Puținele autostrăzi ale țării arată acum ca după bombardament. Refuzul Guvernului de a lua măsuri împotriva transportatorilor care circulă cu depășiri de gabarite de zeci de tone a făcut ca șoselele să se deterioreze într-un ritm accelerat. Mai mult, tranșeele din asfalt au provocat mai multe accidente, pentru care adevărații vinovați ar trebui să răspundă. Pe un singur senzor amplasat pe o autostradă s-au înregistrat 20.000 de treceri cu gabarite depășite, iar vehiculele nu aveau niciun fel de autorizație.
Grupurile de interese și incompetența de la vârf au făcut ca infrastructura rutieră să fie efectiv distrusă. Guvernul a desființat cântărirea de la frontieră, care mai ținea în frâu încălcarea legislației, lăsând șoselele fără apărare în fața vehiculelor supraîncărcate. Numai în luna ianuarie 2025, pe un singur senzor au fost depistate peste 20.000 de treceri cu depășiri de tonaje.
Dacă se menține acest ritm, vorbim despre 240.000 de treceri cu supratonaje fără autorizație numai pe un singur senzor. La nivel național se dau 10.000-15.000 de autorizații pe an. Asta înseamnă că pe toată țara avem peste 2 milioane de treceri cu depășiri de tonaj fără să se plătească autorizația. La o medie de 700 de lei, avem aproape 1,5 miliarde de lei neîncasați de stat. Sindicatul Drumarilor ”Elie Radu” a trimis o adresă către CNAIR acum o lună și jumătate prin care a solicitat să i se pună la dispoziție toate înregistrările de pe senzorii montați pe șosele, senzori care determină tonajele vehiculelor și greutatea pe axe, dar și ce raportări s-au făcut la instituții. Nici până în ziua de azi nu primit însă vreun răspuns. 
”Am depistat o fraudă cu automacarale, cu prejudicii de 12 milioane de euro. În principiu, acum nicio automacara din România nu-și ia autorizație specială de transport. Înainte de anchetă își luau o autorizație și de 3 ori mergeau fără autorizație. Și pe aia pe care o luau, era pe greutăți mai mici sau pe distanțe între axe mai mari. Este pur și simplu halucinant ce se întâmplă”, ne-a declarat Cosmin Cîrdu, șef serviciu D.R.D.P. Timișoara, din cadrul CNAIR.
O automacara de 80 de tone nu poate frâna
Autorizațiile speciale de transport sunt necesare atunci când depășești masele maxime admise. Dacă ai greutăți de peste 80 de tone îți trebuie, pe lângă autorizație, două echipaje de antemergători și echipaj de poliție. Nu circuli cum vrei tu, spun reprezentanții CNAIR. ”Sunt zone cu restricții de 60 de tone, sunt poduri cu restricții de 40 de tone și pun viața oamenilor în pericol. O automacara la peste 80 de tone nu poate frâna, efectiv. Podurile se pot rupe când circuli cu 100 tone, de exemplu, pe un pod de 40 de tone. Dacă vrei să mergi de la Nădlac 2 la Constanța cu 120 de tone este exclus să mergi pe Orșova și pe Severin, pe podurile de acolo sau pe DN 6, Armeniș-Craiova, și atunci ți se va da un traseu. Dar o rută normală o faci cu 100 km, iar o rută deviată poate însemna 400 km și atunci încalcă regulile”, ne spune Cosmin Cîrdu.
Se înjumătățește durata de viață a drumurilor
Greutățile ar trebui să se repartizeze câte 10 tone pe fiecare axă, ceea ce înseamnă că este nevoie de platforme conforme cu greutatea. De exemplu, dacă ai 80 de tone de cărat, iei o platformă de 10 axe, dar transportatorii, ca să nu își cumpere din acestea, își pun 80 de tone pe 5 axe și atunci au 15 tone pe axe și se duc vara și fac tranșee în șosele, semnalează Cosmin Cîrdu.
”Totul depinde de încărcarea pe axe. Un drum este proiectat la 10 milioane de treceri pe axe de 11,5 tone, în principiu. Dacă tu, în loc de 11,5 tone, ai mers cu 22 de tone, în loc de 10 milioane de treceri, mi-ai redus durata de viață a drumului la 5 milioane de treceri. Legea nu permite să fie autorizate mai mult decât este construită mașina să circule. În cazul unei macarale, ea nu poate circula cu mai mult de 12 tone pe o axă, dar el merge și cu 13 tone pe o axă, nici nu poți să-l autorizezi”, ne-a precizat Cosmin Cîrdu.
Autostrada ”morții”
Prima bandă a Autostrăzii București-Pitești a fost pur și simplu distrusă de camioanele cu supratonaj, fapt care a și provocat mai multe accidente. Șoferii au dat vina pe deszăpezire și pe sarea aruncată pe drum, fără să știe, de fapt, cine sunt adevărații responsabili.
”Dacă mergeți pe autostradă la gropile acelea și măsurați distanța între gropi, o să vedeți că sunt două șiruri de gropi, unele aproape de linia de demarcație între banda 1 și banda 2 și unele spre banda de rezervă. La măsurătoare o să vedeți că sunt făgașe de la camioane, că doar camionul are 2,50 metri. Și aceste camioane supraîncărcate distrug în profunzime drumurile. Vara fac făgașe și acolo se creează locuri unde băltește apa. Iar iarna, pe făgașele astea, pe microfisurile create în timpul verii, se inflitrează apa. Și apa, în loc să se dreneze, se canalizează în făgașe, îngheață și sparge structura”, ne-a mai spus Cosmin Cîrdu, șef serviciu D.R.D.P. Timișoara, din cadrul CNAIR.
Lansat luna trecută, „2045” este un joc de strategie militară cu sumă zero, fiecare pentru sine, care îi pune pe participanți în fața unui atac chinez simulat peste 20 de ani, notează AFP. Pe scenă, viitorul Taiwanului depinde de opțiunile lor strategice. În lumea reală, arhipelagul este sub amenințarea constantă a invaziei Chinei.
După ce a îngropat cel mai important proiect național din sectorul energiei, centrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, ministrul Sebastian Burduja favorizează acum construcția unei astfel de centrale private, asupra căruia statul nu va avea niciun control. Mai mult, Hidroelectrica a fost obligată să cedeze din concesiune o suprafață de aproape 7.000 mp dintr-un lac de acumulare, pe care Ministerul Energiei vrea să o dea unei firme private.
„A fost o seară perfectă pentru echipă. Ne-am dorit enorm această victorie și calificarea era esențială pentru noi. Meciul a fost dificil, dar am demonstrat că suntem pregătiți să luptăm pentru trofeu”, a declarat Mbappe după partidă. Cu cele trei goluri marcate, francezul a ajuns la 28 de reușite în primul său sezon la Madrid, apropiindu-se vertiginos de recordul lui Cristiano Ronaldo, care a înscris 33 de goluri în stagiunea 2009-2010.
Țările G20, care reprezintă aproximativ 85 % din PIB-ul mondial și trei sferturi din schimburile comerciale, se străduiesc adesea să ajungă la un acord, însă disensiunile geopolitice de la invazia Rusiei în Ucraina au făcut ca acest grup să fie mai fracționat ca niciodată.
Într-un moment în care tensiunile ating cote maxime și America a mutat frontul din Ucraina la Bruxelles, în inima Occidentului, România trebuia să meargă pe sârmă și să facă balet diplomatic în relația cu UE și SUA. Cui îi face bine băgarea bățului prin gard în relația cu Washingtonul? Bucureștiului în niciun caz, doar că liderii de aici, certați de J.D. Vance și Elon Musk, oamenii cei mai apropiați de Donald Trump, s-au simțit lezați în orgoliul propriu și au început să mârâie.
România s-a grăbit să-și închidă și să-și dea la fier vechi termocentrale pe cărbune performante, bazându-se pe centralele pe gaz existente doar pe hârtie. Vestea proastă este că finalizarea acestor centrale pe gaze este foarte departe, având în vedere că niciun proiect nu a demarat, în afara Termocentralei Mintia, care abia a reușit să-și achiziționeze 30% din echipamente.
La 19 februarie, Trump și-a intensificat atacurile la adresa lui Zelenski, numindu-l „dictator fără alegeri” și „comediant cu succes modest”, avertizându-l că „ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară”.
Consiliul Fiscal a șters pur și simplu pe jos cu Guvernul Ciolacu, descriind activitatea sa în ceea ce privește absorbția fondurilor din 
Diverse rapoarte au sugerat că Ucraina are zăcăminte minerale în valoare de peste 10 trilioane de dolari, iar guvernul președintelui Volodimir Zelenski a fost dornic să promoveze materialele esențiale care pot fi exploatate, în timp ce caută mai mult sprijin militar și economic.
Potențiala revenire a stagflației, ce ar pune sub presiune o serie de active, a fost semnalată periodic în ultimii 50 de ani, dar nu s-a materializat ca o amenințare reală la adresa portofoliilor investitorilor. Deși economiștii și administratorii de portofolii nu sunt pregătiți să spună că de data aceasta este diferit, scenariul de temut a revenit ca risc-cheie pentru investitori în ultimele săptămâni, informeză Reuters. Perspectiva războaielor comerciale și a tarifelor punitive aruncă o umbră asupra creșterii economice din SUA.