Comisia Europeană a anunțat semnarea unui contract de achiziție comună pentru cumpărarea a până la 2.250.000 de flacoane de remdesivir pentru tratamentul Covid-19. Din combinație fac parte 13 țări, însă lista acestora a fost secretizată. Foarte probabil, România se numără printre ele, mai ales că în ultimul protocol de tratament Covid, de la sfârșitul lunii februarie 2024, remdesivirul, un medicament controversat, a fost trecut la loc de frunte.
Afacerile profitabile din pandemie nu s-au încheiat. Comisia Europeană, prin Autoritatea de Pregătire și Răspuns în Situații de Urgență a Comisiei Europene (HERA), un organism înființat recent, a semnat, în numele a 13 țări, un contract-cadru de achiziție comună cu compania farmaceutică Gilead, pentru furnizarea a 2.250.000 de flacoane Veklury (remdesivir).
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, remdesivir este un tratament antiviral pentru pacienții cu Covid-19 care necesită spitalizare. După cum se știe încă din perioada pandemiei, remdesivirul este cel mai scump antiviral de pe piață, despre care medicii au tot spus că nu a dat rezultate notabile. În al doilea rând, cumpărarea a milioane de flacoane de remdesivir, pe principiul ”just in case”, nu se justifică, având în vedere că toate autoritățile sanitare din lume au căzut de acord că variantele Covid care mai circulă nu mai dau forme grave, care să necesite spitalizare. Acordul este al treilea de acest gen, după expirarea contractului anterior în ianuarie 2024, susține Comisia Europeană.
”Treisprezece țări UE/SEE participă la achiziție, care permite achiziționarea a până la 2 250 000 de fiole. Remdesivir este utilizat pentru a trata Covid-19 la pacienții adulți și adolescenți cu pneumonie care au nevoie de oxigen suplimentar. De la debutul pandemiei de Covid-19, Comisia s-a concentrat pe asigurarea accesului la echipamente medicale și la tratamente pentru pacienții europeni. Acest efort a fost subliniat în Strategia Terapeutică a UE, care a fost acum avansată printr-un al treilea acord-cadru cu Gilead pentru a asigura tratamente antivirale pentru cei care au nevoie. Covid-19 rămâne o provocare și, pe lângă vaccinuri, tratamente eficiente sunt puse la dispoziție celor care au nevoie de ele, deoarece protecția sănătății publice rămâne o prioritate de vârf”, a transmis Comisia Europeană.
Contractele, tot secrete
Ca și în cazul achiziției de vaccinuri Covid, și contractele pentru cumpărarea celui mai scump antiviral au fost trecute la secret. Culmea este că până și cele 13 state care și-au dat acordul pentru cumpărarea de către Comisia Europeană, în numele acestora, au rămas la fel de secrete. Cel mai probabil, pe această listă se află și România, care a îngropat deja scandalul sutelor de milioane de euro aruncate pe vaccinuri nefolosite. Și asta pentru că în protocolul de tratament Covid actualizat, apărut în Monitorul Oficial din 28 februarie 2024, remdesivirul este la loc de frunte.
”Remdesivirul se recomandă la pacienții adulți spitalizați, în formele ușoare și medii de boală la pacienți cu factori de risc pentru evoluție severă și în formele severe. Se recomandă antiviralul remdesivir la copii (cu o greutate de cel puțin 40 kg) care nu necesită oxigen suplimentar și care prezintă un risc crescut de a dezvolta Covid-19 sever. Remdesivir (Veklury) are activitate in vitro împotriva coronavirusurilor, inclusiv împotriva SARS-CoV-2. Durata de administrare este de 3 zile în formele fără necesar de oxigen și de 5 zile în formele severe. Dacă nu este demonstrată ameliorarea clinică, utilizarea remdesivirului poate fi prelungită până la 10 zile în total”, se arată în ultimul protocol de tratament Covid.
Efectele secundare, ”neglijabile”
În studiile clinice cu remdesivir, au fost observate creșteri ale valorilor serice ale transaminazelor, inclusiv la voluntarii sănătoși și la pacienții cu Covid-19, se precizează în prospectul remdesivir.
”Funcția hepatică trebuie determinată pentru toți pacienții înainte de inițierea tratamentului cu remdesivir și trebuie monitorizată în timpul tratamentului, după cum este adecvat din punct de vedere clinic. Nu au fost efectuate studii clinice cu remdesivir la pacienții cu insuficiență hepatică. În studiile la animale, efectuate la șobolan și maimuță, s-a observat toxicitate renală severă. Mecanismul acestei toxicități renale nu este înțeles pe deplin. Nu se poate exclude o relevanță pentru oameni. Nu s-au efectuat studii clinice privind interacțiunile cu remdesivir. Potențialul general de interacțiuni nu este cunoscut în prezent, iar pacienții trebuie să rămână sub monitorizare atentă în cursul zilelor în care se administrează remdesivir. Datele provenite din utilizarea remdesivirului la femeile gravide sunt inexistente sau limitate. Nu sunt disponibile date referitoare la efectul remdesivirului asupra fertilității”, se mai arată în prospect. De altfel, medicamentul face obiectul unei monitorizări suplimentare, tocmai pentru faptul că nu a fost încheiat întregul proces al studiilor clinice.
La scurt timp după aceea, Casa Albă și-a confirmat suspiciunile că Rusia dezvolta o armă anti-satelit de mare putere. Cuvântul nuclear nu a fost folosit, dar a fost implicit în declarație.
Inițiative precum CHIPS and Science Act și Inflation Reduction Act (IRA) ale administrației Biden sunt simbolice pentru acest nou val de politică industrială.
De câteva zile, aproape la toate posturile Tv, radiouri, în presa scrisă și online se tot rostogolește informația falsă că certificatul RAR Auto-Pass ar fi obligatoriu la vânzarea unui autovehicul. Despre acest certificat Registrul Auto Român a tot vorbit, însă în niciun moment nu s-a specificat vreo obligativitate de a-l obține. Singura știre sau noutate venită dinspre RAR a fost că se va începe emiterea acestuia de la 1 decembrie 2024 și că va avea un tarif de 42 de lei. De aici până la a transmite populației prin posturi audio-vizuale cu audiență mare că certificatul 
Trump a promis să se miște rapid către negocieri de încetare a focului în Ucraina și să negocieze un acord de pace cu Rusia. Analiștii de la Foreign Affairs susțin că țările europene trebuie acum să se unească pentru a forma o ”coaliție”, să revendice un loc la masă și să își facă auzite condițiile.
Nu doar el, mai sunt și alții de care Ciolacu ar face bine să se distanțeze dacă își dorește, cu adevărat, o reformă în PSD. Altfel, cu măscărici specializați în bancuri proaste și vorbe deocheate nu ajungi în altă parte decât la groapa de gunoi a istoriei.
Acum, Bolojan se vrea premier, de la înălțimea celor 15 procente, după redistribuire. Crede că dacă a dat cu var peste doi stâlpi prin Oradea și a plantat cinci mușcate în parcul central din oraș poate să conducă un guvern. La fel ne-a păcălit și Klaus Iohannis, pe care presa aservită și adormită l-a zugrăvit în mare specialist și om politic exclusiv pe seama spoielii de la Sibiu; iar după 10 ani, numărăm AMR-ul în scădere, disperați că președintele insipid, inodor, incolor ne-a mâncat un deceniu din viață.