Acasă Blog Pagina 17

Reînarmare sau pensii militare generoase?

8

Țările europene se concentrează pe reînarmare: doresc să cheltuiască mult pe artilerie, rachete și drone, însă angajamentele costisitoare privind pensiile militare riscă să limiteze  planurile  ambițioase.

Pentru peste o duzină de membri NATO, ale căror cheltuieli militare au fost analizate de Reuters, pensiile reprezintă o parte importantă – și în mare parte ignorată – din bugetele lor de apărare.

„O parte semnificativă din ceea ce este acceptat ca fiind cheltuieli pentru apărare nu oferă nicio capacitate, nici mai multe trupe, ci este alocată pentru pensii”, a declarat Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare.

Experții avertizează că orice reducere a beneficiilor generoase de pensionare ar putea îngreuna recrutarea personalului.

Eșecul istoric al națiunilor europene de a îndeplini obiectivul de a cheltui echivalentul a 2% din producția economică pentru armatele lor cu scopul de a consolida apărarea colectivă a NATO l-a înfuriat pe Donald Trump, care dorește acum să ridice pragul la 5%.

În timp ce 23 dintre cei 32 de membri ai NATO îndeplinesc în prezent obiectivul de 2% – față de doar șase în 2021 – normele care permit guvernelor să includă cheltuielile cu pensiile militare denaturează această imagine.

NATO nu publică cheltuielile individuale cu pensiile militare ale membrilor săi, dintre care 30 sunt europeni.Cu toate acestea, Reuters a compilat date pe care 13 membri NATO – Statele Unite, Canada și 11 aliați europeni – le-au raportat fie în bugetele lor naționale, fie, pentru unii, la Organizația Națiunilor Unite.

În Belgia, Bulgaria și Italia, aproape 20% din bugetele de apărare sunt folosite pentru plata pensiilor soldaților, în timp ce Franța nu este departe, cu 16%.

Potrivit unui raport publicat în aprilie de Eurostat, 42% din cheltuielile pentru apărare ale României au fost destinate remunerării angajaților, inclusiv pensiile.

În Germania, povara pensiilor este comparativ mai mică, cu 11,5 % din cheltuielile de apărare, ceea ce pune într-o lumină mai blândă o țară a cărei istorie complexă a făcut-o în mod tradițional să nu fie dispusă să accepte o militarizare mai mare, dar care acum își sporește capacitățile.

Cheltuielile medii cu pensiile în rândul celor 13 țări analizate de Reuters au fost de 12% din bugetele de apărare.

Opt din cele 11 națiuni europene au îndeplinit anul trecut obiectivul de cheltuieli de 2% din PIB. Excluzând pensiile, însă, acest număr scade la doar cinci.

Statele Unite, cea mai mare armată a NATO, cheltuiesc echivalentul a 8,5% din bugetul său de apărare pentru pensii.

Sistemul a declanșat Apocalipsa financiară de serviciu

De când a intrat George Simion în turul 2, România nu mai este o țară, a devenit avertisment. Panica a fost scoasă din debara, fardată gros și aruncată pe televizoare și la radio, pe site-uri, pe rețelele de socializare. Apocalipsa financiară vine, dar nu de la FMI, ci din redacțiile conectate la „centrul de comandă”. De ce vedem acest film? Pentru că Nicușor Dan nu are despre ce să vorbească, iar singura lui șansă e să tacă și să-i panicheze pe ceilalți.

Zbiară titlurile: „Ce riscă România dacă Simion câștigă? Specialiștii spun că leul s-ar putea deprecia, iar Occidentul și-ar putea retrage investițiile”, „Bursa reacționează negativ după victoria lui Simion”, „Dezastru pe piața financiară din România. Primul efect după turul întâi al alegerilor”. Nu lipsesc decât broaștele și lăcustele din această apocalipsă financiară de serviciu, atent pregătită în laboratoarele de propagandă și manipulare ale „Sistemului”. Evident, totul din cauză că Simion a prins vânt electoral. Și, hopa, „specialiștii” se înghesuie pe bandă rulantă să confirme ce trebuie confirmat – că vine sfârșitul lumii dacă nu iese candidatul „corect”!

Cifrele panicii

Hai să vedem, însă, care este realitatea și cum arată cifrele panicii!

După victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale, piețele financiare au reacționat negativ, nimic nou sub Soare, doar vorbim despre rechini (sau asasini, după preferințe) economici. Astfel, leul s-a depreciat cu peste 2%, depășind pragul de 5 lei pentru un euro, ceea ce evident că generează o undă de instabilitate pe piața valutară.  Pentru a stabiliza cursul, Banca Națională a României a intervenit vânzând o parte din rezervele valutare.  În același timp, randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut – România nu a reușit să vândă obligațiuni interne din cauza cererii scăzute, pe fondul incertitudinii politice. Dar, asta se întâmpla încă din ultima săptămână a lui aprilie, așadar nu are legătură cu rezultatul alegerilor din 4 mai.

Iar instabilitatea politică din țară și incertitudinea pe care o fluieră trompetele „Sistemului” au fost aduse în România de cei care au dat „Diktatul de Moș Nicolae” – anularea rezultatelor înregistrate în turul 1.

Ce rol joacă Macron în tot ce se întâmplă

În mijlocul acestei furtuni financiare pe care până și ANM a ratat-o, un alt actor pare că își face simțită prezența: Franța, prin vocea și implicarea președintelui Emmanuel Macron.

În mai multe rânduri, Macron a avut întâlniri cu lideri politici români, dar mai ales cu Ilie Bolojan, președintele interimar, care a fost primit la Palatul Élysée pentru discuții privind „securitatea europeană” și „situația din Ucraina”. Hai să fim serioși! Când se activează franțujii la București în prag de alegeri, ei nu vin să vorbească despre vreme și poezie simbolistă. În spatele ușilor închise, alta a fost tema: alegerile din România și cum poate fi blocată ascensiunea curentului suveranist, care scapă de sub controlul rețelei soroșiste Bruxelles-Paris-Berlin.

De ce se bagă Macron în povestea de la noi? Simplu. Franța joacă tare în estul Europei și în special în România, pe fondul retragerii pas cu pas a SUA din poziția de „jandarm mondial”. Macron vrea să umple acest vid cu „modelul francez”. Care este acesta? O combinație de birocrație sufocantă, afaceri de stat sub masca pieței libere și diplomație duplicitară ambalată în vorbe mari despre „valori europene”.

Iar Bolojan este calul troian perfect. Omul care tace și face, se spune despre el. Da, dar pentru cine face? Din poziția sa de interimar și „tehnocrat” cu față de contabil marginalizat de colegii de muncă, el este ideal ca paravan. Împinge discret axa Bruxelles-Paris în inima administrației românești. Iar lângă el stă Nicușor Dan, mai tăcut ca niciodată, dar perfect sincronizat.

Coincidență? Nicidecum. Surse care cunosc bine subiectul vorbesc despre un pact de sprijin reciproc între Macron și echipa Ilie Bolojan – Nicușor Dan, în care România se obligă să continue „reformele” dictate de Comisia Europeană (a se citi: austeritate, privatizări, plafonări de salarii), iar Franța garantează „stabilitate regională”, adică exact panica de care avem parte acum.

Așadar, panica nu vine doar de la BNR sau din redacțiile de partid. Are și un accent franțuzesc. Iar când în spatele agitației de pe bursă se aud șoaptele de pe Quai d’Orsay, e clar: cineva, acolo sus, a decis că România trebuie „aliniată” – rapid, discret și, dacă se poate, fără prea mult scandal.

România, „pleașca perfectă” pentru asasinii economii

Privind tabloul zugrăvit cu bidineaua reșapată a „Sistemului”, nu putem să nu ne întrebăm ceva – de când marile instituții internaționale refuză „pleașca perfectă”: o țară cu datorii uriașe, vulnerabilă politic și social, dar disperată după bani?! Exact ținta preferată a FMI, BM și BCE – state în care se dau, cu zâmbetul pe buze și cătușele în buzunar, împrumuturi la dobânzi uriașe. Cine refuză o astfel de ocazie? Nimeni!

Aici nu e vorba de economie și, cine are ochi să vadă, vede ce se întâmplă cu adevărat. E vorba de control. Iar panica e mai eficientă decât orice campanie electorală. Când omul crede că-i fuge pământul de sub picioare, nu mai votează. Sau votează „responsabil”. Adică, exact cum vrea „Sistemul”.

Pe scurt: dacă Simion crește în sondaje, bursa scade. Dacă deschide gura, euro se clatină. Dacă respiră, FMI își strânge servieta. Cam asta e logica servită poporului. Realitatea? „Sistemul” se teme că nu mai poate să controleze totul, iar asta, pentru el, este ceva intolerabil.

Jocul periculos făcut de George Simion

Pe partea cealaltă a baricadei, George Simion joacă la intimidare. Dar, într-un meci cu miză uriașă, intimidarea nu ține dacă nu este dublată de acțiune concretă. „Dizolv Parlamentul!”, replica-șoc la manevrele „Sistemului” pe care liderul AUR o aruncă pe masă. Un gest de forță? Mai degrabă o ultimă carte. Simion știe că nu mai are timp de rătăciri. Două luni, atât are la dispoziție să demonstreze simpatizanților că nu e doar gura mare din piață, ci omul care poate dinamita cu adevărat „Statul paralel”.

Dacă nu livrează, dacă nu pune pe masă măsuri clare, concrete, cum ar fi epurarea reală a administrației de sinecuri și „servanți ai Sistemului”, tot ce a construit se va nărui ca un castel de cărți. Întreg viitorul politic al lui George Simion și al AUR se joacă acum. Cine promite revoluție și ajunge să livreze tăcere, moare politic mai repede decât a făcut-o Dan Barna după povestea cu fondurile europene.

Pe hârtie, Simion vrea AUR la Palatul Victoria. În realitate, însă, vine gol. Nu are Guvern. Nu are specialiști. Pe cine să trimită în fruntea ministerelor? Pe scandalagiii de serviciu, pe gălăgioșii din live-uri, pe rudele împinse în Parlament de Ana Maria Gavrilă, din trena intereselor obscure care mișună prin POT? Aici e slăbiciunea fatală a liderului AUR. Vrea să ia cu asalt fortăreața, dar nu are cu cine să o administreze după ce sparge porțile. Și dacă în două luni nu vine cu un guvern din umbră, cu un program coerent și cu oameni curați și credibili, atunci toată narațiunea de „luptător antisistem” devine o glumă amară.

Două Românii, un singur buton de panică

Avem două Românii și un singur buton de panică.

Pe de-o parte, Nicușor Dan – tăcut, slab, absent, dar girat de Franța lui Emmanuel Macron și susținut puternic de rețeaua soroșistă, de care este legat ombilical. Nu spune nimic pentru că nu trebuie să deschidă gura; pentru el vor vorbi „piețele”, „instituțiile” și „experții independenți” care anunță prăpădul dacă nu se respectă linia trasată în cancelariile vestice.

Pe de altă parte, George Simion – vocal, impulsiv, imprevizibil. Vrea dizolvarea Parlamentului, vrea guvernul său, vrea resetarea. Dar între dorință și putință e o prăpastie: lipsa oamenilor, a planului, a structurii. Dacă nu construiește repede, totul se va prăbuși peste el. Iar molozul va îngropa și AUR, și ideea de alternativă reală în România.

Românii sunt puși să aleagă între tăcerea obedienței și gălăgia vidului. Iar în fundal, ca o orchestră care cântă în surdină, Macron dictează tonul.

Dependență totală. Peste 80% din energia de peste Prut provine din România

Deși tot vorbește despre independența energetică și despre marile investiții în regenerabile, Republica  Moldova a ajuns total dependentă de sistemul energetic fragil al României, ajungând să importe peste 80% din necesar. Culmea este că importurile masive din România se fac la ore de vârf, când țara noastră este în deficit de energie și este nevoită să importe, la rândul ei, pentru a satisface și necesitățile celor de peste Prut. Desigur, din energia luată din România, moldovenii exportă și fraților lor din Ucraina, în procente de circa 40%.

Republica Moldova și-a câștigat atât de tare independența energetică după ruperea relațiilor comerciale cu Federația Rusă, încât a ajuns total dependentă de România. În halul în care arată sistemul energetic românesc, obligația de a-i susține și pe vecinii de peste Prut este fix ca o piatră de moară atârnată la intrarea în apă. Și asta pentru că cele mai mari importuri din România nu se fac atunci când e soare și produc regenerabilele sau când bate vântul, câteva ore sau minute pe zi, ci exact la orele de vârf, de dimineață și seară, când țara noastră este obligată să importe energie pentru a supraviețui.

Potrivit datelor de pe electricity maps, Republica Moldova importa, în ziua de 4 mai, ora 8 dimineața, 71,92% din energie din România, 35,96% din aceasta fiind exportată în Ucraina. În aceeași dată și la aceeași oră, România importa 3,12% din necesarul de energie din Ucraina. În ziua de 5 mai, la ora 8, Republica Moldova ajunsese să importe 80,22% din energie din țara noastră și să exporte, la aceeași oră, 20,93% în Ucraina. La aceeași oră 8 dimineața, România importa 3,89% din energie din Ucraina. În 6 mai, Republica Moldova importa, la ora 8, 76,86% din România și exporta 12,51% în Ucraina, iar în dimineața de 7 mai, Republica Moldova importa 71,27% din România și exporta 23,04% în Ucraina. Practic, România a exportat în Moldova, în 4 mai, 8,48% din cantitatea de energie produsă și importată, în 5 mai, 11,6%, în 6 mai, 9,68%, iar în 7 mai, 9,58%.

Cărbunele a înțepenit la 500 MW

Din data de 17 aprilie 2025, producția de cărbune care intră în sistem a înțepenit la circa 500 MWh, deși România a ajuns să importe cantități din ce în ce mai mari de energie. În data de 29 aprilie, la ora 7 dimineața, s-au importat peste 2.000 MWh, pe fondul inexistenței producției de fotovoltaice și eolian, al reducerii cărbunelui la 500 MWh și al reducerii producției pe gaze la circa 200 MWh. Practic, singurele care mai produceau în România erau nuclearul și hidro.

În ce privește cărbunele, se pare că la Complexul Energetic Oltenia, blocul energetic nr. 5, abia ieșit din modernizarea care a costat peste 100 milioane de euro, ar avea deja probleme tehnice. Acesta a înregistrat o defecțiune la sistemul de conexiune al bornei generatorului de 330 MW, constatându-se prezența unor pierderi de hidrogen la borna corespunzătoare fazei R. ”Această situație presupune un risc tehnic semnificativ, întrucât, în condiții de funcționare, pot apărea descărcări electrice la masa generatorului. Astfel de descărcări pot conduce la deteriorarea înfășurării statorice și, în cazuri extreme, la explozia bornei”, potrivit publicației Gazeta de Sud. Defecțiunile ar putea fi cauzate de opririle și pornirile repetate, comandate de Dispecerul Energetic Național, în funcție de momentele în care produceau eolienele și fotovoltaicele, care au prioritate la intrarea în sistem.

Vârfurile de consum, neacoperite

În seara de 5 mai, deși hidroenergia turase motoarele producând aproape 2.300 MWh, România a fost nevoită să importe peste 1.300 MWh. Eolienele produceau circa 500 MWh, fotovoltaicele, evident, intraseră pe consum, iar gazele și cărbunele abia ajunseseră la 1.000 MWh. Problema este că scenariul se repetă atât la orele de vârf de seară, cât și la cele de dimineață, când producția nu reușește sub nicio formă să acopere consumul, din cauza deficitului major al capacităților de producție în bandă. În aceste condiții, România s-a erijat și în salvatorul Republicii Moldova, importând masiv ca să exporte peste Prut.

Japonezii nu cumpără mașini americane. Trump o ține cu ”testul bilei de bowling”

Donald Trump critică  din nou Japonia pentru că nu cumpără mașini americane, deși mașinile japoneze se vând foarte bine în Statele unite.

În aprilie, Trump a afirmat că experții niponi  testează rezistența caroseriei vehiculelor străine folosind o bilă de bowling, lansată pe capotă de la 6 metri.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Transporturilor din Japonia a declarat pentru AFP că Trump confundă probabil principiul unui test în care un dispozitiv în formă de sferă – care seamănă cu un cap uman –  lovește capota de la o înalțime de aproximativ 2 metri pentru a  verifica dacă mașina testată îndeplinește un standard conceput pentru siguranța pietonilor.

Subaru a introdus în acest an primul airbag destinat protecției pietonilor la modelele WRX, Legacy, Crosstrek și Levorg.

Încă din 2017, Trump a susținut că „testul” cu bila de bowling a fost creat în principal pentru a bloca accesul mașinilor străine în Japonia. Dar cele americane nu sunt atractive din motive mult mai pragmatice. Japonezii preferă automobile compacte și mici. Producătorii din SUA oferă modele de dimensiuni mari, nepotrivite pentru traficul metropolelor japoneze.

În schimb, segmentul premium japonez – Toyota(Lexus), Honda(Acura), Mazda, Nissan(Infiniti) – a cucerit de ani de zile piața americană.

Trump a recunoscut că ”Toyota vinde un milion de vehicule în Statele Unite, în timp ce General Motors nu vinde aproape niciunul în Japonia”. Președintele cu apucături de agent imobiliar a lansat un război comercial, dar se vede treaba că nu pricepe regulile comerțului. Mașinile japoneze se cumpără pentru că sunt mai bune decât mașinile americane. ”Testul” bilei de bowling e un pretext pentru completarea listei tarifelor.

Nu e vorba doar de Japonia. Chevrolet, Chrysler, Dodge… nicio marcă americană nu a reușit să stabilească o prezență durabilă în Europa, cu excepția Ford, subliniază Automobile Magazine. Pur și simplu, mulți producători din SUA nu se adaptează piețelor Bătrânului Continent și așteptărilor publicului.

Trump ar trebui să se gândească la consecințele tarifelor auto: prețurile vehiculelor noi și second-hand din Statele Unite vor crește semnificativ în 2025. Mai presus de toate, nimeni nu e obligat să cumpere mașini americane. Cu atât mai puțin japonezii.

Mai ceva decât un film: a învins alcoolul, depresia și cancerul…iar acum pe Barcelona!

0

La 37 de ani, Francesco Acerbi trăiește cea mai frumoasă perioadă a carierei. Fundașul lui Inter a marcat golul care a trimis meciul cu Barcelona în prelungiri, în minutul 90+3, iar „nerazzurrii” au reușit apoi calificarea spectaculoasă în finala Ligii Campionilor, scor general 7-6. Povestea lui Acerbi, însă, trece dincolo de teren: italianul a învins de două ori cancerul și a renăscut din propria suferință.

Până la 23 de ani, Acerbi evolua în ligile mici din Italia, se lupta cu alcoolul și depresia, iar cariera părea compromisă. La AC Milan, unde trebuia să explodeze, a primit lovitura cea mare: moartea tatălui său. „Am simțit că totul s-a golit. Fotbalul nu mai avea sens, iar alcoolul devenise refugiu”, mărturisea el.

La scurt timp, a primit și diagnosticul crunt: cancer testicular. A urmat o primă operație, dar boala a recidivat. O nouă luptă, nouă săptămâni de chimioterapie și o transformare radicală. A renunțat la alcool, a început terapia psihologică și s-a reinventat: „Cancerul mi-a salvat viața. M-a obligat să lupt, să-mi schimb prioritățile”, spune Acerbi.

Devenit campion european cu Italia în 2021, Francesco e acum aproape de a scrie istorie cu Inter. Dacă va câștiga trofeul, va deveni al doilea cel mai vârstnic jucător care cucerește Liga Campionilor, după Paolo Maldini. Dintr-un fotbalist rătăcit, Acerbi a ajuns simbolul speranței în Italia, vizitând copii bolnavi și implicându-se activ în sprijinirea celor în nevoie. Povestea lui e dovada că, uneori, marile victorii se câștigă mai întâi în afara terenului.

Simion, ăsta, aruncă-n stradă 500.000 de bugetari, hai sifon băi!

Simion, ăsta, aruncă-n stradă 500.000 de bugetari, hai sifon băi! Așa strigă Terente Venusianul, sindicalist sadea la BNS, mare mincinos Simion, ăsta, bagă la plezneală, trumpistul de el, amărăștean, s-a luat după fanfaronul de Trump, da’ ăla e miliardar ca și Musk, ăștia miliardarii, sunt bazați în babardeala lor americănească.

Da’ noi, ăștia de pe Dâmbovița, suntem rupți în cur și săraci nevoie mare, să rămânem pe drumuri că vrea ăsta, Simion, bă Simioane, hai ne leși, urlă Titi Marțianul, un alt extraterestru sindicalist de la CNSRL Frăția, băă, Simioane, vrei să ne moară copilașii de foame, băăă?! Suntem pe Calea Victoriei și, dintr-odată, poporanii se trezesc din halucinația trumpistă și se iau cu mâinile de gâlci, auzi, băă, Simion, ăsta, vrea să arunce-n stradă 500.000 de bugetari, doctori, funcționari, pompieri, jandarmi, asistente medicale, polițiști, ofițeri de armată, da’ cine e el, Simion, să distrugă România în halu’ ăsta? Și se laudă pe la toate televiziunile otrăvite, cu gura lui, chiar cu gura lui, a văzut toată lumea, Simion, ăsta, în sictiru’ lui antiromânesc, cum o să bulească el 500.000 de bugetari, că ce i-a cășunat pe ei, să le ia gâtu’ din șold, băăă!

Și Calea Victoriei urlă de nebună în contra lu’ Simion care și-a dat arama pe față și le zice românașilor, pe aia dreaptă, cum o să instaureze el Dictatura Simion, da, băi Simioane, ne pui de-o dictatură, să ne ologești dreak, strigă un alt sindicalist extraterestru, Bebe Saturnianul, afiliat și el la BNS, ce s-o mai ologim din vorbe, frate, e groasă rău. Și care mai mănâncă rahat să iasă afară din rând să-l vedem la ochi, strigă nervos Terente Venusianul, că România are un destin istoric tragic și acum o să se rupă filmu’ frate extraterestru care ești tu! Și ne ducem la vale pe Calea Victoriei și, uite că vin niște jurnaliști speriați, plângând în hohote, ce-ați pățit mă, păi uite, zice o fătușcă jurnalistică, a văzut toată țara, chiar acum, la Parlament, cum ne-a amenințat pe noi toți, pe jurnaliștii români, Târfa Reptilianului, aia cu țâfna pusă, care se dă mare și tare pe banii Poporului Român și care a amenințat Armata Română în căcaturile ei de videoclipuri tâmpite pe păginuța ei de Facebook, a dracului, Târfa Reptilianului!

Băă, frate Terente Venusianule, zice IL Caragiale, ieșit tocmai, de-un minut, de la Teatrul Național, ce e cu voi, vai de noi, frate Caragiale, zice nervos Terente Venusianul, s-au pus ăștia cu joarda pe noi, vor să ne dea la moacă, se ne siluiască, să ne sclavagească, să ne oropsească, alde Simion și încă vreo doi, trei, că nu-s mulți. Caragiale nu înțelege el chiar pe deplin cum stă treaba și ne zice ceva de Putin, auzi, el Caragiale ne zice ceva de Putin. Dar Titi Marțianul zice una tare de tot, anume că pe Vladimir Putin îl doare la bască de Georgescu, de Simion și de Șoșoacă, nu-i trebuie lui amărăștenii ăștia, că Rusia e mare și tare și are alte manevre geostrategice, nu se împiedică ea de trei căcăcioși de pe Dâmbovița, așa să le fie numele, n-are nevoie de ei. Asta e, oameni buni, v-am mai spus, pute nasol a Revoluție, aveți grijă de voi, se sparge buba, nu e de joacă, să fiți iubiți, dragilor dragi.

Am înfrânt! Emisiile de metan din Asia, cu 800% mai mari ca cele europene

Comparativ cu 2010, emisiile de metan la nivel mondial provenite din gaz și petrol au crescut în 2024, în timp ce doar emisiile din utilizarea cărbunelui au scăzut ușor, se arată într-un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). Estimările agenției pentru 2025 arată o diferență uriașă de emisii între Europa și celelalte colțuri ale lumii, ajungându-se ca emisiile de metan din Asia să fie cu 800% mai mari decât cele europene. În aceste condiții, paradoxal, Comisia Europeană a decis să ia măsuri drastice împotriva acestor emisii, cu măsuri care vor duce la o creștere accelerată a prețurilor.

Emisiile de metan, provenite din gaze, petrol și cărbune, care ar fi responsabile pentru 30% din încălzirea globală, au continuat să crească în 2024, semnalează Agenția Internațională pentru Energie (IEA), care atrage atenția că, în arată că în afară de cele Europa, statele din restul lumii subraportează aceste emisii. Potrivit estimărilor IEA, în regiunea Asia Pacific, emisiile de metan în 2025 ajung la 50 milioane tone, în America de Nord, la 25 milioane tone, în Eurasia, 22 milioane de tone, în Africa, 17 milioane de tone, în Orientul Mijlociu, 15 milioane de tone, America Centrală și de Sud, 9 milioane de tone, în timp ce Europa va emite doar 6 milioane de tone.

”Estimarea noastră a emisiilor totale de metan legate de energie la nivel global este cu aproximativ 80% mai mare decât totalul raportat de țări la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC). Acest decalaj este cel mai mic în Europa, unde țările depun în mod regulat inventare și unii producători raportează emisiile pe baza datelor măsurate. Disponibilitatea tot mai mare a studiilor de măsurare și a datelor satelitare a redus incertitudinea în estimările noastre în toate regiunile. Cu toate acestea, rămân lacune semnificative de date, în special în părți ale lumii în care sateliții se luptă să culeagă date utile – cum ar fi în Venezuela, unde acoperirea norilor împiedică observațiile și în nordul Federației Ruse, unde zăpada și gheața fac dificilă observarea scurgerilor de metan”, se arată într-un raport al IEA.

Cantitate neglijabilă la instalațiile abandonate

Instalațiile abandonate constituie o sursă semnificativă de emisii de metan. Pe baza datelor limitate disponibile în prezent, există aproximativ 8 milioane de sonde de petrol și gaze abandonate la nivel global, precum și un număr mare de mine de cărbune abandonate, susține IEA. Acțiunile în timp util sunt esențiale pentru o atenuare eficientă, opțiunile incluzând astuparea și monitorizarea puțurilor care nu mai sunt operaționale, sigilarea minelor de cărbune abandonate și direcționarea fluxurilor de metan către tehnologiile de utilizare a energiei sau de oxidare.

În clasamentul emisiilor de metan din operațiunile cu combustibili fosili pentru cei mai importanți opt emițători și de la instalațiile abandonate la nivel global, în 2024, conduce China, cu 18,5 milioane tone (Mt) de la minele de cărbune abandonate și 2,9 Mt de la puțurile de petrol și gaze, SUA, cu 16,1 Mt de la petrol și gaze și 1,7 Mt de la cărbune, Rusia, cu 9,3 Mt de la gaze și petrol și 3,4 Mt de la cărbune, Iran, cu 6 Mt de la petrol și gaze, Turkmenistan, cu 5,2 Mt de la petrol și gaze, India, cu 1,8 Mt de la petrol și gaze și 1,9 Mt de la cărbune, Venezuela, cu 3,4 Mt de la petrol și gaze, și Indonezia, cu 0,9 Mt de la petrol și gaze și 2,4 Mt de la cărbune, contribuția Europei fiind neglijabilă. Cu toate acestea, Comisia Europeană a implementat cele mai dure măsuri din lume față de minele și sondele abandonate, impunând operatorilor costuri uriașe, care vor avea drept consecință creșterea accelerată a prețurilor.

Slăbuț și la biomasă

În ceea ce privește emisiile de metan din bioenergie, Asia Pacific se află pe primul loc, cu 8,62 Mt din biomasă solidă (arderea lemnelor) și 0,97 Mt din biogaz și biometan, urmată de Africa, 6,77 Mt de biomasă solidă și 0,27  Mt din alte bioenergii moderne, Europa, cu 0,81 Mt din biomasă solidă, 0,63 Mt din biogaz și biometan și 0,04 alte bioenergii moderne, America Centrală și de Sud, cu 1,16 Mt din biomasă solidă și America de Nord, cu 0,35 Mt din biomasă solidă și 0,29 Mt din biogaz și biometan. ”Metanul (CH4) are o durată de viață atmosferică mult mai scurtă decât dioxidul de carbon (CO2) – aproximativ 12 ani, comparativ cu secolele – dar absoarbe mult mai multă energie cât timp rămâne în atmosferă. Metanul afectează și calitatea aerului, deoarece poate duce la ozon la nivelul solului (troposferic), un poluant periculos. Scurgerile de metan prezintă și riscuri de explozie”, se mai precizează în raportul IEA.

Catalanii acuză arbitrajul: HOȚIE!

0

La câteva ore după eliminarea dramatică din Liga Campionilor, furia mocnește la Barcelona. Catalanii sunt convinși că reușita din minutul 90+3, prin care Inter a împins semifinala în prelungiri, trebuia anulată. Fanii au luat cu asalt rețelele sociale, distribuind cadre care, susțin ei, arată clar un fault comis asupra lui Gerard Martin înainte ca Dumfries să centreze decisiv pentru Acerbi.

În imaginile devenite virale, Martin pare lovit la tibie cu talpa, iar suporterii blaugrana au catalogat faza drept „hoție”, cerând explicații din partea UEFA. Nemulțumirile au fost împărtășite și de jucători și staff. Eric Garcia a criticat deschis arbitrajul, iar Pedri a fost și mai tranșant: „Nu e prima dată când pățim așa ceva cu acest arbitru. UEFA trebuie să analizeze. Sunt lucruri greu de înțeles.”

Antrenorul Hansi Flick, deși a evitat un atac frontal la adresa polonezului Szymon Marciniak, a lăsat să se înțeleagă că deciziile la limită au fost luate constant împotriva Barcelonei: „La fiecare fază de 50-50, verdictul a fost pentru adversari. Nu vreau să insist, dar da, suntem dezamăgiți.”

Tehnicianul german a preferat însă să sublinieze curajul și efortul echipei sale: „Băieții au dat totul, nu am ce să le reproșez. Rezultatul doare, dar asta e viața. Vom reveni mai puternici. Sunt mândru de jucători. Au luptat până la capăt, chiar dacă norocul nu a fost de partea noastră.”

Pedri, la rândul său, a recunoscut că întreaga echipă e afectată după ratarea finalei, însă a cerut mobilizare pentru marele derby din campionat: „Suntem puțin devastați, dar urmează El Clasico. Trebuie să ne ridicăm și să dăm totul.”

Cu spiritele încinse și semifinala pierdută la limită, Barcelona se vede nevoită să lase în urmă dezamăgirea de la Milano și să se concentreze pe lupta din La Liga, unde urmează confruntarea decisivă cu Real Madrid.

Interconectivitatea energetică, sabie cu două tăișuri

Când rețeaua electrică a unei economii europene majore cade în câteva secunde, a da vina pe defecțiuni tehnice este o explicație insuficientă.

Cea mai gravă pană de curent din istorie, prăbușirea completă a rețelelor din Spania și Portugalia, a fost declanșată de deconectarea dintre Spania și Franța, separând efectiv Peninsula Iberică de restul Uniunii Europene.

În ciuda progreselor considerabile înregistrate de Spania în ceea ce privește instalațiile de energie regenerabilă, țara s-a confruntat cu deficiențe structurale în rețeaua sa.

Prin urmare, conexiunea cu Franța a fost întreruptă automat pentru a limita impactul penei de curent acolo, notează Modern Diplomacy. Deși o parte din producția de energie solară și eoliană a rămas operațională, incapacitatea Spaniei de a echilibra cererea prin interconexiunile sale cu UE a dus la o pierdere bruscă a producției de energie electrică de 15 GW în cinci secunde, afectând chiar și Marocul.

Interconexiunile energetice actuale ale UE nu pot garanta securitatea aprovizionării decât dacă sunt susținute de generatoare puternice, capabile să prevină incidente similare. Integrarea pe scară largă a surselor regenerabile de energie în rețelele europene crește fragilitatea acestora, sporind riscul de instabilitate.

Potrivit lui Michael Shellenberger, expert  la Environmental Progress, cauza principală a penei de curent a fost lipsa inerției, o forță fizică stabilizatoare furnizată de centralele electrice tradiționale care utilizează generatoare rotative mari pentru a menține rețeaua stabilă în timpul fluctuațiilor bruște.

Astfel, se generează electricitate și, în același timp, se asigură un impuls. Rotația oferă inerție – un tampon critic în primele secunde după o perturbare, permițând sistemelor de control și operatorilor să reacționeze și să limiteze problema.

În schimb, panourile solare și majoritatea turbinelor eoliene moderne se bazează pe convertoare electronice care nu pot oferi inerția necesară pentru stabilitate. În ziua penei de curent, aproximativ 80% din energia electrică din Spania provenea din surse solare și eoliene.

Spre deosebire de centralele nucleare sau pe bază de combustibili fosili, care furnizează energie de bază constantă, energia solară și eoliană fluctuează, necesitând mecanisme avansate de stocare și echilibrare.

Interconectivitatea energetică este o sabie cu două tăișuri – deși sporește stabilitatea și cooperarea la nivel mondial, expune infrastructura critică la riscuri semnificative.

De ce suplimentele cu beta-caroten pot fi periculoase pentru fumători

Suplimentele alimentare sunt adesea percepute ca fiind inofensive – un sprijin natural și sigur pentru sănătate. Însă realitatea este mai nuanțată. Unele dintre acestea pot deveni chiar periculoase în anumite condiții, mai ales când sunt administrate fără recomandare medicală.

Este cazul beta-carotenului, un antioxidant popular, dar contraindicat fumătorilor, conform celor mai mari studii clinice realizate până acum.

Ce este beta-carotenul și de ce este important?

Beta-carotenul este un pigment natural care oferă culoarea portocalie intensă legumelor precum morcovii, dovleacul sau cartofii dulci. În organism, se transformă în vitamina A, esențială pentru:

  • sănătatea vederii,
  • funcționarea sistemului imunitar,
  • menținerea sănătății pielii și a mucoaselor.

Fiind și un antioxidant puternic, beta-carotenul a fost promovat zeci de ani ca un protector celular și posibil aliat în prevenirea cancerului. Însă în cazul fumătorilor, efectele se pot inversa periculos.

Cum interacționează beta-carotenul cu fumatul?

Fumatul introduce în corp o cantitate uriașă de radicali liberi și toxine care afectează direct plămânii. În loc să ofere protecție, beta-carotenul în doze mari (20-30 mg/zi) poate deveni pro-oxidant în mediul încărcat de substanțe toxice cauzat de fumat.

Acest fenomen duce la:

  • modificarea chimică a beta-carotenului în compuși dăunători,
  • creșterea stresului oxidativ în țesuturile deja afectate,
  • stimularea mutațiilor celulare care pot favoriza apariția cancerului pulmonar.

Ce spun studiile științifice? Dovezi clare împotriva suplimentelor cu beta-caroten la fumători

🔬 Studiul ATBC (Finlanda, 1994)

  • Peste 29.000 de fumători au fost monitorizați.
  • Cei care au primit beta-caroten au avut un risc cu 18% mai mare de cancer pulmonar față de grupul placebo.

🔬 Studiul CARET (SUA, 1996)

  • A inclus fumători și persoane expuse la azbest.
  • Suplimentarea cu beta-caroten + vitamina A a dus la:
    Creștere de 28% a incidenței cancerului pulmonar
    Creștere a mortalității generale
  • Studiul a fost întrerupt prematur din motive de siguranță.

Concluzia cercetătorilor:

Beta-carotenul în doză mare, sub formă de supliment, este contraindicat la fumători.

Ce pot face fumătorii în schimb? Alternative sigure și eficiente

Dacă ești fumător sau ai fost fumător, poți sprijini sănătatea celulară și detoxifierea fără riscuri, alegând:

Antioxidanți complecși naturali, proveniți din:

  • fructe de pădure (afine, coacăze, mure),
  • legume colorate (ardei, spanac, sfeclă),
  • ceai verde sau matcha,
  • turmeric (curcumină),
  • extracte naturale bogate în polifenoli.

Alimentație echilibrată și variată, cu aport de beta-caroten doar din surse alimentare (nu suplimente izolate).
Consultarea unui medic nutriționist sau fitoterapeut înainte de administrarea oricărui supliment.
Renunțarea la fumat – cea mai eficientă decizie pentru prevenirea bolilor pulmonare și cardiovasculare.

Știai că…?

  • Beta-carotenul din alimente (morcovi, mango, dovleac) este sigur și benefic, chiar și pentru fumători.
  • Riscurile se asociază doar cu forme sintetice în doze mari, administrate izolat.
  • Pentru foști fumători care au renunțat de mai mulți ani, riscurile se reduc, dar prudența rămâne indicată.

 Concluzie

Beta-carotenul nu este „rău” în sine, dar poate deveni periculos când este administrat incorect sau în context nepotrivit, cum este fumatul activ.

Studiile internaționale demonstrează clar: suplimentele cu beta-caroten NU sunt recomandate fumătorilor, din cauza riscului crescut de cancer pulmonar.

Alegerea suplimentelor trebuie făcută informat, personalizat și cu sprijin de specialitate, pentru a evita efectele adverse ascunse ale unor formule aparent „naturale”.

 

Eurostat îi dă peste nas lui Burduja. Prețul energiei pentru populație, al 4-lea cel mai mare din UE

Potrivit statisticilor Eurostat, în a doua jumătate a anului trecut, România a avut al patrulea cel mai mare preț la energie din UE, contrar afirmațiilor ministrului Sebastian Burduja. Desigur, clasamentul este făcut conform standardului puterii de cumpărare, că nu poți compara un salariu de 800 de euro cu unul de 3.000 de euro. Pe de altă parte, la gaze, unde România este cel mai mare producător din UE, țara noastră are abia al optulea cel mai mic preț din UE, înaintea noastră situându-se state care nu produc nicio moleculă de gaz.

În a doua jumătate a anului 2024, prețurile medii la energie electrică pentru gospodăriile din UE au rămas în mare parte stabile, cu o ușoară scădere la 28,72 euro la 100 kWh de la 28,89 euro în prima jumătate a anului 2024, se arată într-un raport al Eurostat. Aceste niveluri ale prețurilor rămân totuși cu mult peste nivelurile de dinainte de criza energetică din 2022.

În 2024, ponderea impozitelor în facturile de energie electrică a crescut ușor de la 24,3% la 25,1% în al doilea semestru din cauza majorărilor minore ale impozitelor. Deși costurile globale ale energiei și aprovizionării în UE au scăzut în 2024 comparativ cu 2023, costurile rețelei au crescut în 18 țări UE, ceea ce a dus la o creștere generală a costurilor rețelei UE cu 8,9% față de anul precedent. Au fost observate variații considerabile între țările UE. Germania a raportat cele mai mari prețuri la energie electrică la 39,43 euro la 100 kWh, urmată de Danemarca (37,63 euro) și Irlanda (36,99 euro). În schimb, cele mai mici prețuri au fost observate în Ungaria (10,32 euro), Bulgaria (12,17 euro) și Malta (13,01 euro). În ciuda mediilor UE stabile, comparațiile monedelor naționale indică mișcări semnificative ale prețurilor în unele țări. Prețurile energiei electrice pentru uz casnic au crescut în Portugalia (+14,2% față de semestrul doi din 2023), Finlanda (+13,6%) și Franța (+12,9%).

Între timp, țări precum Letonia (-17,8%), Olanda (-14,3%) și Belgia (-12,3%) au înregistrat reduceri substanțiale de preț. Exprimate în standardul puterii de cumpărare (PPS), prețurile la energie electrică au fost cele mai ridicate pentru gospodăriile din Cehia (41,00), Cipru (35,70) și Germania (35,23). Cele mai mici prețuri bazate pe PPS au fost observate în Malta (14,33), Luxemburg (15,39) și Ungaria (15,45). Conform acestui standard, România a avut al patrulea cel mai mare preț din UE, cu 32,69, după Cehia (41), Germania (35,23) și Polonia (34,67). Comparativ, Norvegia a avut 15,77, Olanda – 18,33, Suedia – 19,96, Bulgaria – 20,16, Austria – 21,5, iar Slovacia – 22,12.

Au crescut taxele de rețea

În UE, ponderea impozitelor în a doua jumătate a anului 2024 a fost cea mai scăzută din Luxemburg, unde valorile au fost de fapt negative (minus 49,2%). Impozite negative, care reflectă subvențiile și alocațiile, au fost observate și în Olanda, Austria și Irlanda. Ponderea relativă a impozitelor a fost cea mai mare în Danemarca, reprezentând 48,8% din prețul total. Ponderea medie a totalului impozitelor și taxelor la nivelul UE în a doua jumătate a anului 2024 a fost de 25,1%, o creștere de 3,7 puncte procentuale în comparație cu a doua jumătate a anului 2023 și o creștere de 0,8 puncte procentuale în comparație cu prima jumătate a anului 2024, determinată în principal de reducerea subvențiilor și alocațiilor. TVA-ul în UE a reprezentat 14,4% din prețul total. Acesta a variat de la 4,8% în Malta la 21,3% în Ungaria. An de an, prețurile totale au crescut în 10 dintre țările UE, în timp ce au scăzut în 14 țări ale UE și au rămas aproape neschimbate în 3 țări UE. Cea mai mare creștere a fost observată în Portugalia (14,2%), urmată de Finlanda (13,6%) și Franța (12,9%), cauzată în principal de costurile de rețea, precum și de reducerea subvențiilor și alocațiilor. Letonia (-17,8%), Olanda (-14,3%) și Belgia (-12,3%) au fost cele 3 țări din UE care au înregistrat cele mai mari scăderi.

Ungaria, cel mai mic preț la gaze

La nivelul UE, au existat diferențe mari în ceea ce privește prețurile la gaze casnice, semnalează Eurostat. Suedia a înregistrat cele mai mari prețuri la 18,93 euro la 100 kWh, urmată de Olanda (16,71 euro) și Italia (15,86 euro). În schimb, Ungaria (3,20 euro la 100 kWh), Croația (4,60 euro) și România (5,40 euro) au raportat cele mai mici prețuri. De la an la an, 6 țări din UE au înregistrat creșteri de prețuri comparativ cu a doua jumătate a anului 2023.

Aceste creșteri au fost determinate în mare parte de taxe mai mari, deoarece diferite reduceri de taxe au fost reduse sau eliminate. În schimb, 14 țări UE au raportat scăderi ale prețurilor la gaze, în primul rând din cauza reducerii costurilor de energie și de aprovizionare. În clasamentul prețurilor la gaze pentru populație conform standardului puterii de cumpărare (PPS), România stă ceva mai bine, având în vedere că este cel mai mare producător de gaze din UE. Cu toate acestea, cu 9,49 PPS, România are abia al optulea cel mai mic preț din UE. Înaintea țării noastre se situează Estonia, Lituania, Belgia, Luxemburg, Slovenia, Ungaria și Croația.

Trimiterea rachetelor Patriot în Ucraina nu îl va descuraja pe Putin

Au apărut informații conform cărora un sistem suplimentar de apărare antiaeriană Patriot, fabricat în SUA,  va fi trimis din Israel în Ucraina.

Venind pe urmele frustrării publice a lui Donald Trump față Vladimir Putin, mișcarea este probabil un semnal al hotărârii și dorinței Washingtonului de a extinde sprijinul militar către Kiev dacă Moscova refuză să accepte condițiile Statelor Unite.

Strategia pare greșită. Rachetele Patriot nu vor contribui prea mult la exercitarea de presiuni asupra lui Putin și nu vor ajuta Ucraina pe termen scurt sau lung, potrivit UnHerd. Se irosesc mai multe resurse într-un război care este periferic față de interesele fundamentale ale SUA.

De la revenirea la Casa Albă în ianuarie, Trump a făcut din încetarea războiului din Ucraina una dintre prioritățile sale principale. În timp ce constrânge Kievul să accepte concesii semnificative – chiar tăind pentru scurt timp ajutorul militar și schimbul de informații pentru a forța conformitatea – el a oferit Moscovei condiții favorabile pentru a accepta o încetare a focului, inclusiv o promisiune de a menține Ucraina în afara NATO, reducerea sancțiunilor și cel puțin controlul de facto al Rusiei asupra teritoriilor pe care le ocupă din 2014.

Această abordare a stârnit reacții negative, dar reflectă realitatea de pe câmpul de luptă și echilibrul de putere dintre părțile interesate. Având în vedere că Rusia deține avantajul militar, Washingtonul nu prea are influență asupra lui Putin.

În acest context, decizia de a trimite Ucrainei un sistem Patriot suplimentar este atât inutilă, cât și riscantă. Nu va modifica radical cursul războiului. Rusia și-a demonstrat deja capacitatea de a copleși sistemul Patriot cu drone și rachete low-cost.

Pe termen scurt, nici perspectivele defensive ale Ucrainei nu se vor schimba. Sistemul nu va sosi imediat, necesitând o recondiționare care va dura câteva luni. Deficitul global de rachete interceptoare va continua să limiteze eficacitatea Patriot, indiferent de desfășurare.

Dacă Trump rămâne hotărât să negocieze un acord, ar trebui să-i ofere ceva lui Putin pentru a-l convinge să renunțe la avantajul său pe câmpul de luptă. Rachetele Patriot ar duce la escaladare.

Un acord de succes va necesita o combinație de reducere a sancțiunilor, concesii teritoriale și linii roșii privind integrarea militară a Ucrainei cu Statele Unite și Europa.

SUA și China „dezgheață” discuțiile comerciale la Geneva

Statele Unite și China se vor întâlni, sâmbătă, la Geneva pentru primele discuții comerciale de nivel înalt după luni de escaladare a tensiunilor cauzate de tarifele lui Trump. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și negociatorul principal Jamieson Greer se vor întâlni cu vicepremierul chinez He Lifeng într-un demers menit să detensioneze conflictul comercial dintre cele două mari economii ale lumii.

Anunțul întâlnirii a impulsionat piețele bursiere, în contextul în care tarifele reciproce dintre SUA și China au ajuns la peste 100%, afectând comerțul global și alimentând temeri privind o recesiune mondială. Discuțiile vor viza reducerea tarifelor generale, taxele pe produse specifice, controalele la export și eliminarea scutirilor pentru importurile de valoare mică.

China a confirmat participarea, indicând o posibilă schimbare de atitudine după ce anterior a refuzat negocieri fără ridicarea tarifelor americane. Totuși, Beijingul a reiterat că se opune ferm „abuzului de tarife”.

Întâlnirea are loc pe fondul unei politici tarifare agresive din partea președintelui Trump, care a impus taxe de până la 145% asupra produselor chinezești și tarife suplimentare pentru mai multe alte țări. China a reacționat prin tarife de până la 125%. Uniunea Europeană pregătește, la rândul ei, măsuri de răspuns.

Deși România nu este parte directă în acest conflict, efectele se simt prin perturbațiile lanțurilor de aprovizionare și volatilitatea economică globală. Ca membru al UE, România poate fi afectată indirect dacă Washingtonul impune noi tarife asupra blocului comunitar. Sectoarele industriale, auto sau IT ar putea resimți presiuni, iar exportatorii români riscă pierderea unor piețe sau investiții. Evoluția acestor negocieri este esențială pentru stabilitatea comerțului internațional, de care depinde și creșterea economică națională.

Adrian Năstase: „Votul-protest era îndreptăţit”, românii s-au „răcorit”, însă au început să apară „consecinţe”. Ce spune fostul premier despre Nicușor Dan și George Simion

Fostul premier face o analiză după primul tur al alegerilor prezidențiale, subliniind că românii „s-au răcorit” prin vot. Și lansând, totodată, un avertisment privind consecințele economice de după primul tur al scrutinului pentru fotoliul de la Cotroceni.

Fostul premier Adrian Năstase susţine că românii „s-au răcorit” prin votul acordat la alegerile prezidenţiale, însă a doua zi au început că apară consecinţe precum devalorizarea leului.

„Fără îndoială, votul-protest era îndreptăţit. Aşa încât, românii s-au „răcorit”. Mai ales când, în seara alegerilor, au văzut rezultatul votului. A doua zi, s-au risipit însă efectele de mahmureală şi au început să apară anumite consecinţe: devalorizarea leului, creşterea dobânzilor la credite, probleme cu finanţarea deficitului, banii din PNRR. În aceste condiţii, cine sunt cei care vor trebui să rezolve crizele grave ale României de după alegeri?”, a scris Năstase, pe blogul său, într-o analiză postată miercuri, 7 mai.

Ce spune despre Nicuşor Dan

Fostul șef al Guvernului, actualmente preşedinte al Fundaţiei Europene Titulescu (FET), a precizat că nu l-a cunoscut personal pe Nicuşor Dan – primarul general al Capitalei, intrat în turul doi al cursei pentru Cotroceni – „o prezenţă decentă”, însă înconjurat de „haita USR-istă”.

Nu l-am cunoscut personal. Mi se pare o prezenţă decentă, deşi nu cred că are abilităţile necesare pentru a conduce politica externă a României în această perioadă complicată. În plus, contactele sale externe par mai curând unilaterale.

Ceea ce mă îngrijorează însă mai mult este „haita” USR-istă care s-a repezit la sediul său de campanie imediat ce a fost anunţat rezultatul votului. Sunt cei care au adus în spaţiul public ura şi au folosit DNA -ul pe post de Big Brother. Sunt reprezentanţi ai firmelor Pharma şi ai imobiliarelor. Sunt cei care au introdus „plăcuţele suedeze” în lupta politică şi au infectat atmosfera din Parlament, drum urmat ulterior şi de AUR”, a ales să menționeze Adrian Năstase.

Ce spune despre George Simion

Preşedintele FET a adus în discuție și numele liderului AUR, George Simion, candidatul victorios în primul tur al prezidențialelor din 4 mai și cu care Nicușor Dan se va confrunta în turul doi, programat pe 18 mai.

Potrivit fostului premier, George Simion „pare cumva doar „vocea” lui Călin Georgescu”. Din câte mai punctează fostul șef al Guvernului, soluţiile economice preconizate de Simion i se „par îndoielnice”, dar nu a dat și amănunte cu privire la aspectele la care se referă.

De altfel, înţeleg că un vot pentru George Simion ca preşedinte ar însemna, în acelaşi timp, şi un vot pentru viitorul „premier” al României – Călin Georgescu – care urmează să fie impus în Parlament pe modelul şantajului cu alegerile anticipate, din 2004, al lui Băsescu. Pare, în felul acesta, că alegerile parlamentare recente vor fi, în fapt, „anulate”, învestirea Guvernului nemaifiind rezultatul configuraţiei parlamentare.

Ca reprezentant MAGA, George Simion se prezintă, mai curând, ca exponent al unui „suveranism” american. Relaţia sa cu republicanii americani şi cu preşedintele Trump sunt importante, dar la fel de importante sunt relaţiile cu liderii europeni şi cu reprezentanţii Uniunii Europene, relaţii ce par afectate şi care vor determina consecinţe politice şi economice pentru România.

Pentru americani, în această etapă este important să-şi proiecteze în afară forţa militară şi economică. Pentru România, aşa cum arăta I.I.C. Brătianu, în zona în care am supravieţuit, importante sunt diplomaţia şi alianţele. Soluţiile economice preconizate de George Simion par îndoielnice, în opinia mea”, a adăugat Năstase.

Fostul premier și ex-lider PSD a menționat și faptul că vor urma, probabil, dezbateri între cei doi candidaţi intrați în marea finală pentru fotoliul de la Cotroceni şi poate că unele chestiuni se vor lămuri, dar, între timp, „corabia noastră continuă să ia apă”.

„Alegătorii au avut dreptate (ca de obicei!) în primul tur al prezidenţialelor, iar acum aştept, cu interes, să văd cum vor avea dreptate în turul doi”, a conchis Adrian Năstase.

Românii au fost chemați să-și aleagă președintele într-un context marcat de crize suprapuse

„România își joacă ultima carte. După ani de promisiuni toxice, campanii murdare și trădări politice în serie, 4 mai 2025 înseamnă ziua care poate aduce o bifurcație istorică – este linia de demarcație dintre ce am fost și ce mai putem deveni. Turul 1 al alegerilor prezidențiale s-a încheiat, dar verdictul final încă nu s-a scris. Viitorul lider de la București are de rezolvat câteva provocări care nu mai pot fi amânate. Trăim „azi” o realitate nemaiîntâlnită, iar fiecare decizie luată va conta dublu și greșelile se vor plăti imediat.

Românii au fost chemați să-și aleagă președintele într-un context marcat de crize suprapuse: politică, economică, externă și morală. Dar ceea ce s-a întâmplat la urne a fost mai mult decât un exercițiu democratic. A fost, poate, ultimul test major pentru a vedea dacă această țară mai are o direcție.

„A câștigat Simion!”; „A pierdut Nicușor Dan!”. Mai contează ce scriu televiziunile pe burtieră în aceste momente? Toate acestea sunt bătălii ale unor orgolii mărunte. Adevăratul război abia de acum încolo începe, când ecoul promisiunilor se lovește de zidul realității – noul președinte se trezește într-o dimineață rece de mai, cu mâinile împletite în crize care nu mai așteaptă. A moștenit o țară cu nervii la pământ, o economie pe muchie de cuțit și aliați care și-au pierdut răbdarea cu noi.

Va ști el să fie chirurgul de care avem nevoie? Sau va deveni doar următorul pacient al haosului?

(…)

Scrutinul de duminică nu a fost doar despre alegerea unui lider. A fost despre supraviețuirea unei idei de țară. Indiferent cine a câștigat, cel ce va prelua mandatul intră direct într-o luptă de uzură, cu mize colosale.

O economie în derivă

Înainte de orice, România este într-o criză economică fără precedent. Deficitul bugetar a depășit 9% din PIB, iar piețele internaționale au început deja să ne penalizeze – costul împrumuturilor a crescut, moneda s-a depreciat, încrederea investitorilor este la nivel de avarie.

Guvernul a reacționat cu măsuri de austeritate, dar acestea au agravat tensiunile sociale: proteste, greve, scăderea consumului.

În același timp, sectorul privat acuză statul că este tot mai absent și nu înțelege realitățile economiei de piață. Oameni de rând resimt primii, în buzunare, costul lipsei de viziune a întregii clase politice.

România nu-și mai permite președinți spectatori și nici lideri care nu știu diferența dintre PIB și datorie publică. Țara are nevoie de un cap limpede care înțelege cifrele și poate să țină piept presiunilor externe și interne. Noul președinte va trebui să devină un pivot de stabilitate, să genereze un consens pentru reforme economice necesare. Va trebui să spună adevărul, nu ceea ce dă bine în sondaje. Altfel, riscăm să ajungem într-o spirală de colaps pe care nimeni nu o va mai putea opri.”

Citiți mai multe AICI: De la urne la abis: un mandat sub semnul haosului

Agramații cu masterate

1. Îl votez pe Nicușor Dan dacă desființează, până pe 18 mai, două mizerii. În calitate de primar – pista de trotinete de pe Calea Victoriei. Și USR, pe care tot el a înființat-o. Nu va îndeplini aceste condiții decente, iar eu voi sta acasă. L-am votat pe Crin Antonescu, așa că, în turul doi, Nicușor se va descurca și fără votul meu. El știe să rezolve ecuații grele, nu eu. Și dacă nu le va rezolva Nicușor, le vor rezolva Macron și băieții care nu candidează niciodată, dar câștigă întotdeauna alegerile. În primul tur, băieții ăia si Macron s-au jucat cu un procent al lui Antonescu. Și i l-au dat lui Nicușor. Vreau să văd cum se vor juca pe 18 mai cu o diferență de 30 de procente, fiindcă, în mod normal, măgădăul galeriot îl va învinge pe Nicușor cu 65 la 35. Dacă Macron și aitiștii de la pădure nu vor rezolva ecuația, Nicușor își va lua maculatorul și va pleca îmbufnat acasă, așteptând anularea alegerilor.

   2. Lasconi era o minune în comparație cu Georgescu (Zamolxe, medicina băbească și filmele cu Rambo n-au ce căuta la Cotroceni), Nicușor e preferabil lui Simion, dar balastul userist e mai greu ca plumbul. În pandemie, bestiile trotinetiste au fost mai sufocante decât covidul.

  3. Useriștii îi fac analfabeți pe votanții lui Simion. Nu (cred că) mai există analfabeți în România. Analfabet e unul care nu știe literele. Există, însă,  agramați. 80% din populație. Agramatul face dezacorduri și nu știe să pună cratimele. Deasupra agramaților sunt inculții. 90% dintre useriști sunt agramați, dar se consideră culți. Partidul Generației Gadget e agramat în aceeași măsură ca AUR și Georgescu. Nicușor și – o să râdeți – Simion, absolvent de Lazăr, nu sunt agramați. Biata Lasconi cam e, fiindcă a lucrat în televiziune și microfonul nu știe carte. Dacă vreți să vă convingeți că useriștii sunt niște agramați digitalizați, cu mai multe masterate decât cărți citite, mergeți în sediul unei corporații și dați-le o dictare! ”Mama sa s-a dus să ia pâine și i-a luat bocanci.” Vor pune cratimele ”la ghici”. Ca la păcănele. Roșie – neagră.

 4. Calitatea mea de spectator al turului doi e un privilegiu. Mă distrez copios de pe margine. Dacă va pierde Nicușor, vă dați seama cum îi vor înjura useriștii pe votanții lui Simion? Acum îi iau la frăgezit, ușoooor, domnii trotinetari se scotocesc (în rucsac) de proprietăți intelectuale (pe care nu le au), fac pe îngăduitorii, dar de fapt sunt niște mieroși, niște odioși. Ce nu știu siniștrii pe trotinete e că românii simpli au mai asistat la meciuri din astea. În anii ’90. Pe stradă. Sportul se cheamă   ”Șmen”. Domnul șmenar venea frumos la tine, îți oferea cât voiai tu, pe urmă te umplea de bucăți de ziar (căzuse netul), o lua la fugă și, după primul colț, striga ”l-am ars pe fraier!” Trotinetarilor, vouă n-o să vă țină! N-aveți școala străzii și nici măcar n-ați citit vreun ziar! Ați devenit agramați pe calculator.

Leul continuă să se deprecieze. Euro, a doua zi consecutiv peste pragul psihologic de 5 lei

0

Pentru a doua zi consecutiv, cursul euro se menține peste pragul psihologic de 5 lei. Marți, 6 mai, a fost prima zi în care moneda europeană a depășit nivelul de 5 lei.

Banca Națională a României a anunțat miercuri, 7 mai, un curs oficial de 5,0991 lei pentru un euro, în creștere față de 5,0378 lei, înregistrat marți, marcând un nou maxim istoric.

Euro, nou maxim istoric: 5,09 lei

Moneda națională s-a depreciat miercuri, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,0991 lei, în creștere cu 6,13 bani (1,22%) față de cotația precedentă, de 5,0378 lei, înregistrând un maxim istoric.

De asemenea, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,4898 lei, în creștere cu 3,81 bani (+0,86%), comparativ cu marți, când s-a situat la 4,4517 lei.

Moneda națională s-a depreciat și în raport cu francul elvețian, calculat de BNR la 5,4466 lei, în creștere cu 5,34 bani (0,99%), față de 5,3932 lei, cotația anterioară, înregistrând un maxim istoric.

Românii au fost chemați să-și aleagă președintele într-un context marcat de crize suprapuse

„România își joacă ultima carte. După ani de promisiuni toxice, campanii murdare și trădări politice în serie, 4 mai 2025 înseamnă ziua care poate aduce o bifurcație istorică – este linia de demarcație dintre ce am fost și ce mai putem deveni. Turul 1 al alegerilor prezidențiale s-a încheiat, dar verdictul final încă nu s-a scris. Viitorul lider de la București are de rezolvat câteva provocări care nu mai pot fi amânate. Trăim „azi” o realitate nemaiîntâlnită, iar fiecare decizie luată va conta dublu și greșelile se vor plăti imediat.

Românii au fost chemați să-și aleagă președintele într-un context marcat de crize suprapuse: politică, economică, externă și morală. Dar ceea ce s-a întâmplat la urne a fost mai mult decât un exercițiu democratic. A fost, poate, ultimul test major pentru a vedea dacă această țară mai are o direcție.

(…)

Scrutinul de duminică nu a fost doar despre alegerea unui lider. A fost despre supraviețuirea unei idei de țară. Indiferent cine a câștigat, cel ce va prelua mandatul intră direct într-o luptă de uzură, cu mize colosale.

O economie în derivă

Înainte de orice, România este într-o criză economică fără precedent. Deficitul bugetar a depășit 9% din PIB, iar piețele internaționale au început deja să ne penalizeze – costul împrumuturilor a crescut, moneda s-a depreciat, încrederea investitorilor este la nivel de avarie.

Guvernul a reacționat cu măsuri de austeritate, dar acestea au agravat tensiunile sociale: proteste, greve, scăderea consumului.

În același timp, sectorul privat acuză statul că este tot mai absent și nu înțelege realitățile economiei de piață. Oameni de rând resimt primii, în buzunare, costul lipsei de viziune a întregii clase politice.

România nu-și mai permite președinți spectatori și nici lideri care nu știu diferența dintre PIB și datorie publică. Țara are nevoie de un cap limpede care înțelege cifrele și poate să țină piept presiunilor externe și interne. Noul președinte va trebui să devină un pivot de stabilitate, să genereze un consens pentru reforme economice necesare. Va trebui să spună adevărul, nu ceea ce dă bine în sondaje. Altfel, riscăm să ajungem într-o spirală de colaps pe care nimeni nu o va mai putea opri.”

Citiți mai multe AICI: De la urne la abis: un mandat sub semnul haosului

Primăria Capitalei, condusă de Nicușor Dan, undă verde pentru „Bucharest Pride 2025”. Marșul va avea loc în ajun de Rusalii

2

Primăria Generală a Capitalei, condusă de Nicușor Dan, a aprobat desfășurarea „Bucharest Pride 2025”, în data de 7 iunie.

Primăria Capitalei, în frunte cu Nicușor Dan, a aprobat marșul LGBT în ajun de Rusalii – anunță miercuri, 7 mai, abcnewsromania.ro.

„Bucharest Pride 2025”, pe 7 iunie

Așadar, peste exact o lună de zile urmează să aibă loc, în Capitală, „Bucharest Pride 2025”. La evenimentul ce va avea loc pe 7 iunie, în ajunul unei mari sărbători creștine, sunt așteptați peste 30.000 de participanți. Marșul Bucharest PRIDE 2025 este programat pe același traseu consacrat: Calea Victoriei – Parcul Izvor, de la Guvern la Parlament.

Evenimentul a fost anunțat de către Accept România, asociație ce reprezintă drepturile persoanelor LGBT. Organizatorii așteaptă 30.000 de participanți.

„Aniversăm două decenii de Bucharest PRIDE într-un context politic dificil, în care discursul de extremă dreaptă domină spațiul public și unii politicieni din partidele tradiționale au impresia că pot câștiga încrederea pierdută a votanților români, folosind comunitatea LGBTI ca țap ispășitor în campania electorală”, a declarat Teodora Roseti-Ion-Rotaru, co-președintă ACCEPT, conform sursei citate.

„Și pe noi ne îngrijorează evoluția recentă a evenimentelor politice la nivel național și internațional. Dar nu putem lăsa frica să ne paralizeze. Acum mai mult ca niciodată avem nevoie să fim împreună” a mai punctat co-președinta asociației.

Data de 7 iunie pică în acest an într-o zi de sâmbătă, în ajunul marii sărbători din 8 iunie, marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox, când este prăznuită Pogorârea Sfântului Duh (Cinzecimea sau Rusaliile).

Călin Georgescu, prima apariție publică după turul 1 al prezidențialelor. Unde a fost văzut miercuri

1

Călin Georgescu, fostul candidat la prezidențiale, a mers miercuri, 7 mai, la sediul Inspectoratului Județean de Poliție Ilfov. Totul, pentru a semna controlul judiciar.

Georgescu a ajuns la sediul IPJ cu puțin înainte de 11.30 și a părăsit clădirea după doar câteva minute.

Așteptat de susținători

Nu a răspuns întrebărilor presei. Și de această dată – cum s-a întâmplat și în precedentele dăți în care a mers la poliție pentru a semna controlul judiciar – Georgescu a fost așteptat de mai mulți susținători. Oamenii i-au scandat numele și unii dintre ei i-au oferit buchete de flori.

„Călin Georgescu președinte” – a fost una dintre scandările ce s-au auzit în momentul în care fostul candidat la scrutinul pentru Cotroceni, de anul trecut, a ajuns în apropierea clădirii în care se află sefiul IPJ Ilfov.

Pe 5 mai, judecătorii Sectorului 1 au decis să mențină controlul judiciar pentru Călin Georgescu, dar pentru un termen mai scurt, respectiv 45 de zile. Decizia este definitivă.

„Soluția pe scurt: (…) admite în parte plângerea formulată de inculpatul GEORGESCU CĂLIN (…). Modifică conținutul măsurii controlului judiciar dispus prin ordonanța procurorului din 24.04.2025 de prelungire a controlului judiciar emisă în dosarul nr. 2226/221/P/2023/d1 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală, după cum urmează: Înlătură obligația de a nu deține, folosi sau purta arme și obligația de a comunica periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență.

Reduce termenul de prelungire a controlului judiciar de la 60 de zile la 45 de zile, ce se va calcula de la data de 27.04.2025. Menține celelalte dispoziții ale ordonanței atacate. Respinge în rest plângerea, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunțată în camera de consiliu, astăzi data de 05.05.2025. Document: Încheiere finală (dezinvestire)”, a decis instanța.

Georgescu este urmărit penal pentru șase infracțiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată.

Începe conclavul pentru alegerea noului PAPĂ. 133 de cardinali se închid în Capela Sixtină/Se așteaptă „fumul alb”

Toţi ochii sunt ațintiți asupra Vaticanului începând de miercuri, 7 mai, când începe conclavul pentru alegerea celui de-al 267-lea papă.

Cardinalii electori vor decide succesorul Papei Francisc, care a murit în urmă cu peste două săptămâni, pe 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani, după un pontificat de 12 ani.

Alegerea viitorului papă este urmărită cu mare interes în întreaga lume, chiar și în țări în care populația catolică nu este foarte numeroasă.

Miercuri după-amiază, 133 de cardinali cu vârste sub 80 de ani vor intra în Capela Sixtină, împodobită cu fresce pictate de maestrul renascentist Michelangelo, pentru a participa la un conclav secret care va decide cine va fi următorul papă.

După ce în cursul dimineții, toți cardinalii vor participa la Sfânta Liturghie „pro eligendo Pontifice”, după-amiază, cardinalii electori, care nu au împlinit 80 de ani înainte de ziua decesului pontifului, se vor îndrepta într-o procesiune solemnă spre Capela Sixtină, unde vor fi izolați de restul lumii până la ieșirea fumului alb și anunțul „Habemus Papam” – celebra formulă în limba latină pronunțată din balconul bazilicii Sfântul Petru de către cardinalul protodiacon, Dominique Mamberti, pentru a anunța lumii alegerea noului papă.

La finalul procesiunii din interiorul Capelei Sixtine, fiecare cardinal elector depune jurământul prevăzut în Universi Dominici Gregis, Constituția apostolică. Prin care se angajează, dacă este ales, să îndeplinească cu credință Munus Petrinum (misiunea lui Petru) în calitate de păstor al Bisericii Universale, potrivit Agerpres. De asemenea, se angajează să păstreze secretul absolut cu privire la tot ceea ce este legat de alegerea Pontifului Roman.

Fără telefoane sau mesaje

După depunerea jurământului, maestrul celebrărilor liturgice pontificale, Diego Giovanni Ravelli, proclamă „extra omnes” – care înseamnă „Să iasă afară toți” (cei care nu participă la conclav). Aceasta este, de fapt, formula istorică în limba latină care marchează închiderea Capelei Sixtine.

Ar mai fi de menționat faptul că toate procedurile de alegere au loc exclusiv în această capelă din Palatul Apostolic al Vaticanului, care rămâne complet închisă până la încheierea procesului de alegere. În tot acest timp, cardinalii electori trebuie să se abțină de la trimiterea de scrisori sau de la purtarea de conversații – inclusiv apeluri telefonice. Singura excepție o reprezintă cazurile de extremă urgență. Aceștia nu au voie să trimită sau să primească mesaje de nici un fel. Și nici să primească ziare sau reviste de orice natură sau să urmărească emisiuni de radio sau televiziune.

Când are loc prima sesiune de vot

În după-amiaza primei zile, miercuri, are loc o singură sesiune de vot. În zilele următoare, sunt programate două tururi de scrutin dimineața și două după-amiaza. Conform procedurii, după numărarea voturilor, toate buletinele de vot sunt arse. Dacă scrutinul a fost neconcludent, din coșul de fum poziționat deasupra Capelei Sixtine va ieși fum negru.

Dacă este ales un Papă, din coșul de fum va ieși fum alb. Dacă, după trei zile de vot, electorii nu ajung la un acord cu privire la un candidat se acordă o pauză de până la o zi pentru rugăciune.

În așteptarea fumului alb

Când unul dintre cardinali va fi ales, acesta va fi întrebat în latină: Accepți alegerea ta canonică ca Suveran Pontif? (Acceptasne electionem de te canonice factam in Summum Pontificem?), iar în caz afirmativ, va fi întrebat: Cum vrei să fii numit? (Quo nomine vis vocari?), întrebare la care va răspunde cu numele său pontifical – precizează sursa citată.

După acceptare, buletinele de vot sunt arse, astfel încât clasicul fum alb poate fi văzut din Piața Sfântul Petru. Cardinalul protodiacon anunță apoi credincioșilor alegerea și numele noului Suveran Pontif rostind tradiționala și totodată celebra formulă: „Annuntio vobis gaudium magnum; Habemus Papam”.

La sfârșitul conclavului, noul Suveran Pontif se retrage în așa-numita „Cameră a lacrimilor”, adică sacristia Capelei Sixtine. Acolo unde va îmbrăca pentru prima dată veșmintele papale – pregătite în trei mărimi – urmând să se prezinte apoi în fața mulțimii de credincioși adunați în Piața Sfântul Petru, la vederea fumului alb și la auzul clopotelor care vor răsuna a sărbătoare. Imediat după aceea, noul Papă dă binecuvântarea apostolică Urbi et Orbi din loggia Bazilicii Sfântul Petru.


Ar mai fi de amintit faptul că momentul începerii Conclavului este stabilit de normele Constituției apostolice a Sfântului Ioan Paul al II-lea, Universi Dominici Gregis, actualizată de papa Benedict al XVI-lea de două ori cu Motu Proprio (11 iunie 2007 și 22 februarie 2013). Potrivit Constituției, conclavul – din latinescul „cum clave”, care înseamnă „închis cu cheie” – începe între a cincisprezecea și a douăzecea zi de la moartea papei, după Novendiali, cele nouă zile de liturghii pentru odihna veșnică a Suveranului Pontif decedat.

Alegerea papei este urmărită cu mare interes în întreaga lume – chiar și în țări fără o populație catolică numeroasă. De altfel, se estimează că sunt 1,4 miliarde de catolici în întreaga lume.

Un capitol crucial pentru Biserica Catolică se deschide după moartea Papei Francisc

„Un capitol crucial pentru Biserica Catolică se deschide după moartea Papei Francisc. În cei doisprezece ani de pontificat, Jorge Mario Bergoglio a căutat să mențină un echilibru delicat între tradiție și dorința de reformă.

Succesorul iezuitului argentinian va alege să continue în această direcție sau, dimpotrivă, va inversa progresele? Franceinfo enumeră problemele arzătoare care îl așteaptă pe viitorul Papă.

(…)

Francisc a zdruncinat aparatul instituțional al Bisericii așa cum puțini dintre predecesorii săi au făcut-o. A descentralizat administrația Sfântului Scaun, în special prin intermediul unei noi Constituții apostolice care a intrat în vigoare în 2022. Dar reformele sale au dat naștere și la tensiuni. Limitarea utilizării Liturghiei în latină în 2021 a stârnit proteste din partea tradiționaliștilor, la fel ca autorizarea binecuvântărilor pentru cuplurile de același sex în 2023.

Pentru următorul pontif, provocarea majoră va fi aceea de a menține unitatea unei instituții polarizate. Diviziunea dintre conservatori și reformatori, exacerbată în probleme de societate și guvernare, amenință coeziunea lumii catolice.”

Citiți mai multe AICI: Problemele care îl așteaptă pe viitorul Papă

Citiți și: Femeile pot deveni preoți? Va schimba noul Papă regulile Bisericii?

Cine ar putea fi noul Papă. Indiciile sunt clare, el este marele favorit!

Papa Francisc – papa celor săraci și marginalizați, primul papă iezuit!

George Simion spune de ce a mers la Viena după primul tur al prezidențialelor: „O să apară poza”

George Simion, candidatul AUR la prezidențiale, a vorbit despre motivul plecării la Viena, imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale – pe care l-a câștigat detașat. Candidatul AUR a spus că a mers în capitala austriacă pentru a face o fotografie cu un politician, fără a-i preciza, însă, numele.

Candidatul AUR George Simion a dezvăluit la un post TV de ce a ales să transmită un mesaj înregistrat după încheierea primului tur de scrutin, în loc să meargă personal la sediul de campanie, și de ce a fost la Viena luni dimineață.

El a spus că a făcut o fotografie cu un politician „de calibru” al cărui nume nu l-a dezvăluit, motivând că face parte din „strategia de campanie” și adăugând că poza va apărea, la un moment dat.

„Aici eram duminică seară. Am ales să dăm un mesaj calm, un mesaj liniștit și un mesaj prin care arătam că nu mă bucur pentru rezultatul afișat. De altfel, am și spus în discursul respectiv că sunt departe exit-poll-urile, care ar trebui să fie mai bune decât sondajele, sunt departe de realitate. Am avut dreptate, nu a fost 30%, a fost 41% în dreptul meu. Face parte din strategia de campanie”, a afirmat Simion, marți seară, 6 mai, la Digi 24.

Liderul AUR a lăsat să se înțeleagă că vizita sa în capitala austriacă a fost foarte scurtă.

„La fel cum luni dimineață (5 mai-nr.) m-am dus preț de o oră să fac o poză importantă pentru mine, cu un politician de calibru, și m-am întâlnit cu niște colegi europarlamentari la Viena, unde am aterizat la 7:15 și am profitat din plin de timp. La 10 eram înapoi. Am aterizat la Sibiu”, a adăugat Simion.

„O să apară poza”

„O să apară poza. Face parte din strategia noastră de campanie” – a spus candidatul AUR, întrebat cine e acel politician.

Simion a mai spus că în următoarea perioadă vor veni mesaje de susținere pentru el de la unele personalități.

„N-avem probleme de corupție, n-avem scheleți în dulap și încearcă adversarii noștri politici să inventeze lucrurile. Acum m-am dus până în Viena și deja au scris că acolo, în Viena, sunt agenturile rusești și gata, m-au prins că sunt agent rus sau ceva de genul acesta. În spoturile noastre de campanie și în ultimele zile de campanie o să vină o un val de mesaje de susținere din partea unor figuri importante”, a adăugat el.

„Nu era sandviș, era hotdog, nu era aeroportul din Sibiu, era aeroportul din Viena”

Candidatul AUR a mai spus că pe aeroportul Otopeni a făcut poze cu mulți români.

„Tot pentru a pune lucrurile în ordine și de dragul transparenței, a apărut o poză că „ia uite pe Simion în aeroportul din Sibiu, mâncând un sandviș”. Nu era sandviș, era hotdog, nu era aeroportul din Sibiu, era aeroportul din Viena. Mi-a făcut lumea poză, mă cunoaște, peste tot sunt români. Nu-mi închipuiam că mă duc undeva strict secret, prin aeroportul Otopeni am făcut 100 de poze cu români”, a mai afirmat Simion.

De altfel, luni după-amiază, 5 mai, George Simion a postat pe Facebook un videoclip de la o fabrică de încălțăminte din Alba Iulia, unde zeci de angajați s-au strâns în curte primindu-l cu aplauze și felicitări pe candidatul AUR intrat în turul al doilea al prezidențialelor.

În turul 2 al cursei pentru fotoliul de la Cotroceni – programat să aibă loc pe 18 mai – George Simion se va confrunta cu actualul primar general al Capitalei, Nicușor Dan, candidat independent la prezidențiale.

VIDEO Conflict India – Pakistan: opt civili au murit în urma loviturilor lansate de armata indiană, trei oameni – uciși de tiruri de artilerie pakistaneze

Tensiunile dintre India și Pakistan – două puteri nucleare – au atins cote alarmante în noaptea de marți spre miercuri.  

Opt civili au fost uciși în „24 de lovituri” lansate de armata indiană în „șase locuri” din Pakistan, a anunțat miercuri purtătorul de cuvânt al armatei pakistaneze, locotenent-general Ahmed Chaudhry, după ce un bilanț anterior indica trei morți, relatează AFP.

Zeci de răniți

Potrivit acestuia, 35 de pakistanezi au fost, de asemenea, răniți, iar alți doi sunt dați dispăruți. O fetiță de trei ani a fost ucisă într-o moschee din Bahawalpur, provincia Punjab, a precizat sursa citată, potrivit Agerpres.


Trei civili uciși în India

La rândul său, armata indiană a anunțat că trei civili au fost uciși în India de tiruri de artilerie pakistaneze.

India a lansat în noaptea de marți spre miercuri lovituri în Pakistan, care a ripostat cu tiruri de artilerie în Kashmir. Astfel, escaladarea dintre cele două puteri nucleare a ajuns la un nou nivel.

Potrivit AFP, această nouă escaladare a fost declanșată de un atac care a provocat șoc în India.

New Delhi atribuie Islamabadului responsabilitatea pentru acest atac, în care au fost uciși 26 de civili, atentat care nu a fost revendicat însă și în care Pakistanul neagă orice implicare.

În ultimele săptămâni s-au intensificat violențele militare în Kashmir, regiune cu populație majoritar musulmană, divizată între India și Pakistan.

Citiți și: Kashmir – un nou teatru de război(!?)

Încă din 1947 cele două țări vecine își dispută suveranitatea asupra întregului Kashmir, regiune cu populație majoritar musulmană, divizată între cele două țări. În partea indiană a regiunii Kashmir, o rebeliune separatistă s-a soldat cu zeci de mii de victime începând din 1989. Guvernul de la New Delhi a desfășurat acolo aproximativ 500.000 de soldați.

Pakistanul va convoca Consiliul de Securitate Națională, miercuri, un organism format din înalți oficiali civili și militari care se reunește doar în cazuri extreme, pe fondul unei escaladări militare cu India, a anunțat ministrul pakistanez al Informațiilor, Ataullah Tarar, relatează AFP.

PNL și fantomele trecutului: cum să reinventezi eșecul

Într-un nou exercițiu de suicid politic asistat, PNL reușește performanța să transforme reciclarea în religie. Au scos din arhiva de fosile vorbitoare pe Vasile Blaga, un fel de relicvă ambulantă din epoca în care campaniile se scriau cu pixul și se trimiteau prin fax. Și l-au pus să decidă viitorul. Adică l-au scos din cutia cu molii și l-au pus la cârmă, să navigheze corabia liberală… drept spre iceberg.

Și cine e alesul? Nicușor „Zen” Dan, omul care a ridicat neimplicarea la rang de doctrină. Candidatul perfect, spun ei. Nu pentru ce-a făcut (că acolo avem pagină goală), ci pentru că „a zis Blaga”. Dumnezeule, dacă Blaga zice, noi executăm, nu?

Dacă tot ne prăbușim, măcar s-o facem în costum de anii 2000, cu miros de naftalină și discursuri reciclate din vremea în care Băsescu încă părea viu politic și făcea piruete în turul doi, iar Facebook era ceva pentru studenții americani, dar nu știm ce. Și da, PNL servește toată povestea asta ca pe un meniu de lux, de parcă alegătorii ar cere fine dining cu mucegai politic în loc de ceva proaspăt.

PNL Vasile Blaga
basescu-si-blaga

Nicușor Dan rămâne același monument de pasivitate civică: nu comunică, nu negociază, nu promite, nu face. În schimb, primește cu o lejeritate aproape jignitoare sprijinul total al unui partid care pare că s-a plictisit să mai încerce. A transformat apa caldă în metaforă urbană pentru incompetență, dar e vândut de PNL ca guru al dezvoltării urbane. Pe ce bază? Pe „Blaga știe cum se făcea”. Da, când lumea plătea cablu și Yahoo Messenger era în top.

Când nu ai viitor, scoți oasele din beci

Unde sunt tinerii ăia frumoși, cu entuziasm de congres și citate motivaționale pe Instagram? Ăia care promiteau restartul politicii românești? Azi sunt doar siluete mute care privesc cum partidul lor semnează condica la muzeul eșecului. Niciun „alo, sunteți siguri?”, niciun „poate să nu-l punem pe ăsta care crede că Facebook e o secțiune din ziar?”. Doar priviri goale și postări programate.

Poate că n-au fost niciodată acolo pentru idei. Poate erau doar pentru ecusonul cu numele caligrafic și selfie-ul de la pupitrul de la conferințe. Că de luat poziție, Doamne ferește, îți strici imaginea și pierzi like-uri.

Și-acum întrebarea care doare mai tare decât rating-ul de încredere al partidului

Cât de adânc trebuie să sape PNL până ajunge înapoi în PDL-ul anilor ‘00? Și tinerii liberali chiar cred că Nicușor Dan e tot ce se poate scoate din pălărie în 2025? Sau doar mimează implicarea, între două story-uri cu filtru sepia și un citat din Churchill greșit atribuit lui Steve Jobs?

Ce urmează? Emil Boc trainer de TikTok? Videanu expert în smart city? Sau poate reînviem direct Convenția Democratică, că tot avem chef de necromantie electorală. Dacă tot am ajuns să tragem idei de campanie din mapele dospite ale lui Blaga, poate dăm și un Google la „cum pierzi alegeri în 10 pași simpli”.

PNL Vasile Blaga
nicusor-dan

Iar despre Nicușor, ce să mai zicem? Omul e atât de absent încât dacă ar dispărea complet din București, cel mai probabil s-ar observa doar în traficul de dimineață. Dar uite că PNL îl propune cu seninătatea unui chirurg care operează cu ciocanul, pe principiul: „Lasă, că merge și-așa. Că a zis PNL-ul.” De parcă Blaga ar fi vreun oracol în blugi, nu doar o fantomă politică scoasă de la naftalină ca să dea bine în poză cu trecutul glorios (a se citi: serii de înfrângeri memorabile).

Asta nu mai e strategie, e delir cu pretenții de leadership. Un partid care a uitat să trăiască în prezent și acum crede că trecutul glorios se poate exporta în viitor, doar cu un rebranding și un share pe Facebook.

Până și concluzia e nefericită și fără viitor

PNL nu mai caută câștigători. Caută doar figuranți care să nu deranjeze prea tare decorul. Și în loc să investească în viitor, preferă să-l ambaleze în hârtie de ziar din 2004 și să-l livreze alegătorilor cu fundiță galbenă.

Adevărul e simplu: când viziunea ți-o face PNL-ul, rezultatul e deja scris. Și nu e happy end

PNL nu mai e un partid politic – e un azil de idei expirate, unde trecutul face ture pe hol în papuci de casă și dictează viitorul cu miros de spirt și uitare. Să-l iei pe Blaga ca strateg în 2025 e ca și cum ai pune un bunic nostalgic să îți configureze contul de OnlyFans: nu doar că nu știe ce face, dar nici nu înțelege de ce e o idee proastă.

Și să-l promovezi pe Nicușor Dan? Asta nu mai e strategie, e terapie de grup pentru lideri care au renunțat la speranță și s-au împăcat cu ideea că viitorul e doar o reciclare penibilă a trecutului.

PNL, dacă mai aveți un gram de luciditate în sediul central, dați-vă un unfollow reciproc, puneți telefonul jos și deschideți geamul: aerul proaspăt e primul pas spre supraviețuire. Sau continuați cu Blaga și Nicușor, dar nu mai aveți pretenții apă caldă și căldură în toiul iernii.