mânie proletar-literară, în timp ce, în Parlamentul României, mai mulți deputați și senatori PSD, PNL, USR s-au arătat vexați de ceea ce ei au numit, cu aplomb, Tâmpenia Secolului. Televiziunile otrăvite au făcut un mișto crunt pe seama lui Ovidiu Bufnilă în timp ce Theodor Stolojan a cerut un minimum de decență pentru că, brusc, el și-a adus aminte că l-ar fi cunoscut pe Ovidiu Bufnilă în niște condiții stranii, lucru pe care l-a întărit și Adrian Năstase și de mulți alți politicieni.

Serviciile Secrete din România au scotocit prin biografia lui Ovidiu Bufnilă dar au constatat cu stupoare că din Arhivele Naționale Secrete lipsește cu desăvârșire din viața scriitorului anul 1977 ca și cum Ovidiu Bufnilă ar fi dispărut brusc de pe Planeta Pământ. Consultat în privința asta, Generalul D.V., din Serviciile Secrete Venusiene, și a adus aminte că și el a fost mirat de acest fapt atunci când și-a trimis locotenenții să-l urmărească pe Ovidiu Bufnilă. Un oarecine, fost activist de partid, a afirmat că Ovidiu Bufnilă ar fi fost, în mare secret, în atenția directă a lui Nicolae Ceaușescu dar scriitorul Mircea Dinescu s-a amuzat copios auzind gulguta asta zicând că e cea mai mare Tâmpenie a Secolului.

China s-a simțit ofensată de poziția românilor și a promis ca, în mod oficial, să aducă lămuriri în mod public. Noile valuri oceanice, care de câteva zile mătură Planeta Pământ, au dat însă peste cap acest planuri mărețe. Unii martori oculari afirmă însă că l-ar fi văzut pe Ovidiu Bufnilă pe puntea unui crucișător spațial de origine necunoscută, navigând prin furtunile oceanice care au început să măture Europa de la un capăt la altul dar nu e nimic sigur. Vom reveni cu amănunte.