Acasă Blog Pagina 161

De ajuns! Guardiola e gata să plece: „Nu pot rămâne dacă lucrurile nu se schimbă”

0

Pep Guardiola (53 de ani), antrenorul lui Manchester City, a făcut o declarație surprinzătoare înaintea derby-ului cu Manchester United din Premier League. Tehnicianul spaniol a lăsat să se înțeleagă că ar putea părăsi echipa dacă situația dificilă prin care trece clubul nu se va îmbunătăți în curând.

Un moment critic pentru Guardiola și Manchester City

După o serie dezamăgitoare, cu doar o victorie în ultimele 10 meciuri, Guardiola traversează cea mai grea perioadă de când a preluat conducerea tehnică a echipei. Printre eșecuri se numără și înfrângerea cu 2-0 în fața lui Juventus, care pune sub semnul întrebării calificarea în fazele eliminatorii ale Ligii Campionilor.

„Dacă vom continua să pierdem, iar într-o lună vom fi în aceeași situație, voi ști că este momentul să las pe altcineva să preia ștafeta. Nu putem merge mai departe așa,” a declarat Guardiola, conform Daily Mail.

Deși și-a prelungit contractul cu Manchester City până în 2027, antrenorul spaniol a recunoscut că susținerea echipei este un factor determinant pentru viitorul său. „Voi pleca atunci când voi simți că jucătorii nu mă mai urmează. Dacă îi văd că nu mai aleargă, că nu mai cred în mine, atunci voi lua decizia de a mă retrage,” a adăugat Guardiola.

În ciuda problemelor actuale, Pep Guardiola a reafirmat angajamentul său față de echipă și dorința de a găsi soluții. „Cea mai mare realizare a fost deja făcută. Am fost cei mai buni. Acum, mai mult ca niciodată, sunt aici să lupt,” a declarat antrenorul, refuzând să lase greșelile recente să umbrească performanțele sale de până acum.

Guardiola a acumulat un palmares impresionant pe banca lui Manchester City: 1 Champions League, șase titluri de campion al Angliei, o Supercupă UEFA, două Cupe ale Angliei, patru Cupe ale Ligii și trei Supercupe ale Angliei.

În prezent, Manchester City ocupă locul 5 în clasamentul Premier League, cu 27 de puncte, o poziție mult sub așteptările unui club obișnuit să domine fotbalul englez în ultimii ani.

Prima țară europeană care a aderat la blocul comercial din Pacific

Marea Britanie a devenit duminică prima națiune europeană care aderă la un bloc comercial Indo-Pacific, deși beneficiile estimate la 2 miliarde de lire sterline „pe termen lung” vor fi diminuate de pierderile legate de Brexit.

Kemi Badenoch, fost ministru al comerțului, care a semnat acordul în 2023, a declarat pentru Financial Times că apartenența la blocul din Pacific a fost o înțelegere crucială post-Brexit, atașând Marea Britanie la regiunea cu cea mai rapidă creștere economică din lume.

Jonathan Reynolds, actualul ministru al comerțului, a susținut, de asemenea, acordul, despre care susține că va aduce beneficii exportatorilor britanici în domenii precum alimente și băuturi, automobile și servicii financiare.

Marea Britanie devine al 12-lea membru al clubului comercial, care cuprinde Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaesia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore și Vietnam. Acordul intră în vigoare cu Australia la 24 decembrie și se va aplica cu ultimii doi membri – Canada și Mexic – la 60 de zile după ce aceștia îl ratifică, informează Reuters.

Deși analiștii spun că aderarea la Acordul global și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific va aduce unele avantaje Marii Britanii, ei avertizează că beneficiile vor fi relativ limitate: cele 2 miliarde de lire sterline pe an reprezintă  mai puțin de 0,1% din PIB.

Dar, într-un semn al implicațiilor strategice, mai degrabă decât pur economice, Londra poate influența acum dacă solicitanții China și Taiwan pot adera la grup.

Acordul de liber schimb își are rădăcinile în Parteneriatul Trans-Pacific susținut de SUA, dezvoltat în parte pentru a contracara dominația economică în creștere a Chinei.SUA s-au retras în 2017, sub președinția lui Donald Trump, iar pactul a renăscut sub denumirea de CPTPP.

Oficialii conservatori susțin că un avantaj al aderării la CPTPP este că „face imposibilă revenirea la uniunea vamală a Uniunii Europene”. David Henig, expert în comerț, a declarat că acordul CPTPP ar simplifica lanțurile de aprovizionare în bloc, în special în sectorul auto, și ar ajuta la exporturile de produse precum whisky-ul.

”Aderarea la un bloc comercial este doar începutul”, a precizat Badenoch. ”Laburiștii și-au petrecut ultimul parlament batjocorind negocierile noastre CPTPP, iar acum au responsabilitatea de a se asigura că întreprinderile britanice pot profita la maximum de acest acord istoric.”

Ursula și-a ales președintele: Crin Antonescu!

Ce-mi este că rămâne președinte Klaus Iohannis, ce-mi e că vine în locul lui un alt pasionat de plimbări pe bani publici, tot un drac! Numele vehiculate a candida din partea coaliției pro-Europa pentru șefia statului sunt cele mai proaste alegeri din câte puteau fi. Personaje lipsite de coloană vertebrală, cu firi răzbunătoare, care și-au arătat limitele profesionale în atâția ani nu pot reprezenta soluții viabile pentru cea mai importantă funcție în stat! Despre faptul că voința românilor este în continuare ignorată, nici nu mai vorbim, dar o vor face oamenii la vot… încă o dată și încă o dată, de câte ori va fi nevoie pentru curățarea clasei politice.

„Nu am avut nici acum, nici altădată nicio discuție cu niciunul din liderii vreunui partid din această coaliție pe subiecul acesta. Eu nu mi-am declarat dorința, intenția (…) Dacă cineva mi-ar face o propunere, voi da un răspuns”.

Crin Antonescu are dreptate. Într-adevăr, nu a vorbit cu niciunul dintre liderii vreunui partid din actuala coaliție și asta fiindcă el se vede trimisul în România al dumnezeului de la Bruxelles – Ursula von der Leyen! Vocal peste măsură și atent la cui dă „calde”, Antonescu lasă să se creadă faptul că are spatele asigurat și, prin desemnarea lui drept candidat la „prezidențiale”, coaliția PSD-PNL-USR-UDMR și-ar face sieși un favor punându-se bine cu regina contractelor din timpul pandemiei Covid.

România se întoarce în 2014

Puțină istorie nu strică, totuși, asta ca să nu uităm cu cine avem de-a face. Crin Antonescu și Eduard Hellvig, celălalt nume vehiculat a intra în cursa pentru Cotroceni, sunt personajele liberale care, în 2011, negociau cu PSD (Victor Ponta şi Liviu Dragnea) alianța USL. Totul a mers bine, iar după numai un an, președintele Traian Băsescu era suspendat de Parlament și Crin Antonescu devenea preşedinte interimar. Manevra nu a avut, însă, și finalitate fiindcă pragul de prezenţă la referendum nu a fost atins, iar Petrov și-a păstrat funcția.

Povestea de iubire s-a rupt în 2014, când primul-ministru Victor Ponta a refuzat să-l numească vicepremier şi ministru de Interne pe liberalul Klaus Iohannis (primar al Sibiului la momentul respectiv). Au venit alegerile europarlamentare (mai 2014), iar PNL a luat doar 15%, Antonescu fiind schimbat cu Iohannis din fruntea partidului.

Continuarea, una de tristă amintire pentru România, o cunoaștem – Klaus Iohannis a candidat la „prezidențiale” și a câștigat, iar cel care i-a condus campania electorală, Eduard Hellvig, a fost numit director al SRI.

Cum deschide gura, cum minte

Acest Mircea Geoană 2, doar că mult mai slab și neinstruit, și-a început campania cu o minciună. Vedeți asemănările?

Crin Antonescu spune că fără USR nu se putea face un guvern care să ducă mai departe lucrările începute – „Cine condamnă PSD și USR că stau la discuții și încearcă să construiască un guvern trebuie să le dea alternativa. Adică, de ce ar fi mai onorabil ca USR să stea la masă cu doamna Șoșoacă sau PSD cu POT? Este singurul lucru pe care aceste partide îl pot face”. Cum așa? Nu este deloc „singurul lucru”. PSD, PNL, UDMR și minoritățile ar fi putut scoate o majoritate în Parlament, chiar dacă la limită. De ce este nevoie de USR în viitorul Executiv dacă nu pentru a promova directivele globalismului soroșist?!

Iar prin minciuna aruncată, Crin Antonescu trădează purtarea unor discuții cu liderii USR. Prea ușor a acceptat Elena Lasconi să nu candideze, în condițiile în care până mai ieri urla peste tot că va fi prima femeie președinte din istoria României. De ce laudă și apreciază Antonescu USR-ul dacă nu pentru voturile neomarxiștilor progresiști?

Ca dovadă că se gândește foarte serios să candideze, Crin Antonescu arată că și-a făcut, deja, calculele pentru alegerile prezidențiale – a descoperit diferențe „foarte mari” față de momentul 2009, când a candidat și a ieșit încă din primul tur – „Cu 20% din voturi în 2009 nu am reușit să intru în turul II, în timp ce astăzi, cu puțin peste 20%, s-a obținut primul loc. E cu totul altul desenul politic al României”. Cum îl vede pe viitorul președinte? „Să aibă o convingere fermă, de nezdruncinat în vocația și direcția occidentală a României, care să aibă interiorizată această valoare și această convingere”.

E clar, nu a înțeles nimic din votul exprimat de români la 24 noiembrie: țara nu vrea un președinte-ghiocel, o altă slugă devotată doar intereselor occidentale! Oamenii s-au săturat să fie conduși de „președintele Occidentului”, ei vor să vadă „președintele României” la Palatul Cotroceni. De aceea, acum, caută un alt tip de lider, un reprezentant al valorilor românești, nu al celor impuse de Vest. Românii vor dreptate, demnitate și onoare, nu mai au chef să plătească facturi la energie companiilor din străinătate, nu mai acceptă să consume toată marfa refuzată/neconformă din Vest.

România sărăcește, în timp ce profitul Europei crește!

Trump – Hellvig, o relație imposibilă

România a avut 10 ani un președinte plictisit de țara asta și fără chef de muncă, nu-i mai trebuie un altul la fel. Crin Antonescu este soțul soției și nimic altceva, doar un breloc de care sunt agățate câteva dintre interesele Bruxellesului condus de Ursula von der Leyen.

Se vorbește și despre Eduard Hellvig ca posibil candidat, dar numele său pare imposibil de alăturat, într-o relație, cu cel al președintelui ales al Statelor Unite. Fostul șef al SRI este doar unul dintre zecile de mii de studenți formați cu bursă primită de la Fundația Soroș pentru o Societate Deschisă. Îl vedeți pe Trump stând la masă cu omul lui George Soroș, dușmanul de moarte al republicanilor?

Cel mai probabil, noua coaliție pro-Europa (PSD-PNL-USR-UDMR) nu a deschis niciun canal de comunicare cu viitoarea conducere de la Casa Albă, altfel ar fi aflat că Donald Trump nu face afaceri cu globaliștii.

Macron are un nou prim-ministru, dar aceleași probleme vechi

În anii ’90, când veteranul centrist Francois Bayrou, noul premier al Franței, era ministru al educației, planul său de a crește subvențiile pentru școlile private a dus la proteste la nivel național. El a cedat rapid și a rămas în funcție pentru încă patru ani.

Trei decenii mai târziu, Bayrou se va confrunta cu o forță diferită sub forma unui parlament fracturat și fracționat, unde una dintre primele sale sarcini – în calitate de al patrulea prim-ministru al anului – va fi să adopte un buget pentru 2025.

Mai întâi trebuie să numească un guvern care, la fel ca cel al predecesorului său Michel Barnier, va avea un sprijin minoritar în parlament și va fi vulnerabil la atacuri din partea adversarilor de extremă dreaptă și de stânga.

”Dificultățile rămân aceleași ca sub Michel Barnier”

Răsturnarea lui Barnier și a cabinetului său – prima dată când executivul francez a votat pentru demiterea unui guvern din 1962 – a părut să îi uimească chiar și pe cei care au stat la baza acestei măsuri.

Deocamdată, există sprijin din partea tuturor partidelor pentru o legislație de urgență care să asigure că finanțarea guvernamentală nu se va epuiza – dar apoi va începe munca grea la un buget pentru anul viitor.

„Dificultățile rămân aceleași ca sub Michel Barnier”, a precizat Arnaud Benedetti, profesor la Universitatea Sorbona.

Bayrou, în vârstă de 73 de ani, a fost purtătorul de torță al centralismului până când Macron a remodelat peisajul politic în 2017, dinamitând partidele tradiționale mainstream.

Vineri, Bayrou a afirmat că datoria Franței este o „problemă morală” la fel de mult ca una financiară. Dar a acordat o mare importanță păstrării păcii, fie cu sindicatele, fie cu legislatorii. Însă menținerea păcii într-o Adunare Națională dominată de trei facțiuni beligerante va fi aproape imposibilă.

Respingerea de către deputați a proiectului de buget pentru 2025 a dus la căderea lui Barnier, iar liderii de stânga spun că ar putea încerca să îl răstoarne și pe Bayrou în cazul în care acesta ar utiliza, de asemenea, puteri constituționale speciale pentru a adopta bugetul fără un vot în parlament.

Emmanuel Macron a purtat discuții cu șefii de partide, de la republicani de centru-dreapta la comuniști. A făcut apel la toate „forțele republicane” să se unească, dar a optat să reziste solicitărilor socialiștilor de a numi un premier din rândurile lor, nedorind să riște să anuleze reformele care au liberalizat cea de-a doua economie ca mărime din zona euro și au plasat sistemul de pensii pe o bază financiară mai solidă.

Chiar și așa, reforma din 2023 a sistemului de pensii propusă de președinte va rămâne în vizorul adversarilor săi.

Provocările viitorului guvern

„Liniile noastre roșii rămân”, a declarat Jordan Bardella, liderul Rassemblement Național, după numirea lui Bayrou. Aceste linii roșii includ indexarea pensiilor în funcție de inflație până în 2025.

Un sondaj de opinie a arătat că 35%-38% dintre alegători intenționează să o susțină pe șefa lui Bardella, Marine Le Pen, la următoarele alegeri prezidențiale din 2027.

În plus, chiar dacă adversarii politici ai lui Bayrou nu îi stau în cale, provocările pentru viitorul său guvern vor fi imense. Va trebui să reducă deficitul bugetar de la 6,1 % prevăzut pentru 2024, ținând în același timp la distanță sindicatele predispuse la proteste, crescând cheltuielile militare pentru Ucraina și găsind modalități de a sprijini un sector industrial aflat în dificultate.

BNS avertizează. Cheltuielile cu salariile bugetarilor riscă să fie înghețate până în 2039

Pentru că s-a depășit pragul datoriei publice de 50% din PIB, cheltuielile cu salariile bugetarilor riscă să fie înghețate până în anul 2039, atrage atenția BNS. Organizația sindicală consideră că soluția este reducerea aparatului bugetar, dat fiind că acesta a atins cote maxime în acest an. Faptul că salariile de la stat au luat-o înaintea creșterii economice anemice înseamnă că acestea se plătesc din împrumuturi, care împovărează și mai mult România, susține BNS.

În prezent, numărul angajaților din sectorul public se află la maximul ultimilor 15 ani, după ce, în luna octombrie 2024, numărul angajaților bugetari a depășit, pentru prima oară din 2009, nivelul de 1,3 milioane, ajungând sectorul din economie care are cei mai mulți angajați. Comparativ, la nivelul anului 2023, întreaga industrie prelucrătoare din România, cel mai mare angajator, după stat, avea 984.581 de salariați, prin cei 58.780 de angajatori, cu o cifră de afaceri netă de 34,7% din PIB.

Cele 186.418 companii din din comerțul cu ridicata și cu amănuntul și repararea autovehiculelor și motocicletelor înregistrau un număr de 800.664 de salariați și o cifră de afaceri netă de 61,4% din PIB, se arată într-un raport al BNS. ”Ritmul de creștere accentuată a salariilor -mai mult decât dublu față de creșterea economică, face ca evoluția să fie nesustenabilă din punct de vedere financiar. Distorsiunile din salarizarea administrației locale, în principal modul în care sunt aplicate sporurile, care duc la inechități, în condițiile în care, autoritățile publice locale reprezintă al doilea mare angajator din sectorul public, după educație. Din cauza acestor derapaje, România se află, de facto, în situația de a îngheța nivelul cheltuielilor cu salarizarea sectorului public pentru următorii 15 ani, până în anul 2039. Aceasta întrucât legea responsabilității fiscal-bugetare prevede înghețarea acestor cheltuieli în condițiile depășirii pragului de 50% din PIB datorie publică”, se arată în raportul BNS.

Cutremur în sector

Potrivit analizei BNS, soluția este ca reforma salarială să fie însoțită și de o ajustare a numărului de personal, aflat la maximul ultimilor 15 ani. Dacă o astfel de ajustare se va face, ea ar trebui să fie graduală, predictibilă, și eventual să urmeze modelul anului 2010 (când raportul a fost de 1 la 7), respectiv, per ansamblu, să fie angajat câte un singur salariat la un anumit număr de oameni plecați din sistemul public (pensie). Este nevoie de o restructurare semnificativă în sectorul public, astfel încât, personalul rămas să nu fie pus în situația de a avea salariile înghețate și prin urmare diminuate de inflație pentru un orizont cel puțin mediu de timp, consideră BNS.

”În luna octombrie 2024, factura lunară cu salariile personalului bugetar a ajuns la 14,23 miliarde lei, respectiv 2,84 miliarde euro. Raportând factura lunară la numărul de posturi ocupate (1,3 milioane), rezultă un cost mediu/angajat din sectorul bugetar de 10.947 de lei (costuri brute și incluzând sporuri), respectiv 2.190 de euro. Din fiecare 10 lei pe care îi cheltuiește bugetul, mai mult de 2 lei sunt alocați pentru plata personalului bugetar și mai mult de 3 lei, pentru plata pensiilor. Spre comparație, cheltuielile de capital (investițiile) au reprezentat doar 8,4% din totalul cheltuielilor bugetare, iar cheltuielile cu bunuri și servicii, 13%”, se precizează în documentul BNS.

Supradimensionare în sectorul public

Salariile ridicate și condițiile de muncă din sectorul public, considerabil mai atractive decât cele din sectorul privat, au atras forța de muncă din sectorul privat, generând pe de-o parte, o supradimensionare a sectorului public și, în același timp, un puternic dezechilibru manifestat prin deficitul de forță de muncă rămasă economiei private, semnalează BNS. La finalul anului 2023, câștigul salarial mediu brut în sectorul privat era 7.678 de lei, în timp ce câștigul salarial mediu brut în sectoru public era de 8.588 de lei, dinamica ultimului an accentuând diferența. PIB-ul este estimat să se majoreze în termeni reali cu 1,7%, și în termeni nominali cu 10,2%, de la 1.604 miliarde lei la 1.768 miliarde lei. În realitate, având în vedere că în primele 9 luni ale anului, creșterea economică reală comunicată de INS a fost 0,9% față de perioada similară din 2023, este posibil ca și nominal, creșterea PIB să fie mai mică de 10%.

”Ritmul de majorare a cheltuielilor de personal în primele 10 luni ale anului față de perioada similară din 2023 a fost mai mult decât dublu, respectiv +23,8%, practic finanțat într-o foarte mică măsură de creșterea PIB și în cea mai mare măsură de îndatorarea suplimentară”, atrage atenția BNS.

Ce a făcut Orban după ce a vizitat Mar-a-Lago?

Încet, încet ne apropiem de inaugurarea noului președinte american. Se fac ultimele retușuri la numirile în cabinetul președintelui nou ales. Trump se gândește acum să-l numească pe Richard Grenell, fostul său ambasador în Germania și director interimar al informațiilor naționale, ca trimis special pentru Iran.

Actul de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) -cel care implică bugetul Pentagonului- a fost adoptat cu 281-140 voturi, mai puțin de jumătate dintre democrații Camerei votând în favoarea a ceea ce este de obicei o lege bipartizană. NDAA stabilește politica de securitate națională a Pentagonului și a SUA pentru anul următor. Republicanii și democrații au lăudat deopotrivă, din proiectul de lege, creșterea salariului militarilor cu 14,5%, împreună cu autorizarea creșterii cheltuielilor pentru problemele de „calitatea a vieții” militare.

Proiectul de lege întărește, de asemenea, apărarea SUA împotriva Chinei și extinde investițiile în noi tehnologii militare și în reaprovizionarea stocurilor de arme americane, au spus aceștia. Proiectul de lege autorizează extinderea resurselor militare americane pentru a ajuta la interdicția migranților la granița cu Mexic și extinde asistența SUA pentru Israel – prioritățile de bază ale republicanilor. Nu autorizează nicio asistență militară suplimentară pentru Ucraina, o problemă pentru care mulți republicani se fac acum ecou scepticismul lui Trump cu privire la această chestiune. În schimb, cere administrației să furnizeze Congresului o evaluare a „cursului probabil al războiului în Ucraina”, inclusiv dacă armata ucraineană va putea „să se apere împotriva agresiunii ruse” dacă Statele Unite încetează să ofere sprijin. În pregătirea inaugurării din 20 ianuarie 2025 Donald Trump l-a invitat pe președintele chinez Xi Jinping la învestirea sa ca președinte al SUA, au declarat „surse multiple” pentru CBS News.

Invitația pentru Xi ar fi fost trimisă pe alte canale decât cele diplomatice oficiale și a surprins regimul de la Beijing, care este obișnuit cu un protocol foarte strict și încearcă să înțeleagă această inițiativă, notează CBS News. Mai mult, acest demers survine într-un moment tensionat în relațiile sino-americane amplificat de un nou atac cibernetic, care a vizat opt companii de telecomunicații din SUA. Serviciile secrete americane suspectează implicarea unor hackeri chinezi în acest atac care ar fi compromis meta datele a milioane de americani, printre care și a oficialilor de rang înalt, inclusiv cele ale vicepreședintele J.D. Vance. Xi Jinping a refuzat invitația la învestitura lui Donald Trump. În schimb, regimul de la Beijing va fi reprezentat de ambasadorul său în SUA și de alți oficiali chinezi, în conformitate cu uzanțele diplomatice obișnuite. Viktor Orban, care l-a vizitat pe Trump la Mar-a-Lago săptămâna aceasta, se gândește și el să participe, relatează CBS, citând o sursă familiară cu planurile lui Orban.

Ce a făcut Orban după ce a vizitat Mar-a-Lago? Ai ghicit – l-a sunat pe președintele rus Vladimir Putin. Acesta este al doilea apel al lui Putin cu un lider al UE în ultimele săptămâni, după ce a vorbit cu cancelarul german Olaf Scholz. Orban „și-a exprimat interesul de a promova o căutare comună a modalităților de a rezolva criza din punct de vedere politic și diplomatic, inclusiv luând în considerare contactele sale cu o serie de lideri occidentali”, a spus Kremlinul care a motiva apelul în felul lor. Ungaria a păstrat legături diplomatice și economice calde cu Moscova chiar și după invazia rusă pe scară largă a Ucrainei în 2022, refuzând să trimită ajutor militar Kievului și opunându-se în mod vocal sancțiunilor UE asupra Rusiei, deși în cele din urmă votând pentru fiecare dintre pachete. „Am avut o conversație telefonică de o oră în această dimineață ( 11 decembrie-n.A.G.) cu președintele Putin. Acestea sunt cele mai periculoase săptămâni ale războiului Rusia-Ucraina”, a scris Orban pe X. Germanul Friedrich  Merz liderul opoziției conservatoare a Germaniei, vrea un plan european „comun” pentru pace în Ucraina, în timp ce Trump se profilează la Casa Albă.

 

Friedrich Merz, probabil următorul cancelar al Germaniei, spune că Europa ar trebui să fie pregătită să susțină un plan de pace pentru Ucraina, plan independent de cel al SUA. Merz a spus că sprijină lansarea unui nou așa-numit grup de contact al aliaților europeni ai Ucrainei, care sunt capabili, dacă este necesar, să acționeze independent de Statele Unite în coordonarea unui plan de pace și ar include Franța, Regatul Unit și Polonia (noi care avem graniță de 600 km cu Ucraina și nu suntem în cărți!). În timp ce Donald Trump se pregătește să se întoarcă la Casa Albă în ianuarie, există incertitudine cu privire la viitorul Grupului de contact pentru Ucraina, o platformă liberă pentru mai mult de 50 de aliați ai Ucrainei care discută despre sprijinul militar pentru Kiev în timpul întâlnirilor regulate de la Baza Aeriană Rammstein, în Germania. Acea platformă a fost condusă de secretarul american al Apărării, Lloyd Austin. Dacă va câștiga cancelaria în Germania, Merz, liderul Uniunii Creștin Democrate, ar putea ajunge să fie un aliat mai apropiat pentru Zelenski  decât actualul cancelar german, Olaf Scholz. Merz a promis de mult timp că va spori sprijinul militar pentru Kiev, inclusiv prin donarea de rachete de croazieră Taurus cu rază lungă de acțiune țării aflate în conflict – o mișcare pe care Scholz a refuzat-o cu fermitate, în ciuda cererilor ucrainene, invocând riscul escaladării.

Președintele Emmanuel Macron a discutat la Varșovia cu premierul polonez Donald Tusk despre desfășurarea unei forțe de menținere a păcii, postbelice, în Ucraina, când cei doi se vor întâlni la Varșovia. Macron a cerut o cale de ieșire din războiul Rusiei din Ucraina – care durează de aproape trei ani – cale care să țină seama atât de interesele Kievului, cât și de cele ale Uniunii Europene, spunând că sunt în joc suveranitatea primei și securitatea celei de-a doua. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a abordat ideea forțelor de menținere a păcii străine. „Ne pregătim, să luăm în considerare scenarii, dar facem acest lucru în deplină confidențialitate”, a spus el la radioul public săptămâna trecută. Polonia, membră NATO, este un susținător ferm al Ucrainei vecine și servește drept centru logistic crucial pentru ajutorul militar occidental către Kiev. A discutat despre Ucraina cu diverși oficiali străini, în timp ce aceasta se pregătește să preia președinția rotativă a Uniunii Europene luna viitoare. Tusk a declarat la începutul acestei săptămâni că negocierile de pace cu Ucraina ar putea începe „în iarna acestui an”. Cât privește Europa venirea lui Donald Trump la Casa Albă reprezintă coșmarul Ursulei von der Leyen.

Primul lider european care a trimis pe Twitter răspunsul la victoria lui Donald Trump a fost Emmanuel Macron, care a adus-o lângă el și pe Giorgia Meloni. „Felicitări”, a declarat președintele Franței. „Gata să lucrăm împreună, așa cum am făcut-o timp de patru ani. Cu convingerile tale și ale mele. Cu respect și ambiție. Pentru mai multă pace și prosperitate.” Macron și-a trimis pe Twitter felicitările în franceză și engleză, în timp ce Meloni a rămas în limba ei maternă. „Bună treabă, domnule președinte”, a spus prim-ministrul italian. „Italia și Statele Unite sunt națiuni „surori”, legate printr-o alianță de neclintit, valori comune și o prietenie istorică. Este o legătură strategică, pe care sunt sigur că acum o vom consolida și mai mult.” De asemenea, Keir Starmer s-a grăbit să-și încline pălăria în fața lui Trump, dar cancelarului german Olaf Scholz i-a trebuit o oră bună înainte să urce în ”vagonul cu felicitări”. Scholz, desigur, nu este cel mai puternic german din politica europeană. Această distincție îi aparține lui Ursula von der Leyen, președintele Comisiei UE. Ea nu a pierdut timpul trimițându-i lui Trump felicitări „calde” și a proclamat că „UE și SUA sunt mai mult decât doar aliați”. ”Suntem legați de un adevărat parteneriat între oamenii noștri, care unește 800 de milioane de cetățeni.

Așa că haideți să lucrăm împreună la o agendă transatlantică puternică, care continuă să aibă rezultate”. Von der Leyen a fost ministrul apărării al Germaniei în timpul primului mandat al lui Trump, o perioadă în care președintele critica în mod regulat Germania pentru politicile lor de apărare și energie. La un summit NATO din iulie 2018, Trump a remarcat Germania că nu și-a îndeplinit angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. El a declarat, de asemenea, că „Germania este controlată în totalitate de Rusia, deoarece ei primeau de la 60 la 70% din energie din Rusia și construiau o nouă conductă. Când i-a fost cerut răspunsul la afirmația lui Trump conform căreia Germania era controlată de Rusia, von der Leyen a răspuns: „Nu există nicio substanță în această propoziție… Germania este independentă în ceea ce privește furnizarea de energie, deoarece ne diversificăm”. Donald Trump și Ursula von der Leyen nu sunt prieteni. Primul s-a întors la Casa Albă și o găsește pe Ursula președinta Comisiei Europene. Ce va urma?  Probabil o bătălie economică (?!). Vom   vedea începând cu februarie 2025.

Cel mai mare exod de la criza financiară: se golește Bursa de Valori din Londra?

0

Bursa de Valori din Londra este pe cale să înregistreze cel mai prost an în ceea ce privește ieșirile de la criza financiară încoace, pe măsură ce cresc temerile că tot mai multe companii FTSE 100 vor părăsi Regatul Unit în favoarea New York-ului.

Potrivit London Stock Exchange Group, în acest an, 88 de societăți și-au retras sau și-au transferat listarea primară de pe piața principală din Londra și doar 18 le-au luat locul, informează Financial Post. Este cea mai mare ieșire netă din 2009, în timp ce numărul de noi listări este, de asemenea, pe cale să fie cel mai scăzut din ultimii 15 ani, deoarece ofertele publice inițiale rămân rare.

„Tot mai multe companii britanice se gândesc să își mute listarea în SUA”

Exodul a continuat în ciuda eforturilor guvernului britanic, ale autorităților de reglementare și ale LSE de a spori atractivitatea City-ului prin reformarea normelor pieței și a sistemului național de pensii.

„Tot mai multe companii britanice se gândesc să își mute listarea în SUA, iar diferența de evaluare dintre Marea Britanie și SUA a devenit mai mare”, precizează Goldman Sachs.

Ashtead, compania de închiriere de echipamente cu o evaluare de piață de 23 de miliarde de lire sterline, a devenit luna aceasta cea mai recentă mare întreprindere care a propus mutarea listării sale principale de la Londra la New York. S-ar alătura altor șase grupuri FTSE 100 care, începând din 2020, au renunțat la indicele blue-chip în favoarea unor sedii din străinătate.

Incluzând Ashtead, aceste companii au avut vineri o evaluare de piață combinată de aproape 280 de miliarde de lire sterline – aproximativ 14 % din valoarea totală actuală a FTSE 100.

Printre ”dezertori” se numără gigantul jocurilor de noroc Flutter, care deține Paddy Power, în valoare de 39 de miliarde de lire sterline, și grupul de materiale de construcții CRH, în valoare de 55 de miliarde de lire sterline. Ambele și-au mutat listarea principală la New York în ultimele 18 luni.

O serie de preluări de către ofertanții de capital privat a epuizat bursa. Grupul de securitate cibernetică Darktrace și platforma de investiții Hargreaves Lansdown se numără printre cei care au acceptat să fie cumpărați în acest an.

„Nu putem fi luați în serios ca lider global în domeniul financiar dacă nu avem o piață de capitaluri proprii înfloritoare”, a declarat Charles Hall, șeful departamentului de cercetare de la casa de brokeraj Peel Hunt, avertizând că ”mai multe companii vor pleca” dacă nu se iau măsuri.

Printre factorii menționați de societățile care își mută listarea principală la New York se numără un număr mai mare de investitori și perspectiva unei lichidități mai bune a acțiunilor.

Pentru unele, mutarea reflectă creșterea operațiunilor lor din America de Nord. Ashtead realizează 98% din profitul său operațional în SUA, în timp ce grupul de instalații sanitare Ferguson, care s-a mutat în 2022, obține 99%.

Nouă companii din FTSE 100 obțin mai mult de jumătate din veniturile lor din SUA, potrivit Bank of America, inclusiv grupul de date Experian și compania axată pe servicii  educaționale Pearson.

O analiză realizată anul trecut de FT a identificat Londra ca fiind bursa europeană cea mai expusă riscului de a suferi plecări ale marilor companii în SUA.

Ce se va întâmpla în Siria? Radiografia unei săptămâni istorice

Timp de mai bine de un deceniu, Siria a fost sinonimă cu războiul, violența și cu dinastia familială care aducea teroare asupra propriului popor. Apoi, săptămâna trecută, totul s-a schimbat.

Duminică, 8 decembrie, președintele Bashar al-Assad a fugit din țară în timp ce rebelii intrau în Damasc. De atunci, sirienii au dărâmat statuile lui Assad și au rupt vălul de pe regimul său criminal. Mii de oameni au fost eliberați din închisori.

Între timp, relatează NBC News, se ridică semne de întrebare cu privire la viitorul Siriei, condusă de o fostă ramură a Al-Qaida, care susține că s-a moderat.

Statele Unite avertizează că gruparea teroristă Statul Islamic ar putea încerca să se regrupeze, iar Israelul lovește și acaparează teritorii în ceea ce spune că este o acțiune temporară, defensivă.

Dar, cel puțin pentru moment, principala emoție pentru mulți din Siria este bucuria neîncrezătoare. Timp de 11 zile, rebelii au avansat rapid din bastionul lor din Idlib către capitala Damasc. Au întâmpinat puțină rezistență din partea forțelor regimului sau a susținătorilor lor ruși și iranieni.

Înlăturarea lui Assad oferă „promisiuni reale, dar și pericole”

Rebelii au fost conduși de Hayat Tahrir al-Sham(HTS), considerată o grupare teroristă în SUA și în alte țări. Liderul acesteia, Abu Mohammad al-Jolani, a proclamat victoria la Moscheea Umayyad.

Înlăturarea lui Assad oferă „promisiuni reale, dar și pericole”, a declarat secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, rezumând un punct de vedere susținut de mulți membri ai comunității internaționale.

Pentru Burcu Ozcelik, cercetător senior la think tank-ul Royal United Services Institute din Londra, „acesta este un moment plin de oportunități politice pentru Siria, dar riscul eșecului se profilează, de asemenea, mare”.

„Haos pentru una, două sau trei luni”

O parte din această incertitudine se concentrează asupra lui al-Jolani.Fostul luptător Al Qaeda susține că și-a moderat opiniile extremiste, promițând că Siria va fi o țară incluzivă pentru multitudinea de religii și grupuri etnice. El a numit un prim-ministru interimar care a promis să garanteze drepturile tuturor și să elimine corupția.

Nu toată lumea este convinsă. ”Plecăm din Siria pentru că suntem șiiți”, a explicat Ammar Shahbander, în vârstă de 32 de ani, un profesor de filosofie care fuge din Alep către Liban, vecinul Siriei.

Aproximativ 74% dintre sirieni sunt sunniți, precum HTS, în timp ce 13% sunt șiiți și alte confesiuni musulmane.

Shahbander numește HTS „teroriști” și crede că Siria va fi în „haos pentru una, două sau trei luni”, așa că „va sta departe pentru moment”.

Blinken, care a declarat sămbătă că a stabilit ”contacte directe” cu HTS, este îngrijorat că ISIS „va încerca să se regrupeze”, SUA bombardând 75 de ținte jihandiste. Nu este singura țară care a  intervenit. Miercuri, Israelul a bombardat baze ale armatei siriene, desfășurând trupe în sudul țării. Jolani, al cărui nume real este Ahmad al-Chareh, a denunțat incursiunea israeliană, dar a susținut că Siria este prea „epuizată” de război pentru a se angaja într-un nou conflict.

Turcia a reluat atacurile împotriva forțelor kurde, pe care le consideră teroriști, dar care au fost, de asemenea, parteneri-cheie pentru SUA. Și Rusia are încă trupe și baze în Siria, al căror viitor este neclar.

ANRE face curățenie în ograda traderilor. Dispar speculanții din piață

Operatorii economici și acționarii acestora, care au denunțat unilateral contractele de energie cu clienții finali, nu vor mai primi autorizații de la ANRE. În perioada prețurilor speculative din piață, absența unor reglementări clare a făcut ca orice firmă de apartament să poată deveni trader și să încheie contracte cu consumatorii, la prețuri atractive. În momentul în care prețurile s-au mărit, mulți dintre aceștia și-au închis afacerile, iar clienții rămași în ”aer” au fost nevoiți să își caute furnizori de ultimă instanță, cu tarife pe măsură. 

ANRE a decis, în sfârșit, să facă ordine în piață, după o perioadă îndelungată în care au dominat prețurile speculative, care au adus unora profituri uriașe. Autoritatea a emis un proiect de ordin prin care instituie un nou regulament pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice.

Cea mai importantă modificare este introducerea unor noi categorii de operatori economici cărora le este interzisă acordarea de autorizații/licențe, respectiv operatorii economici care au ca acţionari/asociați deţinători ai controlului și, după caz, administratori/ membri ai consiliului de administrație, persoane care dețin/au deținut aceste calități în cadrul unor titulari de licenţă pentru activitatea de furnizare a energiei electrice sau de gaze naturale care au încălcat interdicția legală prevăzută la art. 58 alin. (11) sau la art. 143 alin. (1) lit. r) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.

Mai exact este vorba despre cei care au transmis notificări de denunţare unilaterală a contractelor de furnizare de energie electrică/gaze naturale încheiate cu clienţii finali, interdicție încălcată la momentul deținerii de către aceștia a calităților menționate. Interdicția la obținerea autorizațiilor vor avea și operatorii economici care au fost sancţionaţi de ANRE, într-o perioadă de 5 ani anterioară datei de înregistrare a cererii, prin retragerea unei autorizaţii/licenţe deţinute în calitate de titulari, precum și operatorii economici ale căror situații financiare indică capitaluri negative.

Capital de minimum un milion de lei

Regulamentul schimbă și cerințele cu privire la personalul specializat al solicitantului furnizor, trader și agregator de energie electrică, prin impunerea condiției deținerii a cel puțin 3 persoane având experienţă anterioară de minimum 3 ani în domeniul energiei electrice (ce rezultă din extrase REVISAL/adeverințe de muncă precum și curriculum vitae sau alte documente relevante).

Pentru operatorii economici străini se vor prezenta inclusiv documentele aferente persoanelor fizice române alocate activităţii de furnizare. Totodată, potrivit proiectului de ordin al ANRE, se modifică și cerințele privind capabilitatea financiară a solicitantului furnizor, trader și agregator de energie electrică prin impunerea condiției deținerii de resurse financiare necesare activităţii pentru care s-a solicitat acordarea licenţei în valoare de cel puţin 1.000.000 lei, la cursul de schimb valutar al Băncii Naţionale a României valabil la data de 1 a lunii în care se înregistrează cererea de acordare a licenţei.

Suma trebuie să provină din una sau mai multe dintre următoarele resurse: capitaluri proprii, disponibilul din linii de credit bancare de care beneficiază operatorul economic solicitant, conform documentelor financiare justificative în acest sens, sau resurse financiare pe care asociații și/sau acționarii solicitantului le pun la dispoziția acestuia prin contracte de finanțare/împrumut însoțite de documente justificative care evidențiază primirea împrumutului.

Prevederi ambigue

Autorizaţiile de înfiinţare, precum şi licenţele care au fost acordate de ANRE înainte de intrarea în vigoare a proiectului de regulament pentru a permite desfăşurarea unor activităţi în domeniul energiei electrice îşi vor menţine valabilitatea până la expirarea acestora, cu posibilitatea modificării lor de către ANRE în condiţiile actului normativ. Însă, pentru furnizori și traderi, durata de valabilitate a autorizației este de 10 ani, ceea ce înseamnă că, timp de 8 ani, tot ei rămân.

”Dacă în urma acţiunii de control întreprinse de ANRE se stabileşte că titularul autorizaţiei/licenţei nu a respectat legea sau una ori mai multe dintre condiţiile autorizaţiei/licenţei, ANRE aplică, în temeiul legii, sancţiuni. Aplicarea şi/sau plata oricărei amenzi contravenţionale nu limitează în niciun fel dreptul ANRE de a suspenda/de a retrage autorizaţia/licența în condiţiile prezentului regulament”, se mai arată în proiectul de ordin al ANRE.

China se pregătește să-l înfrunte pe Trump

Recentele exerciții militare chineze desfășurate în apropierea Taiwanului au fost cele mai ample din 1996, când Beijingul a încercat fără succes să perturbe primele alegeri prezidențiale democratice din insulă.

Se estimează că până la 100 de nave de război au luat parte la ceea ce oficialii taiwanezi au descris drept o „provocare de securitate semnificativă”, în timp ce nave de război rusești au fost observate lângă Japonia și Coreea de Sud.

Mișcări ostile Statelor Unite

În jargonul militar, chinezii practicau anti-accesul/negarea zonei, care este un element-cheie al strategiei Beijingului de a purta un război în jurul Taiwanului, conceput pentru a descuraja intervenția americană, făcând-o prea periculoasă și costisitoare, relatează The Spectator. Nu pare o coincidență faptul că exercițiile au avut loc în ajunul inaugurării lui Donald Trump.

Și au coincis cu o serie de acțiuni economice îndreptate împotriva SUA. China a lansat o investigație asupra producătorului de cipuri Nvidia, una dintre cele mai importante companii americane de tehnologie, pentru presupuse încălcări ale normelor de concurență.

Nvidia este un pionier al cipurilor super-rapide care alimentează inteligența artificială și are o valoare de piață de peste 3 trilioane de dolari. În același timp, patru dintre cele mai importante asociații industriale din China au emis un avertisment coordonat adresat membrilor, în care le atrag atenția că cipurile fabricate în SUA „nu mai sunt sigure” și că ar trebui să cumpere în schimb produse locale.

Washingtonul a restricționat deja accesul Beijingului la majoritatea cipurilor Nvidia high-end, considerate a avea aplicații militare, dar China (și Hong Kong) reprezintă încă aproximativ 13 % din vânzările sale.

China a restricționat  vânzările de minerale-cheie către SUA, inclusiv antimoniu, galiu și germaniu. Galiul și germaniul sunt utilizate în semiconductori, în timp ce antimoniul este folosit de industriile de armament și energetice.

China a produs anul trecut aproape jumătate din antimoniul extras la nivel mondial, 59,2 % din producția de germaniu rafinat și aproape toată producția de galiu rafinat, potrivit companiei de consultanță Project Blue.

Ministerul chinez al comerțului a ordonat și o examinare mai atentă a exportului de grafit, o componentă-cheie a bateriilor pentru vehicule electrice, a cărei prelucrare este aproape un monopol al Chinei.

Partidul Comunist (PCC) amenință să adauge mai multe companii americane la ceea ce numește „lista entităților nesigure”. Printre acestea se numără PVH, care deține mărcile Calvin Klein și Tommy Hilfiger.

De asemenea, Beijingul a anunțat săptămâna trecută că va impune restricții privind vizele funcționarilor americani care „au avut un comportament necorespunzător în ceea ce privește chestiunile legate de Hong Kong”, aparent ca represalii la amenințările Washingtonului de a sancționa funcționarii chinezi responsabili pentru punerea în aplicare a unei legi draconice privind securitatea națională în teritoriu.

Avertisment pentru Omul Tarifelor

Această serie de mișcări ostile poate fi văzută, în parte, ca un răspuns la intensificarea sancțiunilor americane împotriva companiilor chineze și a restricțiilor privind exportul de tehnologie avansată în China, dar este un avertisment pentru un Trump care ia în considerare creșterea tarifelor la exporturile chineze cu până la 60 %, ceea ce ar putea reduce rata de creștere a Chinei la jumătate, conform UBS. Pericolul pentru PCC este că ar putea pierde mai mult decât SUA din orice intensificare a războiului comercial.

Trump își va începe al doilea mandat în condițiile în care relațiile dintre SUA și China se află în cea mai proastă stare de când cele două țări au stabilit o deschidere diplomatică în 1979.

Cele 24 de ore de reduceri ale ratelor care încheie anul de relaxare monetară

Un an în care inflația a scăzut suficient pentru ca politica monetară să înceapă să fie relaxată în majoritatea economiilor avansate este pe cale să se încheie cu o serie de decizii luate în 24 de ore de Rezerva Federală a SUA.

Anunțul Fed va fi în centrul atenției miercuri, urmat de cel din Japonia, țările nordice și Regatul Unit în ziua următoare – ceea ce reprezintă jumătate din cele mai tranzacționate 10 jurisdicții valutare din lume, potrivit Bloomberg.

Aceste evenimente vor fi urmărite de investitorii care se pregătesc pentru ultima săptămână importantă a politicii monetare în 2024. Până la închiderea ședinței de vineri, cel puțin 22 de bănci centrale reprezentând două cincimi din economia mondială vor stabili costurile de împrumut. Rezultatul va sublinia probabil modul în care ritmul de relaxare pare din ce în ce mai inegal, pe măsură ce factorii de decizie cântăresc riscurile diferite din anul următor.

În timp ce Fed este pregătită să efectueze o reducere a ratei cu un sfert de punct, începutul lui 2025 și perspectiva unor tarife inflaționiste la import amenințate de viitoarea administrație a lui Donald Trump ar putea da de gândit oficialilor cu privire la ritmul mișcărilor ulterioare.

BCE ar trebui să reducă în continuare ratele

Luni vor fi publicați cei mai recenți indici ai managerilor de achiziții pentru zona euro, urmați a doua zi de indicele așteptărilor companiilor al institutului Ifo din Munchen și de indicatorul ZEW al încrederii investitorilor, ambele privind Germania. Încrederea întreprinderilor franceze va fi publicată joi.

Mai mulți factori de decizie sunt programați să ia cuvântul în urma reducerii cu un sfert de punct a ratei dobânzii de către Banca Centrală Europeană săptămâna trecută, inclusiv președintele Christine Lagarde, vicepreședintele Luis de Guindos și economistul șef Philip Lane.

Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor, a declarat că BCE ar trebui să reducă în continuare ratele, dar probabil că nu va fi nevoie să le ducă la niveluri care ar stimula expansiunea economică.

Banca Angliei, conștientă atât de șocul pe care politicile sale l-ar putea provoca asupra creșterii, cât și de presiunile persistente asupra prețurilor, reduce costurile de împrumut doar cu prudență și se așteaptă în general ca joi să le mențină.

Datele din China vor fi monitorizate îndeaproape pentru a detecta semne că a doua cea mai mare economie a lumii este stimulată de eforturile guvernului. Producția industrială și vânzările cu amănuntul vor fi principalele informații de urmărit.

România, salvată de diaspora. Peste 9,2 miliarde de euro trimiși în țară în 2023

Potrivit statisticilor Eurostat, România a avut cea de-a patra rată de dependență a PIB-ului de banii primiți de cetățenii aflați în afara țării în clasamentul din UE. Anul trecut, diaspora a trimis acasă peste 9,2 miliarde de euro, reprezentând 2,8% din PIB. Cele mai mari sume au fost trimise din Germania, Olanda și Marea Britanie. De partea cealaltă, transferurile de bani din România spre alte state au însumat 1,3 miliarde de euro, din care aproape 900 milioane de euro în state din afara uniunii.

Statisticile Eurostat arată că, fără banii primiți de la românii obligați să muncească în afara țării, România ar fi într-un dezastru și mai mare decât este acum. Potrivit datelor oficiale, anul trecut, diaspora a trimis în România peste 9,2 miliarde de euro, din transferuri personale și din salariile primite în afara țării. Cea mai mare parte din sumă, de aproape 6,5 miliarde de euro, a provenit din statele membre ale UE, circa 2,8 miliarde de euro venind din afara UE, în special din Marea Britanie. Cei mai mulți bani au fost trimiși din Germania, 1,2 miliarde de euro din salarii și 902 milioane de euro din transferuri personale, și din Olanda, transferuri din salarii de peste 1,4 miliarde de euro. Comparativ, diaspora a trimis acasă 8,3 miliarde de euro în 2022 și 7,7 miliarde de euro în 2021.

România s-a poziționat pe locul 5 în UE, în 2023, la sumele de bani primite din afara țării, pe primul loc situându-se, de departe, Franța, cu peste 34 de miliarde de euro, din care 21 de miliarde din afara UE, urmată de Germania, cu 19,4 miliarde de euro, Belgia, cu 13,7 miliarde de euro, și de Italia, cu 11,2 miliarde de euro. Aproximativ 55% din totalul ieșirilor și, de asemenea, 55% din totalul intrărilor de transferuri personale transfrontaliere din toate țările UE și compensarea fluxurilor de angajați în 2023 au avut loc în interiorul granițelor UE, precizează Eurostat.

Germania, cel mai mare angajator al UE

Din România au ieșit, în 2023, 1,3 miliarde de euro, din care 872 milioane de euro în afara UE și 431 milioane în state membre UE, din transferuri personale și salarii ale angajaților străini. Suma totală care a ieșit din țara noastră a crescut cu circa 400 milioane de euro față de 2022 și cu circa 800 milioane de euro față de 2021. Cele mai mari sume au ieșit însă din Germania, 21,2 miliarde de euro, care s-a dovedit cel mai mare angajator al cetățenilor europeni, dat fiind că doar 5,3 miliarde de euro au plecat în state din afara uniunii.

Pe următorul loc s-a plasat Franța, cu ieșiri de 18,3 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde în afara UE, dat fiind numărul mare de imigranți, urmată de Luxemburg, cu 16,6 miliarde de euro, aproape în totalitate pentru angajații recrutați din țările vecine. Italia și Spania au, fiecare, circa 11,3 miliarde de euro ieșiți în afară, majoritatea banilor plecând în afara UE, iar Polonia a raportat ieșiri de 10,6 miliarde de euro, aproape integral în afara UE, explicația fiind numărul mare de ucraineni care lucrează aici. Ieșirile nete majore în 2023 au fost înregistrate cu Maroc (6,7 miliarde euro), Filipine (2,6 miliarde euro), India (1,9 miliarde euro), Turcia (1,8 miliarde euro) și China (1,4 miliarde euro). Ieșirile nete către Maroc, Turcia și India s-au bazat pe transferuri personale, în timp ce cele către Filipine și China au rezultat atât din transferuri personale, cât și din compensarea angajaților.

Dependenți de cealaltă Românie

Cele mai ridicate rate de dependență din UE, măsurate prin ponderea intrărilor în transferurile personale și compensarea angajaților în raport cu PIB-ul, au fost observate pentru Croația (7,2% din PIB), Letonia, Luxemburg (ambele 2,9% din PIB) și România (2,8% din PIB) în 2023, în timp ce economiile cele mai puțin dependente din UE au fost Irlanda (0,1% din PIB), Grecia, Finlanda (ambele 0,2% din PIB) și Olanda (0,4% din PIB). Prin comparație, țările din sud-estul non-UE păreau mult mai dependente de această sursă de venit: Kosovo (17,5% din PIB), Muntenegru (10,7% din PIB) și Bosnia și Herțegovina (10,3% din PIB). Deficitul de cont curent pentru România ar fi fost de 30,5 miliarde de euro în loc de 22,6 miliarde de euro, dacă nu ar fi existat tranzacțiile legate de transferuri personale și compensarea angajaților, semnalează Eurostat. Pentru Ungaria, balanța contului curent s-a transformat de la un deficit de 1,7 miliarde euro într-un excedent de 1,5 miliarde euro (în cea mai mare parte datorită compensării nete a intrărilor de angajați din Austria), iar pentru Bulgaria, de la un deficit de 1,2 miliarde euro, într-un excedent de 0,8 miliarde euro (în cea mai mare parte din cauza fluxurilor nete de transferuri personale din Germania și Statele Unite).

Teatrul de operațiuni și estradă Antena 3

1. Să presupunem că ne-am întors cu șapte-opt ani în urmă. Dacă un pesedist făcea ce a făcut Clotilde, unde era acum pesedistul? Cu lanțuri la picioare. Dar Clotildei îi plângem de milă. Nu va mai fi în Senat. Ce tragedie! Maria Rosetti, Regina Maria. Pe ele nu le-a votat nimeni. Dar pe chestia asta numită Clotilde au votat-o unii de trei ori. Pardon, de patru ori. A patra oară pentru Senat. Vă dați seama? Poate nu vă dați seama. Și ăștia stau în Sectorul 1. Mă lovesc zilnic de ei. Sunt niște cetățeni bine îmbrăcați, care vorbesc fără dezacorduri. Au între 40 și 70 de ani. E o plăcere să conversezi cu ei. Și o odihnă. Pentru că nu te surprind cu nimic. Acești politicoși nu gândesc cu creierele lor.

  2. Mă bucur pentru Ciolacu. Are exact ce merită. Nici nu s-a aliat bine cu USR, cea mai mare nenorocire a României de la Stalin încoace, că au și început problemele în „Coaliția pro-europeană”. Pro-europeanul din Buzău și pro-europenii pe trotinete stau la aceeași masă. Dar pro-europenii pe trotinete îi scuipă lui Marcel în pahar și în mâncare. Și asta nu se întâmplă când e Marcel la veceu. Useriștii îi scuipă în mâncare și Marcel îi privește cu înțelegere. Ca să ajungi în Parlament ai nevoie de 5%. Desființați pragul electoral! Va veni și ziua în care partidul anti-popular, anti-românesc, anti-uman și anti-cultural USR va lua 2%, dar va conduce România fără vreo alianță. Pe cont propriu.

   3. Vorbim foarte mult despre Rambo Potra. Unii îl înjură, alții spun ce erou ar fi el. Personal, n-am dat niciodată doi bani pe infantilii războinici. Nu-mi plac taberele indiferent de tematica lor, nu știu gradele militare, nu suport  teambuilding-urile, când era o ședință în redacție eu spuneam „pe mine nu mă chemați, că o stric!” și sunt foarte mândru că n-am fost în armată. Dar trebuie să fac o comparație. Potra și milităroșii puerili ai lui Georgescu sunt considerați criminali de o presă aservită care nu a scris „asasinul care a tras în Trump”, ci „tânărul care a tras în Trump.” Înțelegeți? Scârba aia de om nu era un ucigaș. Era un „tânăr”.

 4. Vom avea o săptămână frumoasă. În Parlament au ajuns dezorientații de la POT. Și în numele democrației, unii vor încerca să scoată din Parlament un partid hapciupalitic, dar care a intrat acolo prin vot. Dacă vreți să vă distrați, urmăriți această comedie toxică la Antena 3. Teatrul de operațiuni și estradă Antena 3.

    5. O mai țineți minte pe Dana Grecu? România poate și mai mult. Nici Iolanda Balaș n-a bătut atâtea recorduri mondiale. A apărut Cătălina Porumbel. Ești uriaș, profesorache Voiculescu!

 

Cum au ajuns românii să-şi procure produsele pentru Sărbătorile de iarnă. S-au unit la o singură listă, iar porcul – împărţit „pe din două”

Românii care au strâns un buget modest pentru cumpărăturile prilejuite de Sărbătorile de iarnă au decis să se unească la o singură listă de achiziţii de produse, iar cheltuiala s-o facă „pe din două”.

„Dacă vrea unul o jumătate, mai caută încă un om, dacă nu, îi dau eu pe cineva şi cumpără jumătate sau un sfert. Se adună 3-4 oameni şi iau câte un sfert”, spune Sorin Neamţu, un fermier din Iaşi, despre cum a ajuns să vândă porcii.

Împărțim banii jumătate – jumătate. Să îți iei un porc te duce la 20 de milioane. Îl împărțim în jumătate. Îl cumpărăm întreg, se împărțeau banii în jumătate, la fel și animalul. Era mai convenabil la preț”, spun clienţii, conform observatornews.ro.

Pe Internet însă porcul gata tăiat și porționat este mai scump. Costă de la 25 de lei în sus kilogramul de carne. În magazine prețurile sunt și mai mari. O ceafă costă 34 de lei, kilogramul, un cotlet dezosat 30 de lei, iar o pulpă de porc 29 de lei.

Cât costă carnea de porc de import

Carnea de porc importată, care se vinde în supermarketuri, costă 30 de lei kilogramul, cum ar fi ceafa din Spania. Cea românească, fiind mai puțină, se vinde mai scump. 4 lei suta de grame, adică 40 de lei kilogramul.

În prag de Sărbători, preţul cărnii de porc importată din Germania, Spania, Danemarca, Olanda, Belgia, Franța, Polonia, Austria şi Irlanda va fi cu 15% mai mare.

Astfel, un kilogram de mușchi de porc care acum e 40 de lei, va ajunge spre decembrie la 46 de lei.

S-au scumpit biletele de tren, în toată ţara. Cât te costă ajungi de la Gara de Nord la Aeroportul Otopeni

  1. Biletele de tren s-au scumpit începând de duminică, 15 decembrie, odată cu intrarea în vigoare a noului Mers al Trenurilor 2024 – 2025.

Preţurile au fost actualizate cu inflaţia.

Cât costă biletele de tren

Un abonament de 3 ore pentru zona metropolitană Bucureşti va costa 12,5 lei, cu 50 de bani mai mult, pentru 24 de ore – 22 de lei (21 de lei anterior), pentru 72 de ore – 63 de lei (de la 60 de lei).

Abonamentul de 7 zile va ajunge la 131 de lei, de la 125 de lei, cel de 15 zile la 204 lei, de la 195 de lei, în timp ce pentru 30 de zile se vor plăti 272 de lei în loc de 260 de lei.

Costul unei călătorii până la Aeroportul Henri Coandă va fi de 6 lei, de la 5,5 lei în prezent.

Tariful pentru rezervare loc va fi de 6 lei la trenurile InterCity, indiferent de clasă, în timp ce la trenurile Regio şi Interregio va costa în funcţie de distanţă, astfel: între 1-60 km – 1,5 lei, 61 – 120 km – 2,5 lei, 121 – 250 km – 4 lei, 251 – 500 km – 4,5 lei şi peste 500 km – 6 lei.

Pentru distanţa kilometrică 1 – 40 km, achiziţionarea tichetului de rezervare este opţională, indiferent de categoria şi subcategoria trenului.

În ceea ce priveşte vagoanele de dormit, suplimentul pentru cabină single va costa 235,50 lei, de la 225 lei în prezent, indiferent de distanţă. Suplimentul pentru pat într-o cabină cu două locuri va fi tarifat de la 15 decembrie 2024 cu 125,5 lei (120 lei acum), iar în cabina cu trei locuri va fi de 104,5 lei.

La vagoanele cuşetă, tariful pentru un pat într-o cabină cu patru locuri va creşte la 81,5 lei (de la 78 de lei acum), iar într-o cabină cu şase locuri va ajunge la 60,5 lei, de la 58 de lei.

Licitația trenurilor pe hidrogen

Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) s-a încăpățânat să reia a patra oară licitația pentru achiziția de automotoare pe hidrogen, deși nimeni nu s-a prezentat nici la celelalte.

Pe lângă marile probleme legate de apetitul scăzut al producătorilor pentru sectorul trenurilor pe hidrogen, dar și absența unei producții de hidrogen care să alimenteze viitoarele trenuri, anunțul de licitație însăși este viciat. Astfel, ARF își rezervă dreptul de a nu semna contractul cu eventualul câștigător, în caz că nu primește bani de la buget sau din PNRR.

Cine citește anunțul de licitație pentru achiziția a 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen și serviciile de mentenanță și reparații ale acestora, publicat în SEAP de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), își dă seama că nu este nimic serios.

Text integral de Claudia Marcu, AICI.

Alertă după ce România a intrat în Schengen. Problema uriaşă care bate la uşă

1

Autorităţile de mediu de la noi spun că transporturile ilegale de deșeuri s-ar putea înmulți de la începutul anului viitor, după ce controalele la frontieră pentru camioane vor fi eliminate.

Doar în 2023, Garda de Mediu a împiedicat intrarea în țară a peste 20.000 de tone de deșeuri.

Ne umplem de deșeuri ilegale?

Din 1 ianuarie 2025, anumiți transportatori s-ar putea folosi de această libertate oferită de spațiul Schengen, ca să introducă în țară cantități semnificative de deșeuri ilegale, spun autoritățile, conform Pro TV.

Peste 100 de dosare penale au fost deschise, până acum, pe numele celor prinși că transportă ilegal deșeuri. Garda de Mediu a oprit, doar anul trecut, 22.000 de tone de gunoaie să intre în țară.

Fenomenul s-a întâlnit des în Vama Borș 2. Acolo, 187 de curse au fost întoarse din drum. Garda de Mediu are în dotare 7 scannere cu ajutorul cărora pot identifica gunoaiele, fără a mai fi nevoie să controleze fiecare transport.

Reacțiile lui Iohannis și Ciolacu

La foarte scurt timp după ce s-a aflat despre decizia luată la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a ieșit cu o declarație de presă, de la Cotroceni.

„România este în Schengen cu drepturi depline. În această dimineață, la Bruxelles, a fost luată decizia privind aderarea țării noastre și cu frontierele terestre la spațiul Schengen, cu aplicare din 1 ianuarie 2025, o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți.

Datorită eforturilor coordonate ale autorităților române și a demersurilor intense care s-au făcut la nivel politico-diplomatic – și vreau să evidențiez aici în special Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe – ne putem bucura, în sfârșit, de un drept binemeritat, dobândit în mod legitim de România.

Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un pas firesc și necesar în consolidarea statutului României de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”, a afirmat Klaus Iohannis, joi, 12 decembrie.

Premierul Ciolacu a avut o primă reacție la decizia privind aderarea deplină a României la Spațiul Schengen

„România va fi membru cu drepturi depline în spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025. Este o decizie istorică care a fost luată în urmă cu puțin timp la Consiliul JAI reunit la Bruxelles.

Aceasta este o victorie a dreptății și a demnității naționale și un semnal clar că nu vom accepta vreodată să fim cetățeni de mâna a doua în Europa!

Este, înainte de toate, un triumf al tuturor românilor, indiferent de opțiunea politică sau de situația socială. Este o victorie a muncii în echipă pentru binele țării. Pentru că, la acest moment, au contribuit lideri de opinie din țară și din străinătate, personalități publice și oameni obișnuiți, alături de miniștri, diplomați, europarlamentari și tehnicieni din zeci de instituții.

Pentru companiile românești care fac afaceri cu parteneri din statele europene, eliminarea controalelor la frontiere va facilita comerțul și va reduce costurile logistice. Asta înseamnă că mărfurile românești vor deveni mai competitive, ceea ce va stimula economia și va crea noi oportunități de afaceri și locuri de muncă.

Iar, pentru români, această decizie aduce beneficii concrete și imediate. Mai ales pentru cei din diaspora, care călătoresc frecvent în România, în special în perioada sărbătorilor. Nu se va mai sta zeci de ore la frontiere, ci se va circula liber, fără controale suplimentare. Asta înseamnă mai mult timp petrecut cu familiile și mai puțin stres în călătorii”, a anunțat, între altele, Ciolacu, de la Palatul Victoria.

Răspunsul uimitor pe care l-a dat Ilie Bolojan când a fost întrebat dacă își doreşte să candideze le alegerile prezidențiale din 2025

Şeful interimar de la PNL a spus că nu-şi doreşte să candideze la alegerile prezidențiale din 2025 și susține că cele patru partide pro-europene care au intrat în noua legislatură ar trebuie să „discute deschis” despre un candidat comun.

„Nu îmi doresc această chestiune, o spun foarte deschis, pentru că nici cea de preşedinte de partid nu mi-am dorit-o”, a declarat Ilie Bolojan.

Vreau un candidat unic al coaliției

Ilie Bolojan a mai explicat că „această coaliţie este foarte diferită” și că „nu e ușor să găsești un candidat din prima”.

„E o chestiune foarte importantă să avem un candidat care garantează că România este o ţară predictibilă, stabilă şi una de încredere.

E foarte important asta pentru noi. Pentru că în condiţiile în care, la nivelul statului, preşedinte, premier, coaliţie de guvernare, introduci instabilitate şi lipsă de predictibilitate, înseamnă nişte probleme foarte mari.

Cred că, cu cât sunt mai puţini candidaţi, unul, doi, maxim, din zona de coaliţie, cu atât este mai bine. Trebuie să discutăm deschis şi de un singur candidat. Gândiţi-vă că această coaliţie este foarte diferită. PSD, PNL, UDMR, USR. Nu este foarte uşor să găseşti un candidat care are capacitatea, din prima, să mobilizeze electoratele”, a afirmat Bolojan la Europa FM.

Marcel Ciolacu, şanse mari să rămână premier

Partidele pro-europene au fost de acord cu o reformă a administrației publice și nu iau în calcul măriri de taxe și impozite. PSD, PNL, USR și UDMR au agreat însă, conform unor surse, ca viitorul premier să fie tot Marcel Ciolacu.

Actualul preşedinte interimar al PNL ar urma doar să joace rolul de co-lider al coaliției europene, fără să preia o funcţie de vicepremier sau un minister.

„Dacă s-a acceptat reducerea numărului de ministere, cu siguranță se va trece și la reducerea numărului de agenții la comasarea acestora.

Nu cred că sunt posibile creșteri, majorări și așa mai departe și trebuie să le spunem asta foarte corect românilor. Din punctul meu de vedere, ar fi de evitat creșterea de taxe și de impozite.

Fiecare ipoteză de lucru are avantajele și dezavantajele ei. Un singur candidat simplifică foarte mult lucrurile, nu introduce tensiuni între partidele din coaliție, pentru că întotdeauna când sunt mai mulți candidați, competiția dintre ei poate degenera, s-a văzut în alegerile din primul tur din această toamnă, dar nu e ușor ca un singur candidat să acopere categorii foarte largi de electori”, a declarat Ilie Bolojan.

 

Mişcare de ultimă oră a forțelor ucrainene pe frontul din Donețk, pentru a stopa incursiunea ruşilor

Ucraina l-a înlocuit pe comandantul Grupului Operativ Tactic responsabil cu frontul din regiunea estică Doneţk, generalul Oleksandr Luţenko, cu generalul Oleksandr Tarnavski.

Armata rusă ar fi ocupat încă trei sate în sectorul de front Kurahove, unde trupele ucrainene sunt semi-încercuite.

Cine este generalul Tarnavski

Oleksandr Tarnavski are un istoric militar mixt, pe lângă operaţiuni reuşite el conducând şi contraofensiva ucraineană eşuată din vara anului trecut. Totuşi, experienţa sa de luptă ar putea ajuta la stabilizarea situaţiei din regiune, cred unii comentatori, precum analistul militar Iuri Botusov.

Între timp, liderul separatist pro-rus din Doneţk, Vladímir Rogov, a susţinut că trupele ruse au ridicat drapelul rus pe sediul primăriei din Kurahove.

Ofensiva rusă intensificată pe frontul din estul Ucrainei pare să aibă ca obiectiv şi obţinerea unei poziţii de negociere cât mai bune înaintea unor eventuale tratative cu Kievul, în care să se implice şi Donald Trump, conform Digi24.

Trump i-a certat pe ucraineni

Noul lider de la Casa Albă a criticat dur utilizarea de către Ucraina a rachetelor furnizate de SUA pentru atacuri în adâncimea teritoriului rusesc.

Nu sunt de acord, în mod vehement, cu trimiterea de rachete la sute de kilometri în Rusia. De ce facem asta? Doar escaladăm acest război şi îl înrăutăţim. Acest lucru nu ar fi trebuit să fie permis”, a spus Trump.

„Acum nu folosesc doar rachete, ci şi alte tipuri de arme. Şi cred că este o greşeală foarte mare, o greşeală foarte mare”, a continuat el.

Cu toate acestea, Trump a spus că nu va abandona Ucraina. „Vreau să ajungem la un acord, iar singura modalitate de a ajunge la un acord este să nu renunţăm”, a spus el.

Cine sunt cei doi copii ai lui Mircea Diaconu, pe care marele actor i-a lăsat în urmă

Mircea Diaconu a murit la vârsta de 74 de ani, după ce, în ultimii ani, a încercat să învingă cancerul de colon. Din păcate, boala necruţătoare l-a răpus.

Marele actor lasă în urmă doi copii, Ana și Victor, de care era tare mândru. Niciunul dintre ei nu a ales însă cariera părinților. Diaconu a fost căsătorit cu actrița Diana Lupescu.

Ce școli au făcut copiii lui Mircea Diaconu

Ana s-a orientat spre comunicare și relații publice. A studiat doi ani și la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), asta deși, în copilărie, părinții o țineau aproape de ei inclusiv la muncă, doar-doar se prinde și de ea ”microbul” actoriei.

Zece ani după nașterea Ana, cuplul Mircea Diaconu-Diana Lupescu era fericit să aibă și un băiat, pe Victor, conform cancan.ro.

Despre acesta se poate spune că a moștenit înclinația artistică a părinților, însă nu în direcția actorie, ci către arte plastice. Victor Diaconu studiază scenografia și pictura, iar tatăl său îl zorea să-și facă timp și să se căsătorească, pentru că vrea nepoți.

Fiica lui Mircea Diaconu are o fetiță, Ana Maria, în vârstă de 14 ani.

Va fi înmormântat, marţi, la Săftica

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Dincolo de cariera de pe scenă, Mircea Diaconu a fost un nume cunoscut în politică, fiind ales senator și deputat, implicându-se în multiple proiecte pentru îmbunătățirea vieții culturale și sociale din România.

Horoscop – duminică, 15 decembrie. Nativii care trebuie să înceapă să spună adevărul

Horoscopul zilei de duminică, 15 decembrie 2024, ne transmite un mesaj puternic: anumiţi nativi trebuie să înceapă să spună adevărul.

Taurii au o revelație, Leii fac schimbări în carieră, iar Vărsătorii se concentrează pe dragoste.

Horoscop pentru zodia Berbec

Lucrurile minunate despre idei este ca ele se sprijina una pe alta, gandurile tale creeaza gandurile altui om si inainte sa realizezi, asa apare o noua inventie! Azi e o zi buna sa iti impartasesti ideile, inspiratiile, gandurile, viziunile.

Horoscop pentru zodia Taur

Acum este momentul să ai o mai bună înțelegere a situației tale financiare sau a relațiilor personale. Luna Plină aduce o revelație despre nevoile și dorințele tale.

Horoscop pentru zodia Gemeni

Pe Gemeni, Luna plină îi scoate în evidență. Este timpul să vă faceți auziți și să luați inițiativă într-o situație importantă, spun astrele.

Horoscop pentru zodia Rac

Luna Plină poate aduce revelații personale care te împing spre creștere și explorare interioară. Mercur încheie perioada de retrogradare, iar lucrurile încep să se miște în domeniul muncii și sănătății.

Horoscop pentru zodia Leu

Astăzi este posibil să nu ai o stare prea bună, iar evenimentele, care au loc în planul sentimental să te dea peste cap. Pe de altă parte, decizi să faci o schimbare, să limitezi niște cheltuieli și să achiți datoriile, să te descurci cu strictul necesar în perioada următoare.

Horoscop pentru zodia Fecioară

Luna Plină la vârful hărții tale solare scoate la iveală sentimente despre carieră sau obiective pe termen lung. Mercur, guvernatorul tău, devine direct, eliminând confuzia și aducând claritate.

Horoscop pentru zodia Balanță

Pentru Balanţe, oportunitățile vin în valuri. Fiți gata să profitați de ele, dar aveți grijă să nu vă suprasolicitați. Totodată, îți faci griji pentru unul dintre membri familiei sau părinți, care are nevoie de susținere.

Horoscop pentru zodia Scorpion

Eforturile tale sunt concentrate pe crearea unei vieți sigure. Multe dintre deciziile tale vor veni din acea nevoie emoțională care îți cere să ai grijă de inima ta. Dar evită să-ți pierzi mințile, pentru că s-ar putea să ratezi o oportunitate.

Horoscop pentru zodia Săgetător

Şi la Săgetători, relațiile sunt intense, dar oferă și lecții valoroase. Fiți atenți la nevoile partenerului, poate s-a simţit neglijat în ultima vreme.

Horoscop pentru zodia Capricorn

Luna Plină întărește sfera muncii și a sănătății. Ai ocazia să observi aspecte ascunse care necesită ajustări. Mercur devine direct, iar proiectele profesionale încep să avanseze.

Horoscop pentru zodia Vărsător

Vărsătorii au ocazia să strălucească în grupul lor de prieteni. Fiți deschiși la idei noi. Veţi fi sufletul grupului dacă vă implicaţi. Evită graba și ia-ți timp să procesezi toate informațiile.

Horoscop pentru zodia Pești

Străduiește-te, fii încrezător și poți obține tot ce îți dorești. Vei petrece momente delicate cu colegii tăi, ai răbdare. Vei avea respectul superiorilor tăi, dar este ceva ce ai meritat. Ai nevoie de puțin mai mult dialog și înțelegere în relațiile tale.

Actorul Mircea Diaconu a murit la 74 de ani! Suferea de o boală grea!

4

Actorul Mircea Diaconu a murit la vârsta de 74 de ani, după ce, în ultimii ani, a încercat să învingă cancerul de colon. Din păcate, boala necruţătoare l-a răpus.

În doar câteva zile, pe 24 decembrie, cunoscutul actor ar fi împlinit 75 de ani.

Va fi înmormântat, marţi, la Săftica

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Dincolo de cariera de pe scenă, Mircea Diaconu a fost un nume cunoscut în politică, fiind ales senator și deputat, implicându-se în multiple proiecte pentru îmbunătățirea vieții culturale și sociale din România.

Cine a fost Mircea Diaconu

Mircea Diaconu, născut pe 24 decembrie 1949, în Vlădești, județul Argeș, a fost un simbol al teatrului și filmului românesc, având o carieră care s-a întins pe mai multe decenii. De asemenea, a fost un nume cunoscut în politică, fiind ales senator și deputat, implicându-se în multiple proiecte pentru îmbunătățirea vieții culturale și sociale din România.

A jucat atât în piese de teatru pe scenele naționale, cât și în producții cinematografice celebre, precum „De ce trag clopotele, Mitică?”, „Buletin de București”, „Asfalt Tango”, „Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii”, „Legături bolnăvicioase” sau „Filantropica”.

Pericolul anunţat de cercetători și experți de top: bacterii create în laborator ar putea provoca infecții mortale imposibil de oprit!

Specialiştii în medicină au avertizat că bacteriile care sunt create în laborator după imaginea „în oglindă” a moleculelor ce se găsesc în natură s-ar putea răspândi în mediu fără a putea fi oprite de sistemul imunitar al organismelor naturale.

Asta ar prezenta un „risc fără precedent” pentru viața de pe Pământ.

Stop acestei cercetări!

Grupul de 38 de experți a cerut ca oamenii de știință să nu mai urmărească acest obiectiv și ca investitorii să declare clar că nu vor mai susține cercetarea în acest domeniu.

„Pericolul despre care vorbim este fără precedent”, a spus prof. Vaughn Cooper, biolog evoluționist al Universității din Pittsburgh, conform Digi24.

Bacteriile în oglindă vor putea cel mai probabil să treacă de sistemul imunitar al multor oameni, animale și plante, provocând infecții mortale care s-ar răspândi fără nicio cale de oprire.

„Pandemia tăcută”, greu de oprit

În vara anului 2021, cercetătorii de la Universitatea McMaster din Canada au alimentat un algoritm cu 7.000 de compuși chimici în speranța că acesta va identifica unul care ar putea ucide “Acinetobacter baumannii”.

Descris de Jonathan Stokes, unul dintre oamenii de știință implicați, ca fiind un agent patogen „notoriu și provocator”, tulpinile de Acinetobacter au devenit rezistente la antibiotice în ultimele decenii și îi lasă pe medici neputincioși în tratarea pacienților.

A fost nevoie de doar o oră și jumătate pentru ca inteligența artificială să servească un potențial nou antibiotic, o ofertă pentru o lume care se confruntă cu creșterea unor bacterii, viruși, ciuperci și paraziți care au suferit mutații și nu mai răspund la medicamentele pe care le avem la dispoziție.

Text integral de Radu Jacotă, AICI.

Cea mai mare amenințare a sistemului de pensii din România. Ce se întâmplă în 2030!

În 2030, va avea loc declinul şi, posibil, un colaps al sistemului de pensii din România. De ce? Din cauză că „decreţeii” vor ieşi la pensie.

Acum, numărul angajaților cu carte de muncă este puțin mai mare decât cel al pensionarilor, ceea ce conferă o oarecare stabilitate.

Presiunea începe încă din 2025

În următorii 10 ani se vor pensiona aproape 1,6 milioane de persoane din generația „decrețeilor”, iar o bună parte dintre acestea pot ieși din câmpul muncii, anticipat, încă de anul viitor, potrivit rtv.net.

Consecințele Decretului 770 din perioada comunistă sunt vizibile și astăzi, iar din 2025 încolo se concretizează și într-o presiune suplimentară asupra sistemului național de pensii publice.

Problema pensiilor în România e ca „o bombă cu ceas”, spun specialiștii, întrucât statul nu este pregătit nici din punct de vedere economic, nici social, pentru ce va urma.

Cine trebuie să depună „Certificatul de viață”

Există o anumită categorie de pensionari care trebuie să depună periodic certificatul de viață la pensie. În caz contrar, riscă să rămână fără bani.

Este vorba despre pensionarii care s-au stabilit în străinătate dar care au muncit și pe teritoriul României, potrivit newsweek.ro, iar cumulat au îndeplinit un stagiu complet pentru primi pensie de la autoritățile române.

În mod normal, certificatul de viață se depune în septembrie și martie, însă din cauza procesului de aplicare a noii Legi a pensiilor, autoritățile au decis că anul acesta termenul de trimitere a certificatului de viață să fie prelungit până la data de 31 decembrie 2024.

Este foarte important ca pensionarii să trimită în format digital certificatul de viață completat deoarece plata drepturilor de pensie va fi suspendată, începând cu luna următoare expirării termenelor prevăzute în lege: 31 martie, respectiv 30 septembrie a fiecărui an.